1ra-72/2015 — art.324 alin.3 lit.b Cod penal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.324 alin.3 lit.b Cod penal
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6,8,12,15,16 CPP
1ra-72/2015 — art.324 alin.3 lit.b Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul 1ra-72/15
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
28 ianuarie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte – Petru Ursache,
judecători – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
avocații Ursu Nicolae, Nicoară Vasile în numele inculpatului Cherdivara
Terentie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
30 aprilie 2013, în cauza penală în privința lui
Cherdivara Terentie Andrei,
născut la 05 noiembrie 1950, originar din r-nul
Călărași, s. Pitușca, domiciliat în mun. Chișinău, str.
Independenței 16, ap.83.
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
de la 21 februarie 2011 - pînă la 27 aprilie 2011
(instanța de fond);
de la 27 mai 2011 – pînă la 28 septembrie 2011,
de la 16 noiembrie 2012 – pînă la 30 aprilie 2013
(instanța de apel);
de la 08 iunie 2012 – pînă la 16 octombrie 2012,
de la 16 octombrie 2013 – pînă la 18 decembrie
2013, de la 04 decembrie 2014 – pînă la 28
ianuarie 2015 (instanța de recurs ordinar).
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură
penală legal executată.
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27 aprilie 2011,
Cherdivara Terentie a fost condamnat în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod
penal, la 4 ani închisoare, cu amendă în mărime de 600 unități convenționale.
În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată
condiționat pe un termen de probă de 3 ani.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, Cherdivara
Terentie activînd în calitate de șef al Direcției Administrative a Consiliului
Coordonator al Audiovizualului, a comis fapta de trafic de influență în
următoarele circumstanțe.
1
În baza contractului de subantrepriză încheiat cu SRL „Edata Trans”,
care la rîndul său avea încheiat un contract de achiziție a mărfurilor și
serviciilor cu CCA, pe parcursul anului 2009-2010 SRL „Viravi Impex” prin
intermediul SRL „Edata Trans” a livrat către CCA diferite mărfuri și servicii,
care fiind recepționate au fost achitate.
Cherdivara Terentie pe parcursul perioadei de livrare a bunurilor și
serviciilor de către SRL „Viravi Impex” spre CCA și după aceasta pînă la
21.01.2011, susținînd că are influență asupra președintelui CCA Gorincioi Gh.,
sub amenințarea inițierii controalelor de verificare de către ultimul a calității
mărfurilor și volumelor serviciilor îndeplinite de SRL „Viravi Impex”, a
extorcat de la Răsoi V. mijloace bănești în mărime de 110 000 lei.
La 21 ianuarie 2011, aproximativ la ora 1415, Cherdivara T., aflîndu-se în
incinta CCA, amplasat pe str. Vlaicu Pîrcălab 46, a primit de la cet. Răsoi V.
bani în sumă de 110 000 lei, ce nu i se cuvin, pentru ca președintele CCA
Gorincioi G. să nu inițieze controale de verificare a calității mărfurilor și
volumelor serviciilor îndeplinite de SRL „Viravi Impex” pentru CCA.
La aceiași dată, după primirea banilor de la cet. Răsoi V., în cadrul
percheziției corporale la Cherdivara T. au fost depistați 10 000 lei din cei 110
000 lei menționați mai sus.
Instanța de fond a recalificat acțiunile lui Cherdivara T. din art. 324 alin.
(3) lit. b) Cod penal în art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, trafic de influență,
adică, primirea de bani, personal pentru o altă persoană, săvîrșite intenționat de către
o persoană care are influență sau care susține că are influență asupra unui funcționar,
în scopul de a-l face să îndeplinească ori să nu îndeplinească acțiuni ce intră în
obligațiile lui de serviciu, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost săvîrșite sau nu,
săvîrșite cu primirea de bunuri sau avantaje în proporții deosebit de mari.
Împotriva sentinței a declarat apel procurorul și avocații Ionaș Gh.,
Donciu A. în numele inculpatului, care au solicitat:
- procurorul, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei
noi hotărîri, de condamnare a inculpatului în baza art. 324 alin. (3) lit. b) Cod
penal la 8 ani închisoare în penitenciar de tip închis, cu amendă în mărime de
1500 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice
pe un termen de 4 ani. În argumentarea apelului s-a menționat aprecierea
eronată a circumstanțelor cauzei și a probelor administrate la caz, cu
încadrarea greșită a acțiunilor inculpatului.
2
- avocații Ionaș Gh., Donciu An., solicitînd casarea sentinței, rejudecarea
cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare a lui Cherdivara T., invocînd
aprecierea eronată a probelor, totodată consideră că din partea colaboratorilor
CCCEC au fost întreprinse acțiuni de instigare și provocare, deoarece Răsoi V.
sub controlul colaboratorilor a inițiat întîlnirile cu el, iar banii transmiși nu
aparțineau acesteia, în caz contrar transmiterea banilor nu ar fi fost realizată.
La fel, menționînd că în cadrul instanței de fond s-a confirmat faptul că
colaboratorii de poliție au organizat un experiment operativ de provocare
prin care au determinat inculpatul să comită o presupusă infracțiune, astfel a
fost încălcat dreptul la un proces echitabil a inculpatului și nu poate fi dispusă
condamnarea acestuia deoarece lipsește fapta prejudiciabilă și persoana
prejudiciată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28
septembrie 2011, au fost respinse, ca nefondate, apelurile avocaților Ionaș Gh.,
Donciu A. în numele inculpatului, admis parțial apelul procurorului casată
inclusiv din oficiu sentința, în partea stabilirii pedepsei și soluționării
chestiunii referitoare la corpurile delicte, rejudecată cauza și pronunțată în
această parte o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,
prin care:
- Cherdivara Terentie a fost condamnat în baza art. 326 alin. (3) lit. a)
Cod penal, la 4 ani închisoare, cu amendă în mărime de 600 u.c. În baza art. 90
Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei cu închisoare pe
un termen de 3 ani.
Corpurile delicte – banii marcați în sumă totală de 110 000 lei au fost
trecuți în venitul statului.
Nefiind de acord cu decizia nominalizată, procurorul a contestat-o cu
recurs ordinar, solicitînd casarea parțială a acesteia cu remiterea cauzei la
rejudecare, în alt complet de judecată, din motiv că instanța nu a apreciat în
totalitate probele care demonstrează vinovăția inculpatului în baza art. 324
alin.(3) lit.b) Cod penal și neîntemeiat a reîncadrat acțiunile inculpatului în
art.326 alin.(3) lit.a) CP.
5.1. Recurs ordinar a declarat și inculpatul care invocînd temeiul
prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.6), 8) CPP, solicită casarea hotărîrilor
judecătorești și pronunțarea unei hotărîri de achitare, pe motiv că în acțiunile
sale nu sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.
326 alin.(3) lit.a) Cod penal.
3
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din
16 octombrie 2012 au fost admise recursurile declarate, casată decizia instanței
de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță, în alt complet
de judecată.
Instanța de recurs a menționat că instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, limitîndu-se la fraze generale,
astfel, încălcînd prevederile art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală.
Rejudecînd cauza, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 30 aprilie 2013, au fost respinse, ca nefondate, apelurile
avocaților în numele inculpatului, admis apelul procurorului, casată sentința,
rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, prin care Cherdivara Terentie a fost condamnat în baza
art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip închis, cu amendă în mărime de 1000 u.c., cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții sau a exercita activități ce țin de gestionarea
bunurilor materiale pe un termen de 3 ani. Corpurile delicte – banii marcați în
sumă totală de 110 000 lei de restituit lui Răsoi V.
Instanța de apel a constatat fapta și circumstanțele comiterii
infracțiunii coruperii pasive, invocate în rechizitoriu și a conchis că instanța
de fond neîntemeiat a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatului urmează a fi
încadrate în prevederile art. 326 alin.(3) lit.a) Cod penal, traficul de influență.
Astfel, instanța a stabilit că Cherdivară T. activînd în calitate de șef al
Direcției Administrative a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, fiind
persoană cu funcție de răspundere, era obligat să primească tot felul de
mărfuri predestinate pentru CCA, inclusiv pentru Centrul de Monitorizare a
CCA. Conform cerințelor pct. 2 al Fișei de post, inculpatul menținea relații cu
partenerii de cooperare, prestatorii de bunuri și servicii.
Conform declarațiilor martorului Răsoi V. și materialelor cauzei rezultă
că inculpatul pe parcursul perioadei de livrare a bunurilor și serviciilor de
către SRL „Viravi Impex” spre CCA și după aceasta la 21.01.2011, susținînd că
are acordul persoanei, cauza căruia este suspendată, sub amenințarea că
împreună cu acesta vor iniția controale de verificare a calității mărfurilor și
volumelor serviciilor îndeplinite de SRL „Viravi Impex”, a extorcat de la
Răsoi V. mijloace bănești în mărime de 110 000 lei, iar aproximativ la ora
14.15, aflîndu-se în incinta CCA de pe str. Vlaicu Pîrcălab 46, mun. Chișinău,
el a primit de la Răsoi V. mijloace bănești in mărime de 110.000 lei, ce nu i se
4
cuvin, pentru ca în comun cu persoana în privința căreia cauza este disjungată
să nu inițieze controale de verificare a calității mărfurilor și volumelor
serviciilor îndeplinite de SRL „Viravi Impex” pentru CCA.
Conform declarațiilor martorului Răsoi V., pe parcursul discuțiilor
purtate inculpatul a început a face aluzie că executorii contractului de
achiziție urmează să stabilească un procent din valoarea contractului pe care
să îl achite ca mită pentru persoana în privința căreia cauza este suspendată.
Dacă ea nu va colabora cu el, plătindu-i mită, atunci el împreună cu persoana
în privința căreia cauza este suspendată vor împiedica semnarea actelor de
primire-predare și vor rezilia contractul pe motiv că licitația a fost cîștigată
fictiv de SRL „Etata Trans”, iar pentru a o convinge să accepte condițiile
impuse de inculpat a fost organizat returul unui lot de marfă în valoare de
circa 18.000 lei, pe motiv că nu corespunde cerințelor din contract.
Instanța de apel a considerat că declarațiile lui Răsoi V. corespund
realității, deoarece pe deplin coroborează cu materialele dosarului și în parte
cu declarațiile însuși a inculpatului, iar motivul avocaților, precum că
inculpatul a acționat din numele persoanei, cauza căreia este suspendată, nu
sunt întemeiate și contravin circumstanțelor constatate în cadrul judecării
cauzei.
Totodată, instanța de apel a relevat că din partea colaboratorilor CCCEC
nu au fost întreprinse acțiuni de instigare și provocare, deoarece Răsoi
Victoria la 18.01.2011 în persoană s-a prezentat la organele de constrîngere și
s-a adresat cu cerere în scris, iar organele de constrîngere, conform cerințelor
procedurale, ulterior sub controlul colaboratorilor CCCEC au inițiat întîlnirile
cu inculpatul.
Împotriva hotărîrilor judecătorești nominalizate a declarat recurs
ordinar avocații Ursu N. și Nicoară V. în numele inculpatului, care au solicitat
casarea hotărîrilor contestate cu dispunerea încetării procesului penal, din
motiv că instanța de apel a rejudecat cauza și a emis o soluție privativă de
libertate în privința lui Cherdivară T. fără a fi respectate prevederile art. 419
Cod de procedură penală, contrar principiilor nemijlocității, oralității și
contradictorialității, egalității în drepturi în față instanței. Învinuirea adusă
inculpatului este una abstractă, iluzorie, care nu corespunde legislației
naționale, în special art. 296 CPP și prin urmare duce la nulitatea actului de
procedură. Din învinuirea formulată este imposibil de a înțelege dacă fapta
încadrată în baza art. 324 Cod penal a fost comisă de inculpat, Gorincioi Gh.
5
sau prin participație de ambele persoane. Totodată, nu a fost efectuată o
investigație independentă pentru a stabili dacă a avut sau nu provocarea sau
facilitarea comiterii pretinse fapta prejudiciabilă din partea colaboratorilor
CCCEC. Consideră că nu au fost întrunite elementele infracțiunii și faptei
săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Potrivit declarațiilor martorului
Răsoi V. inculpatul personal nu a făcut nici o promisiune, el doar transmitea
ceea ce spunea Gorincioi Gh. Mai mult, potrivit martorului, inițiativa de a
transmite banii a venit de la Gorincioi Gh., astfel se constată lipsa laturii
obiective a infracțiunii prevăzute de art. 326 CP. Din materialele cauzei,
rezultă că CCA nu avea careva relații contractuale cu SRL “Viravi Impex”,
reprezentată prin Răsoi V. Prin urmare nu existau drepturi și obligații
reciproce. Președintele CCA putea dispune efectuarea controalelor sau
inițierea procedurii de reziliere a contractului încheiat cu SRL “Edata Trans”,
însă aceasta depășește limitele învinuirii. Acțiunile inculpatului nu întrunesc
elementele constitutive ale infracțiunii, iar condamnarea inculpatului, în baza
normei respective, a avut loc contrar principiului legalității procesului.
Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 18
decembrie 2013, s-a dispus inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de
avocații Ursu N., Nicoară V. împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 30 aprilie 2013, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de
conținut și este vădit neîntemeiat.
În motivarea soluției date, instanța de recurs a menționat că în
recursul declarat nu este specificat asupra căror motive concrete din apelurile
avocaților nu s-ar fi pronunțat instanța de apel și care ar fi esența
circumstanțelor că instanța a admis o eroare gravă de fapt raportată la
exigențele art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, care a afectat soluția
instanței, că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și care ar fi cea
corectă în asemenea caz, că instanța de apel ar fi încălcat prevederile art. 419
Cod de procedură penală - în raport cu norme de drept material și procedural,
cu circumstanțele conținute în descriptivul deciziei atacate și procesul-verbal
al ședinței instanței de apel, omițîndu-se totalmente motivarea ilegalității
deciziei contestate în acest sens, cu indicarea unor concrete erori în aspectul
vizat.
În recursul declarat, avocații au solicitat dispunerea încetării procesului
penal în temeiul prevederilor art. 435 alin.(1) pct.2) lit.b) CPP, însă, art. 435
alin.(1) pct.2) lit.b) Cod de procedură penală, prevede că judecînd recursul,
6
instanța de recurs dispune achitarea sau încetarea procesului penal în cazurile
prevăzute de prezentul cod. În recurs nu este specificată nici o normă de drept
din Codul de procedură penală, care ar permite și argumenta juridic încetarea
procesului penal în baza circumstanțelor invocate de recurenți.
Împotriva hotărîrilor nominalizate, a declarat recurs în anulare
avocatul Ursu Nicolae în numele inculpatului care, invocînd prevederile art.
453 alin.(1) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel
și recurs, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet
de judecată. În argumentarea recursului a menționat că în speță, viciile
fundamentale care au afectat hotărîrea pronunțată sunt exprimate prin
încălcarea la un proces echitabil, la apărare și la prezumția nevinovăției.
Totodată, a menționat că compunerea completului de judecată la
examinarea recursului ordinar a fost contrară legii, fiindcă în complet în
calitate de judecător a participat Arhiliuc I., care prin decizia din 16.10.2012 la
fel s-a pronunțat, pentru rejudecarea cauzei în alt complet de judecată, este
evident incompatibilitatea judecătorului.
Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 30
octombrie 2014, a fost admis recursul în anulare declarat de avocații Ursu
Nicolae, Nicoară Vasile, Guzun Vladimir, în numele condamnatului
Cherdivara Terentie, casată total decizia Colegiului penal al Curții Supreme
de Justiție din 18 decembrie 2012 și dispusă rejudecarea cauzei la etapa
examinării admisibilității în principiu a recursului ordinar de către Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție în alt complet de judecată.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat
în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide
inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură
penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara
erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile
stipulate în acest articol.
Potrivit art. 432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității
acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Recurenții invocă în recursul declarat temeiurile de drept prevăzute la
pct. 6), 8), 12), 15) și 16) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, care
7
stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a
repara erorile de drept comise de instanța de fond și de apel atunci cînd
hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau
instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au
fost întrunite elementele infracțiunii, faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare
juridică greșită, instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz,
a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care
poate fi reparată și în această cauză, iar norma de drept aplicată în hotărîrea
atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de
către Curtea Supremă de Justiție.
Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel,
inclusiv și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept,
dar va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărîrea
judecătorească devenită definitivă.
Însă, în speță Colegiul constată că, motivele invocate de recurenți nu
sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi
temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de
apel.
Totodată, autorii nu indică nici un argument în susținerea acestor
motive, nu invocă concret, care sînt argumentele care ar confirma că
Cherdivara T. nu a comis infracțiunea imputată, sau că faptei săvîrșite de
către acesta i s-a dat o încadrare juridică greșită.
Din conținutul recursului rezultă că avocații în numele inculpatului
invocă dezacordul cu aprecierea probelor și a nevinovăției lui Cherdivara T.
în cele incriminate.
Analizînd decizia recurată Colegiul penal, conchide că la cercetarea
cauzei, instanța de apel a ținut cont în plină măsură de prevederile normelor
procesuale prevăzute de art. 26, 27, 99-101 Cod de procedură penală, și
întemeiat a dedus concluzia că, acțiunile inculpatului Cherdivara T., întrunesc
elementele infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal.
Conform prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, instanța de
apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și
oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar
probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă
8
apreciere probelor din dosar, și este obligată să se pronunțe asupra tuturor
motivelor invocate în apel.
Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a
pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se
transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a
săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a
comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de
procedură penală.
La chestiuni de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta
întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,
dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept
procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată
conține răspuns la toate motivele invocate.
În cazul dat, instanța de apel la examinarea apelurilor declarate a
respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, a verificat și a apreciat
conținutul probelor și valoarea lor probatorie, cu expunerea analizei
desfășurate și minuțioase a acestora în textul deciziei adoptate.
Prin urmare, Colegiul penal apreciază concluzia instanței de apel
privind vinovăția lui Cherdivara T. și încadrarea acțiunilor acestuia în baza
art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal, ca fiind corectă și întemeiată, ce se confirmă
prin cumulul de probe administrate: - declarațiile martorului Răsoi V. care a
declarat că în perioada 2007-2010 SRL „Viravi Impex” a participat la mai
multe licitații organizate de CCA. În cadrul acestora a făcut cunoștință cu
inculpatul care era în calitate de membru al comisiei de achiziții a CCA și
responsabil pentru licitație. Ulterior, în procesul licitațiilor a făcut cunoștință
cu reprezentantul SRL „Edata Trans” și „Viravi Impex”, stabilind relații de
colaborare. În procesul livrării de bunuri și prestării serviciilor către CCA,
dînsa deseori avea întîlniri cu contabila CCA și șeful Direcției Administrative
a Consiliului Coordonator al Audiovizualului Cherdivara T. Pe parcursul
discuțiilor, Cherdivara T. a început a face aluzii că ei, adică executorii
contractului de achiziție urmează să stabilească un procent din valoarea
contractului pe care să-l achite ca mită pentru președintele CCA Gorincioi Gh.
Dacă nu vor colabora cu ei, atunci el împreună cu președintele CCA vor
împiedica semnarea actelor de predare-primire și vor rezilia contractul pe
motiv că licitația a fost cîștigată fictiv de SRL „Edata Trans”, iar pentru a o
convinge să accepte condițiile impuse a fost organizat returul unui lot de
9
marfă în valoare de circa 18 000 lei, pe motiv că nu corespunde cerințelor din
contract. Extorcarea de bani din partea inculpatului a început în luna
februarie 2010, prin simple aluzii, care pe parcurs au trecut în amenințări cu
blocarea activității firmelor. În luna mai 2010 inculpatul i-a spus că urmează
să transmită suma de 110 000 lei și dînsa, la 31.01.2011, fiind în incinta CCA, a
transmis lui Cherdivara T. suma de 110 000 lei, care a ieșit din birou sub
pretextul că banii i-a dus persoanei corespunzătoare, totodată comunicîndu-i
că ultimul a promis că toate problemele s-au rezolvat și pe viitor SRL „Viravi
Impex” va cîștiga licitațiile organizate de CCA; - declarațiile inculpatului
Cherdivara T., date în cadrul ședinței instanței de fond și susținute în cea de
apel, care a recunoscut vina parțial, declarînd că în virtutea funcției sale era
obligat să primească tot feluri de mărfuri predestinate pentru CCA, inclusiv
pentru Centrul de Monitorizare a CCA. Personal răspundea de acest centru
pînă la transmiterea acestuia Direcției Monitorizare pentru folosire. Ca
membru al grupului de lucru pentru achiziții nu putea influența nici într-un
mod asupra rezultatelor licitațiilor și acestea se efectuau conform legislației în
vigoare, cu participarea presei. Niciodată nu a avut cazuri ca agenții
economici să propună un preț mai mic și să nu cîștige. Nu știe cine concret a
stabilit suma de 110 000 lei. El această sumă a auzit-o de la Răsoi V.. În
perioada recepționării lucrărilor, actele de recepționare erau semnate de cîțiva
membri ai grupului de achiziție. Ulterior, aceste acte erau semnate de
președinte și „Edata Trans” SRL. În competența lui nu intră inițierea,
verificarea calității aparatajului livrat. În cazul din speță, a fost un simplu
intermediar între președintele CCA și Răsoi V. Toate acțiunile sale au fost
dictate de către președinte și din această intermediere nu urma să aibă un
careva venit material; - nota informativă privind procedurile de achiziții publice
petrecute de CCA, la care au participat SRL”Viravi Impex” și SRL „Edata Trans”
(f.d.5-8, vol.II); - ordinul nr.55 din 11.09.2008 Cu privire la instituirea grupului
de lucru pentru achiziții a CCA (f.d.9, vol.II); - ordinul nr.01 din 12.01.2009 Cu
privire la statele de personal pentru anul 2009, unde sunt numiți în funcție
colaboratorii CCA (f.d.10-11, vol.II); - fișa postului Șefului Direcției
Administrative a CCA (f.d.12-14, vol.II); - procesele-verbale nr.3-5 din 30.11.2009,
02.12.2009, 18.12.2009 a grupului de lucru pentru achiziții a CCA (f.d.15-23,
vol.II); - oferte de participare la concursul organizat de CCA (f.d.39, vol.II); - darea
de seamă privind procedura de achiziții din 15.04.2010 (f.d.44,vol.II); - contractele
nr. 18 din 18.12.2009 și 04 din 16.04.2010 între CCA și SRL „Edata Trans” cu
10
anexe, (f.d.24,50, vol.II); - actul din 14.05.2010 de primire-predare a mărfurilor și
serviciilor (f.d.34, vol.II); - ordinul de plată a mijloacelor bănești de CCA către SRL
„Edata Trans” (f.d.60, vol.II); - procesele-verbale din 18. și 21.01.2011 privind
efectuarea interceptării și înregistrării comunicărilor dintre Răsoi V. și Cherdivară T.
(f.d.10, 38, vol.I); - procesul-verbal din 21.01.2011 privind examinarea și marcarea
banilor destinați pentru transmiterea sub supraveghere către Cherdivara T. (f.d.21,
vol.I); - procesul-verbal din 21.01.2011 de examinare corporală și percheziție a cet.
Cherdivara T. (f.d.51, vol.II); - procesele-verbale din 09.02.2011 și 14.02.2011 de
examinare a telefoanelor mobile a lui Cherdivara T. și Răsoi V. (f.d.150, 155, vol.I); -
ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict și de anexare la dosar a banilor în
sumă de 10 000 lei, în bancnote cu nominalul de 1 000 lei, ridicați de la Cherdivara T.
și banii în mărime de 100 000 lei, cu numerele și seriile indicate în ordonanță
împachetați în plicul 5, precum și tampoanele din vată cu care au fost prelucrate
mîinele cet. Cherdivara T. (f.d.119-121,vol.I); - raportul de expertiză nr. 185-188 din
01.02.2011, potrivit căreia substanța fluorescentă pe bancnote, pe tampoanele
de vată cu care s-au prelucrat mîinele cet. Cherdivara și pe punga
buzunarului stînga interior a sacoului din sacoșa de culoare neagră, în punga
buzunarului stînga interior a sacoului din sacoșa de culoare albă este identică
după fluorescență și conținut chimic (f.d.131-139, vol.I).
Astfel, instanța de recurs conchide că este corectă concluzia instanței de
apel că depozițiile inculpatului în parte corespund realității, iar cît privește
motivul precum că acesta a acționat din numele persoanei, cauza căruia este
suspendată, sunt neîntemeiate, deoarece după finisarea lucrărilor, începînd
cu luna mai 2010 Cherdivara T. a declarat că dacă Răsoi V. cu partenerii lor
nu vor achita banii ceruți, atunci el cu persoana în privința căreia cauza este
suspendată prin intermediul unor verificări a utilajului livrat vor inventa
încălcări din partea SRL „Edata Trans” și SRL „Viravi Impex” și vor fi
înaintate pretenții materiale peste 500 000 lei, prin urmare, atît inculpatul, cît
și persoana în privința căreia cauza este suspendată, acționau de comun
acord.
Totodată, instanța a menționat că din partea colaboratorilor CCCEC nu
au fost întreprinse acțiuni de instigare și provocare, deoarece Răsoi V. la
18.01.2011 în persoană s-a prezentat la organele de constrîngere și s-a adresat
cu cerere în scris, iar organele de constrîngere, conform cerințelor
procedurale, ulterior, sub controlul colaboratorilor CCCEC au inițiat
întîlnirile cu inculpatul.
11
Prin urmare, Colegiul penal conchide că, nu este întemeiată critica din
recursul avocatului, ce ține de aprecierea și interpretarea eronată în opinia
acestuia a probelor, ce a dus la stabilirea greșită a faptelor, și că în speță
persistă temeiul prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.15) Cod de procedură penală,
că instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a constatat o
încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și
în această cauză, făcîndu-se referire la art. 419 Cod de procedură penală,
potrivit căreia, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară
potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima instanță, iar
aceasta urma să supună verificării nemijlocite toate probele anexate la dosar,
dar să nu pună la baza soluției sale probele cercetate de instanța de fond,
instanța le consideră ca neîntemeiate și menționează că, conform art. 414
alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de apel, verifică declarațiile și
probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de
judecată, cu consemnarea în procesul - verbal.
Analizînd procesul-verbal al ședinței de judecată (f.d.30-40, vol.III)
Colegiul constată că, instanța de apel a cercetat sub toate aspectele probele
prezentate de către părți, a audiat inculpatul, dînd citire celorlalte probe,
precum și proceselor-verbale și altor documente examinate de prima instanță,
consemnîndu-le în procesul-verbal, respectînd întru totul cerințele art. 414
CPP. Mai mult ca atît, doar avocatul Nicoară V. a solicitat verificarea unor
probe din dosar, la care participanții la proces nu au avut obiecții și întrebări,
iar la întrebarea instanței dacă sunt probe suplimentare, părțile au răspuns că
probe nu sunt, solicită verificarea probelor din dosar, astfel, instanța
verificîndu-le și apreciindu-le just prin prisma pertinenței, concludenții,
utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării
lor, corect a stabilit starea de fapt, încadrarea în drept și vinovăția inculpatului
Cherdivara T.
Cu referire la temeiul invocat de recurenți în baza pct. 16) alin. (1) a art.
427 Cod de procedură penală, Colegiul penal reține următoarele.
Pct. 16) alin. (1) a art. 427 CPP poate fi invocat atunci cînd norma de
drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a
aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție în cauze
similare. Acest temei este îndreptat spre unificarea practicii judiciare.
Or, se menționează că la invocarea temeiului respectiv de drept, sarcina
probațiunii îi revine recurentului, care prin exemple elocvente cu referire la
12
cauze concrete, trebuie să demonstreze faptul că instanța de recurs în cauze
anterioare a adoptat soluții contradictorii cu cele reținute în speța în cauză.
Mai mult, se mai reține și faptul că, în spețe care pun problema
divergenței de jurisprudență, rolul Curții nu este acela de a constata din
oficiu asupra căror cauze s-a aplicat diferit normele de drept, ci acestea
trebuie să fie indicate expres în textul recursului, pentru a fi supuse verificării.
Totodată, în această ordine de idei este necesar de menționat că Curtea
Europeană a Drepturilor Omului a statuat deja în jurisprudența sa, că simpla
existență a unei abordări jurisprudențiale diferite, la nivelul instanțelor
naționale, asupra unor spețe similare, nu implică în mod automat o violare a
dreptului la un proces echitabil. De asemenea, Curtea a admis că o unificare a
jurisprudenței naționale necesită o anumită perioadă de timp, astfel încât un
interval rezonabil în care coexistă mai multe soluții jurisprudențiale asupra
unor situații similare, este compatibil cu dreptul la un proces echitabil.
Prin urmare, Colegiul conchide că motivarea recursului avocatului prin
prisma pct. 16) alin. (1) a art. 427 Cod de procedură penală se consideră
necorespunzătoare potrivit cerințelor avute în vedere de legislator la stabilirea
acestui temei de recurs.
Instanța conchide că autorii recursului au solicitat încetarea procesului
penal în temeiul art. 435 alin. (1) pct.2) lit.b) Cod de procedură penală, însă
potrivit normei nominalizate, judecînd recursul, instanța dispune achitarea
persoanei sau încetarea procesului penal în cazurile prevăzute de prezentul
cod. După cum rezultă din recurs nu este menționat nici o normă de drept din
Codul de procedură penală, care ar permite și argumenta juridic încetarea
procesului penal în baza circumstanțelor invocate de recurenți, prin urmare,
solicitările avocaților sunt neîntemeiate.
Astfel, decizia instanței de apel cuprinde fondul apelurilor și temeiurile
de fapt și de drept care au dus la respingerea apelurilor avocaților și
admiterea al acuzatorului de stat, precum și motivele adoptării soluției, ceea
ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală.
Prin urmare, argumentele avocaților inculpatului, precum că
Cherdivara T. nu a comis infracțiunea incriminată prin rechizitoriu, sunt
neîntemeiate și contravin materialelor cauzei, iar nerecunoașterea vinovăției
de către inculpat în comiterea infracțiunii date, nu poate servi temei de
achitare a acestuia, de vreme ce în cursul judecării cauzei au fost administrate
suficiente probe care confirmă cu certitudine vinovăția acestuia în comiterea
13
infracțiunii incriminate și este apreciată de către instanța de recurs drept o
modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmărind scopul evitării
răspunderii penale.
Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să
concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că acesta
este vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de
procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocații Ursu Nicolae,
Nicoară Vasile în numele inculpatului Cherdivara Terentie, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 aprilie 2013, în cauza
penală în privința lui Cherdivara Terentie Andrei, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, publicată integral la 18 februarie 2015.
Președinte Petru Ursache
Judecători Constantin Alerguș
Vladimir Timofti
14