1ra-111/2015 — art. 238 al. 1 CP

1ra-111/2015 — art. 238 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-111/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 ianuarie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

în camera de consiliu, fără citarea părților, a examinat admisibilitatea în principiu a

recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Hîncești din 19 iunie 2014 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2014, declarat

de avocatul Ion Istarti în numele inculpatei

Rogozin Agripina Casian, născută la 07 iulie 1956, originară din r-

nul Strășeni, s. Codreanca, domiciliată în r-nul Hîncești, s.

Pervomaiscoe.

Termenul examinării cauzei:

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza

actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

fost condamnată în baza art. 328 alin. (1) Cod penal la pedeapsa cu amendă în

mărime de 300 (trei sute) unități convenționale, ceea ce constituie 6 000 (șase mii)

lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcția de secretar al consiliului local pe un

termen de 2 (doi) ani.

Agripina activînd în calitate de secretar al Consiliului local Pervomaiscoe, raionul

Hîncești, fiind numită prin Decizia Consiliului local Pervomaiscoe nr. 01/7 din

09.02.2012 „Cu privire la desemnarea persoanei responsabile de atribuțiile serviciilor

de stare civilă” în funcție de persoană responsabilă de atribuțiile de stare civilă în

primăria s. Pervomaiscoe, r-nul Hîncești, fiind o persoană publică, avînd în virtutea

acestei funcții permanent drepturi și obligații în conformitate cu obligațiile

funcționale prevăzute de art. 36 alin. (1), lit. k) al Legii nr. 436-XVI din 28.12.2006

„privind administrația publică locală”, exercitînd atribuțiile funcționarului de stare

civilă cu care a fost abilitată conform prevederilor art. 16 alin. (3) al Legii nr. 100-

XV din 26.04.2001 „cu privire la actele de stare civilă” și-a depășit atribuțiile de

serviciu în următoarele circumstanțe: Bîrsa Ludmila s-a adresat către secretarul

Consiliului local Pervomaiscoe, Rogozin Agripina, cu rugămintea de a înregistra

căsătoria fiului său, Bîrsă Andrei și Curmei Vera, la ce Rogozin Agripina la data de

19 octombrie 2012, în mod ilegal a efectuat o înscriere în Registrul de evidență a

1

declarațiilor de căsătorie din numele lui Bîrsa Andrei și Curmei Vera, fără a avea

acordul manifestat prin declarația scrisă a acestora în conformitate cu prevederile art.

10 a Codului Familiei și a prevederilor art. 31. art. 33 alin. (1) al Legii cu privire la

actele de stare civilă, în care este stipulat că „căsătoria se înregistrează în temeiul

declarației comune a viitorilor soți”, și respectiv, „declarația de căsătorie, în forma

scrisă, se depune personal de către viitorii soți la organul de stare civilă”, ultimii fiind

la acel moment peste hotarele Republicii Moldova.

Prin urmare, la data de 21 noiembrie 2012, Rogozin Agripina a perfectat și a

semnat actul de căsătorie nr. 6, care conținea date de identitate ale lui Bîrsa Andrei și

Curmei Vera, pe care ulterior a încercat să-1 legalizeze prin aplicarea ștampilei

Primăriei Pervomaiscoe, raionul Hîncești.

declarat apel, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărîri, de

achitare pe motivul lipsei în acțiunile lui A. Rogozin a elementelor infracțiunii.

În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte:

- în acțiunile inculpatei nu se conțin elementele unei infracțiuni, lipsind obiectul,

latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii imputate;

- acțiunile inculpatei nu s-au finalizat cu perfectarea și eliberarea unor acte

oficiale, ce ar oferi drepturi și obligații pentru beneficiari. Se constată că, a fost o

acțiune premergătoare eliberării actelor oficiale, acestea, în final, fiind eliberate în

conformitate cu legislația în vigoare. Din aceste considerente, nu se constată în

acțiunile inculpatei comiterea de daune considerabile;

2014, a fost respins ca nefondat apelul declarat de apărătorul I. Istrati în numele

inculpatei A. Rogozin, cu menținerea sentinței.

Verificînd legalitatea și temeinicia sentinței instanței de fond prin prisma

argumentelor invocate de apelant, instanța de apel a reținut în acțiunile inculpatei A.

Rogozin elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod

penal, menționînd următoarele aspecte.

Obiectul juridic al infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, îl

constituie relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a activității de serviciu a

organelor administrației publice, organelor de drept și a altor organe de stat.

În acest sens instanța de apel reține, că acțiunile inculpatei A. Rogozin sînt de

natură să afecteze legalitatea activității organelor administrației publice locale, în

speță, a Consiliului local Pervomaiscoe, raionul Hîncești, prin depășirea drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege.

Latura obiectivă a infracțiunii se realizează prin acțiunile sau inacțiunile

făptuitorului care întrebuințează expresii jignitoare față de o persoană, insulta,

calomnia, actele de violență împotriva persoanei, alte acțiuni care depășesc vădit

limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă acestea au cauzat daune în

proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite prin

lege ale persoanelor fizice sau juridice. O condiție obligatorie de răspundere penală

pentru excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu constă în faptul că

trebuie să existe legătura directă între acțiunile făptuitorului, ca persoană cu funcții de

răspundere, competențele ei, date prin lege sau printr-un act subordonat legii, și

urmările survenite.

2

Instanța de apel a constatat că, în speță, latura obiectivă a infracțiunii s-a

manifestat prin acțiunea prejudiciabilă a inculpatei A. Rogozin exprimată prin

depășirea vădită a limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege.

Astfel, s-a reținut că, inculpata A. Rogozin fiind investită cu obligațiuni

funcționale prevăzute de art. 36 alin. (1), lit. k) din Legea nr. 436-XVI din

28.12.2006, privind administrația publică locală și de art. 16 alin. (3) din Legea nr.

100-XV din 26.04.2001, cu privire la actele de stare civilă și-a depășit limitele

atribuțiilor de serviciu exprimată prin efectuarea unei înscrieri ilegale în Registrul de

evidență a declarațiilor de căsătorie din numele fui A. Bîrsă și V. Curmei, fără a avea

acordul manifestat prin declarația scrisă a acestora în conformitate cu art. 10 din

Codul Familiei și art. 31, 33 alin. (1) din Legea cu privire la actele de stare civilă. Ca

urmare, inculpata A. Rogozin a perfectat și semnat actul de căsătorie nr. 6 care

conținea date de identitate ale lui A. Bîrsă și V. Curmei, pe care ulterior a încercat să-

1 legalizeze prin aplicarea ștampilei Primăriei Pervomaiscoe, raionul Hîncești.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, declarația de căsătorie a fost

completată la data de 12 noiembrie 2012 de către cet. A. Bîrsă și V. Curmei și

înregistrată de către organul de stare civilă - primăria Pervomaiscoe cu nr. 6 la 03

decembrie 2012.

Potrivit Registrului de evidentă a declarațiilor de căsătorie, cereri de paternitate,

cereri de mame solitare, pentru anul 2012 s-a constatat că, poziția cu nr. 6 apare

repetat. În dreptul poziției în cauză executate inițial, s-a efectuat înscrierea cu data

depunerii declarațiilor de 19 octombrie 2012; la rubrica „numel și prenumele” fiind

indicați A. Bîrsă și V. Curmei; nr. „6” al actului și la rubrica „nr. adeverinței” -

mențiunea CS-V 1119687. Înscrierea în cauză este tăiată în întregime prin executarea

unei linii orizontale, iar sub aceasta apare mențiunea; „înscrierea cu nr. 6 este eronată

și rectificată funcționarul OSC/ semnătura/ A. Rogozin/”. În drept cu poziția nr. 6

introdusă repetat, există mențiunea; data depunerii declarației: 12 noiembrie 2012 /A.

Bîrsă, V. Curmei/ nr. 6 al actului, fără să se indice un număr al certificatului de

căsătorie.

Prin extrasul din baza de date al sistemului informațional automatizat privind

traversarea frontierei de stat a RM, la punctele de trecere controlate de autoritățile

oficiale, se atestă că, în perioada 01.01.2012-31.12.2012, Bîrsă Andrei are ieșirea din

țară la data de 25.04.2012, după care intrarea în țară la data de 12.11.2012, Curmei

Vera, are unica intrarea în țară pe perioada anului 2012 prin PCTF Leușeni la

12.11.2012.

Cu referire la argumentul apelantului ce ține de „cauzarea daunelor în proporții

considerabile intereselor publice”. Instanța de apel a reținut concluzia instanței de

fond potrivit căreia, acestea se exprimă prin știrbirea imaginii și subminarea

autorității organului public reprezentat de către inculpata A. Rogozin.

Instanța de apel a reținut că, interesele generale ale societății, încălcarea

drepturilor constituționale ale cetățenilor, crearea obstacolelor sau tulburărilor în

activitatea organelor puterii și a altor instituții publice, încălcarea ordinii de drept,

tăinuirea infracțiunilor săvîrșite etc. sunt considerate obiective asupra cărora se

orientează acțiunile de cauzare de daune în proporții considerabile intereselor publice.

Pe de altă parte, instanța de apel nu a reținut poziția apărării privind aplicarea

art. 313 Cod Contravențional care prevede săvîrșirea unei acțiuni care depășește în

mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege și care contravine

3

intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice

sau juridice, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, or, art.

82 din Legea privind actele de stare civilă stabilește expres faptele care constituie

contravenții la regimul actelor de stare civilă, iar acțiunile inculpatei A. Rogozin nu

își găsesc reflectare în temeiurile art. 82 din Legea privind actele de stare civilă,

instanța de fond corect reținînd prezența elementelor constitutive ale componentei de

infracțiune prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal.

Ca subiect în cazul depășirii atribuțiilor de serviciu poate fi doar o persoană cu

funcții de răspundere, în speță se reține că, inculpata A. Rogozin

deținea funcția de secretar al consiliului local, fiind persoană responsabilă de

atribuțiile serviciilor de stare civilă în cadrul Primăriei Pervomaiscoe, raionul

Hîncești.

Latura subiectivă a infracțiunii se realizează prin intenție directă sau indirectă.

Instanța de apel a reținut că, inculpata A. Rogozin la momentul comiterii

faptelor prejudiciabile și-a dat seama că acestea sunt de natură să atingă interesul

public și de a crea o stare de pericol pentru buna desfășurare a activității autorităților

publice locale.

Argumentele avocatului invocate cu privire la faptul că, acțiunile inculpatei nu

s-au finalizat cu perfectarea și eliberarea unor acte oficiale, ce ar oferi drepturi și

obligați pentru beneficiar, nu pot fi reținute ca fiind întemeiate, or, în speță, actul

oficial nu constituie obiect material al infracțiunii, în acțiunile inculpatei A. Rogozin

fiind reținute acțiunile de depășire în mod vădit a limitelor drepturilor și atribuțiilor

acordate prin lege.

Instanța de apel a relevat, că temeiurile apelurilor inculpatului și apărătorului său

nu și-au găsit confirmare, iar argumentele invocate contravin stării de fapt și de drept

stabilite pe dosar.

numele inculpatei A. Rogozin, a atacat cu recurs ordinar și făcînd trimitere la

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală solicită casarea

acestora, cu pronunțarea unei hotărîri de achitare în privința lui A. Rogozin, pe motiv

că, instanțele de fond au admis o eroare gravă de fapt; nu au fost întrunite elementele

infracțiunii; instanțele de fond au interpretat eronat probele; actul efectuat de

inculpată nu are nici o valoare; nu a cauzat careva daune în proporții considerabile.

5.1. Pe cauză a fost depusă referință de către procuror, care consideră că în

privința recursului urmează să fie dispusă inadmisibilitatea acestuia din motiv că se

critică modalitatea de apreciere a probelor, iar aceasta nu constituie temei de

declarare a recursului.

materialele cauzei, luînd în considerație și poziția procurorului expusă în referință,

Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din

următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinînd inadmisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

4

Conform art. 424 alin. (2) Cod procedură penală, instanța de recurs examinează

cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod procedură penală, care

în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Din conținutul recursului declarat de către avocatul I. Istrati, rezultă că acesta

critică decizia instanței de apel sub aspectul temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6) și 8) Cod de procedură penală – soluțiile instanței de fond și a celei de apel

conțin concluzii, ce nu au suport probant și legal, se atestă o interpretare eronată a

legislației, admițîndu-se o eroare gravă de fapt, cît și nu au fost stabilite elementele

infracțiunii.

Însă, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța

de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct.8) Cod procedură

penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, in caz, la

respingerea apelului declarat de apărătorul I. Istrati în interesele inculpatei A.

Rogozin, cu menținerea sentinței judecătoriei Hîncești din 19 iunie 2014, prin care A.

Rogozin a fost recunoscută vinovată și condamnată de săvârșirea infracțiunii

prevăzute în art. 328 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu amendă în

mărime de 300 u.c.

Or, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de

procedură penală, ea fiind legală și întemeiată.

Astfel, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele complet și

obiectiv, făcînd o apreciere probelor, just a încadrat acțiunile lui A. Rogozin în baza

art. 328 alin. (1) Cod penal – săvîrșirea de către o persoană publică a unor acțiuni

care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege,

dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

Pe parcursul urmăririi penale cît și în cadrul cercetării judecătorești au fost

respectate normele de procedură penală, probele fiind obținute în condițiile legii.

Instanța de recurs, în special menționează, că argumentele recurentului, precum

că instanța de apel greșit a ajuns la concluzia că în acțiunile inculpatei se conțin

elemente infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal sunt declarative și

nefondate, ori, instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar,

verificîndu-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atît pe cele obținute în procesul

urmăririi penale cît și în cadrul ședințelor de judecată, cît ale apărării atît și ale

acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui A. Rogozin privind săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, să fie întemeiată și legală.

Dezacordul părții în proces cu soluția adoptată de instanța de apel, nu neapărat

înseamnă că soluția conține careva erori de drept. Motivele aduse de către recurent,

precum că instanța de apel nu a dat o apreciere cuvenită probelor din dosar ține de

starea de fapt și nu sunt prevăzute ca temei pentru recurs, în art. 427 Cod de

procedură penală.

O nouă reapreciere a probelor în modul propus de recurent nu poate fi efectuată

de instanța de recurs, deoarece în procedura de recurs ordinar se verifică numai

chestiunile de drept.

Criticele recurentului privind lipsa componenței infracțiunii în acțiunile inculpatei

au fost examinate în instanța de apel, iar argumentele respingerii pe larg expuse în

5

pct. 4 al deciziei, pe care instanța de recurs le consideră întemeiate și care nu necesită

o nouă examinare.

Prin urmare, temeiul, la care se face trimitere în recurs, nu este aplicabil în speța

examinată din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar determina

necesitatea casării hotărîrii pronunțate de către instanța de apel în cauza lui A.

Rogozin.

Față de considerentele expuse supra, Colegiul penal constată că la judecarea

cauzei în procedura de apel, instanța s-a expus clar asupra tuturor motivelor invocate

în apel, iar soluția instanțelor de fond se bazează pe cumulul de probe cercetate în

ședințele de judecată, prin urmare, decizia atacată cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, nefiind comise careva erori.

Astfel, decizia instanței de apel nu este afectată de erori de drept prevăzute de

pct. pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, motiv pentru care recursul

avocatului I. Istarti în numele inculpatei A. Rogozin este declarat inadmisibil, ca fiind

vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Ion Istarti în numele

inculpatei Rogozin Agripina, împotriva sentinței Judecătoriei Hîncești din 19 iunie

2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2014,

în cauza penală în privința lui Rogozin Agripina Casian, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Publicat integral la 25 februarie 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

6