1ra-1519/2014 — art.249 alin.3 CP

1ra-1519/2014 — art.249 alin.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul 1ra-1519/14

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

09 decembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecători – Constantin Alerguș, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Petru

Moraru,

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Brigai, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iulie 2014, în cauza

penală în privința lui

Barcari Eugeniu Ion,

născut la 12 august 1960, originar și domiciliat în r-

nul Hîncești, s. Buțeni.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

(instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală legal executată.

C O N S T A T Ă :

în privința lui Barcari Eugen în baza art. 249 alin.(3) Cod penal a fost încetat,

din motivul expirării termenului prescripției tragerii la răspundere penală.

Eugeniu la data de 20 decembrie 2007, în postul vamal Leușeni Albița al

Biroului Vamal Leușeni a prezentat spre vămuire autocarul de model

“Mercedes Benz 0403” cu nr. de șasiu NMB61348513224142, importat din

Turcia în Republica Moldova. În scopul vămuirii autocarului, a prezentat

organului vamal pașaportul tehnic al autocarului seria și nr. A 275089 și

factura seria și nr. A 020451 în baza căreia a fost procurat din Turcia la prețul

de 5000 dolari SUA. Pentru mijlocul de transport vămuit a fost eliberată

1

adeverința TV 25 nr. 0091228 din 20.12.2007 și întocmită chitanța formular

tipizat PV 14 seria și nr. 514702 din 20.12.2007 în baza căreia au fost calculate

drepturile de import în sumă totală de 42897,6 lei, pe cînd valoarea reală a

autocarului importat constituia suma de 54 000 dolari SUA și urmau a fi

achitate drepturi de import în valoare de 161 425,11 lei.

Astfel, Barcari E., urmărind scopul eschivării de la achitarea plăților

vamale, a diminuat prețul de cumpărare a autocarului și, în acest fel, nu a

achitat valoarea deplină a drepturilor de import în sumă de 118 527,51 lei,

ceea ce constituie proporții deosebit de mari.

acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Barcari Eugenii să fie condamnat în baza art. 248

alin.(5) lit. d) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, iar în temeiul art. 90 Cod penal, executarea

pedepsei stabilite să fie suspendată condiționat pe un termen de probă de 4

ani. Corpul delict – autocarul de model “Mercedes 0403SHD” cu n/î HN AP

717, să fie confiscat în folosul statului.

Consideră că instanța de judecată incorect a apreciat acțiunile

inculpatului, motivînd că Barcari E. a urmărit scopul de a se eschiva de la

achitarea plăților vamale și nu introducerea bunului prin contrabandă.

Prin urmare, incorect a recalificat acțiunile inculpatului conform art.

249 alin.(3) Cod penal, deoarece el a comis infracțiunea de contrabandă și

anume a trecut ilegal peste frontiera vamală autocarul de model “Mercedes

0403SHD” cu n/î 34YYC15, anul fabricării 1997, cu încălcarea regulilor

vamale, prin metoda folosirii frauduloase a documentelor de identificare

vamală. Totodată, concluzia instanței contravine prevederilor art. 178 Codul

vamal, potrivit căruia – declarantul este obligat să declare mărfurile și mijloacele de

transport conform procedurii stabilite de prezentul cod și de alte acte normative.

Potrivit art. 4 al Legii nr. 1569 “Cu privire la modul de introducere și scoatere a

bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice”, bunurile

trecute de persoane fizice peste frontiera vamală sunt supuse declarării

obligatorii conform prezentei legi și codului vamal. Aceste obligațiuni

prevăzute de legislație de către Barcari E. nu au fost executate.

La fel, instanța de judecată nu a dat nici o apreciere actelor parvenite de

2

la autoritățile competente ale Turciei și anume: - declarația vamală de export

din 18.12.2007, - factura fiscală seria A nr.020451 din 14.12.2007 și contractul

de vînzare-cumpărare nr. 07846 din 14.12.2007 care confirmă faptul că Barcari

E. a avut intenția de a introduce în R. Moldova autocarul prin contrabandă și

anume prin metoda folosirii frauduloase a documentelor de identificare

vamală.

2014, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de procuror.

acțiunile inculpatului Barcari E. în baza art. 249 alin.(3) Cod penal, sau

instanța a constatat prezența laturii obiective a infracțiunii menționate în

acțiunile inculpatului, și anume că dînsul la trecerea automobilului de model

“Mercedes 0403 SHD” s-a eschivat de la achitarea plăților vamale stabilite de

legislație.

În speță, eschivarea de la prestarea plăților vamale a avut loc prin

micșorarea prețului bunului care a fost trecut peste frontiera vamală.

Instanța a menționat că nu poate fi reținut argumentul procurorului

precum că acțiunile inculpatului se încadrează în prevederile art. 248 alin.(5)

lit.d) Cod penal, deoarece instanța de apel cercetînd materialele cauzei nu a

constatat nici o modalitate de exprimare a laturii obiective a infracțiunii

prevăzută de art. 248 Cod penal și anume: trecerea peste frontiera vamală a

RM a mărfurilor, obiectelor și a altor valori în proporții mari, eludîndu-se

controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special

pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a

documentleor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare

sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de

trecere a frontierei.

Potrivit art. 117 Cod vamal, se consideră plăți vamale (denumite și

drepturi de import ori export), plățile care se percep în cazul trecerii mărfurilor

peste frontiera vamală, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, care

sunt următoarele: - taxa vamală; - taxa pe valoarea adăugată; - accizele; - taxa

pentru proceduri vamale; - taxa pentru participare la licitația vamală și alte

sume prevăzute de legislație.

3

Plățile vamale se percep pînă la sau odată cu depunerea declarației

vamale. Modul de plată, precum și cazurile de prelungire ori eșalonare a

termenului de plată a plăților vamale sunt reglementate de art. 125, 126 Cod

vamal.

Instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect a reținut probele ce

confirmă vinovăția lui Barcari E. în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

249 alin.(3) Cod penal și anume: - declarația vamală de export din 18.12.2007, -

factura fiscală seria A nr.020451 din 14.12.2007, - contractul de vînzare-

cumpărare nr. 07846 din 14.12.2007.

Din declarațiile martorului Chișcă V., declarațiile inculpatului, procesul-

verbal de ridicare și procesul-verbal de examinare a documentelor ridicate de

la Biroul Vamal Leușeni rezultă că, Barcari E. a prezentat pentru devamarea

autocarului factura seria A 020451 din 14.12.2007 în care valoarea autocarului

este de 5000 dolari SUA, copia certificatului de înmatriculare A 275089, copia

permisului de conducere pe numele lui Barcari E.

Pentru mijlocul de transport vămuit a fost eliberată adeverința TV 25 nr.

0091228 din 20.12.2012 și întocmită chitanța tipizat PV 14 seria AB nr.514702

din 20.12.2012 în baza căreia au fost calculate și ulterior achitate drepturile de

import în sumă totală de 42897,6 lei.

Potrivit copiilor documentelor obținute de la organele competente ale

Turciei s-a stabilit că, valoarea reală a autocarului de model “Mercedes Benz

0402 SHD” constituie 54 000 dolari SUA.

Astfel, se constată că, obiectul material al faptei prejudiciabile comise de

Barcari E. îl formează plățile vamale prevăzute la art. 117 Cod vamal, ce

urmau a fi achitate pentru autocarul prezentat pentru trecerea peste frontiera

vamală, inculpatul micșorînd prețul de cumpărare a autocarului și, nu a

achitat valoarea deplină a drepturilor de import.

Referitor la argumentele apelantului precum că instanța de fond nu a

dat nici o apreciere actelor parvenite de la autoritățile competente ale Turciei

și anume: declarația vamală de export din 18.12.2007, factura fiscală seria A

nr.020451 din 14.12.2007 și contractul de vînzare-cumpărare nr. 07846 din

14.12.2007 care confirmă faptul că, inculpatul a avut intenția de a introduce în

R. Moldova autocarul prin contrabandă și anume, prin metoda folosirii

frauduloase a documentelor de identificare vamală, Colegiul penal le-a

4

considerat neîntemeiate, care urmează a fi apreciate critic, deoarece intenția

directă a inculpatului în eschivarea de la prestarea plăților vamale care s-a

manifestat prin micșorarea prețului automobilului de model “Mercedes 0403

SHD”.

Instanța de apel a conchis, că prima instanță întemeiat a constatat fapta

comisă de Barcari E., care a fost săvîrșită în a. 2007, care se atribuie la

categoria infracțiunilor ușoare, iar potrivit art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal,

persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvîrșirii

infracțiunii ușoare a expirat 2 ani pînă la data rămînerii definitive a hotărîrii

instanței de judecată. Prin urmare, instanța a conchis că în speță a intervenit

prescripția tragerii la răspundere penala a lui Barcari E. și instanța a încetat

procesul penal în legătură cu acest fapt.

de stat, care invocînd ca temei de drept prevederile art. 427 alin.(1) pct.6) Cod

de procedură penală, solicită casarea hotărîrii contestate cu remiterea cauzei

la rejudecare în aceiași instanță, în alt complet de judecată, invocînd că

instanța de apel a încălcat cerințele prevăzute la art. 414 Cod de procedură

penală și explicațiile date prin Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție

nr. 22 din 12.12.2005 “Cu privire la practica judecării cauzelor penale în

ordine de apel” cu modificările ulterioare, unde este stipulat că chestiunile de

drept pe care le poate soluționa instanța de apel este și, dacă infracțiunea a

fost corect calificată.

Astfel, instanțele judecătorești nu au calificat corect acțiunile

inculpatului și în acest sens a menționat că latura obiectivă a infracțiunii de

contrabandă constituie și trecerea peste frontiera vamală, cu încălcarea

regulilor vamale realizată prin declararea neautentică în documentele vamale

sau în alte documente de trecere a frontierei.

Prin urmare, nu s-a ținut cont de delimitarea infracțiunilor prevăzute de

art. 248 și 249 Cod penal care se delimitează prin obiectul material și latura

obiectivă.

Totodată, infracțiunea de eschivare de la achitarea plăților vamale

prevăzută la art. 249 Cod penal, poate avea loc în cazul neachitării depline sau

parțiale a plăților vamale stabilite de organul vamal, însă nu în cazul cînd

inculpatul a introdus obiectul cu falsificarea documentelor vamale.

5

și motivele invocate, Colegiul penal consideră că recursul urmează a fi admis,

din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanța de apel, cînd instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția.

Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,

și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Acuzatorul de stat în recursul său invocă netemeinicia concluziei

instanței de apel, în ce privește lipsa elementelor infracțiunii prevăzute de art.

248 alin. (5) lit. d) Cod penal, în acțiunile inculpatului Barcari Eugeniu.

Din materialele cauzei se constată că Barcari Eugeniu de către organul

de urmărire penală a fost învinuit, în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.

248 alin. (5) lit.d) Cod penal, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii

Moldova a obiectelor cu folosirea frauduloasă a mijloacelor de identificare

vamală, în proporții deosebit de mari.

Instanțele de fond și de apel au concluzionat, că acțiunile inculpatului

nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă,

prevăzută de art. 248 alin. (5) lit.d) Cod penal, considerînd că fapta lui Barcari

E. constituie infracțiunea prevăzută de art. 249 alin. (3) Cod penal – eschivarea

de la achitarea plăților vamale.

Contrabanda prevăzută la art. 248 Cod penal, reprezintă trecerea peste

frontiera vamală a Republicii Moldpva, cu încălcarea regulilor vamale, a

mărfurilor, obiectelor și altor valori în proporții mari, eludîndu-se controlulul

vamal, sau tăinurirea de controlul vamal, prin ascundere în locuri special

pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a

documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclararea

sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de

trecere a frontierei vamale, săvîrșită în proporții deosebit de mari.

6

Contrabanda se consideră consumată din momentul trecerii ilegale

peste frontiera vamală a mărfurilor, obiectelor, a altor valori.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 249 Cod penal se

realizează prin acțiuni de eschivare de la achitarea plăților vamale, stabilite de

legislație, a persoanelor fizice ori juridice, care trec peste frontiera vamală

mărfuri, obiecte sau alte valori ale proprietarilor, deținătorilor de mărfuri și

ale altor persoane prevăzute de Codul vamal.

Infracțiunile prevăzute de art. 248 și 249 Cod penal se delimitează prin

obiectul material și latura obiectivă:

- obiectul material al contrabandei îl constituie mărfurile, valorile culturale,

armele, munițiile, substanțele narcotice, psihotrope, cu efecte puternice,

toxice, otrăvitoare, radioactive și explozive, deșeurile nocive și produsele cu

destinație dublă, pe cînd obiectul material al eschivării de la achitarea plăților

vamale îl formează plățile vamale prevăzute la art.117 Cod vamal, ce urmează

să fie achitate pentru mărfurile și alte valori prezentate pentru trecerea peste

frontiera vamală.

- latura obiectivă a contrabandei se manifestă prin încălcarea regulilor

vamale la trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor, obiectelor sau a altor

valori, iar latura obiectivă a faptei prevăzute de art. 249 se realizează prin

eschivarea de la achitarea plăților vamale în proporții mari, suma respectivă

depășind 2500 unități convenționale.

Totodată, instanța de recurs menționează că, latura obiectivă a infracțiunii

de contrabandă include mai multe semne și anume:

 fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea exprimată în trecerea

entităților, ce reprezintă obiectul material al contrabandei, peste frontiera

vamală a R. Moldova;

 locul săvîrșirii infracțiunii – frontiera vamală a Republicii Moldova;

 metodele săvîrșirii infracțiunii: - eludarea controlului vamal, - tăinurirea

de controlul vamal, prin ascunderea în locuri special pregătite sau adaptate în

acest scop, - folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de

identificare vamală, - nedeclararea, - declararea neautentică în documentele

vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.

Prin urmare, instanța de apel nu a luat în considerație faptul că

inculpatul la trecerea frontierei vamale a prezentat factura fiscală turcească

7

seria A 763582 din 18.12.2007 eliberată pe numele acestuia, suma indicată

fiind de 5000 dolari, însă nu a apreciat probele pe deplin și anume că în

documentele prezentate de către inculpat se conțin date neutentice, fiind

introduse date care nu corespund realității privitor la prețul autocarului fapt

confirmat prin declarația vamală de export nr. VU 0069340 din 18.12.2007

unde la pct.22 denumit valuta și suma totală a facturii – este menționat suma

de 54000,00 dolari SUA, precum și la pct.42 și 46 din aceiași declarație la prețul

pentru unitate și valoarea statistică persistă aceiași sumă nominalizată de bani,

factura fiscală seria A nr.020451 sin 14.12.2007, unde, la fel la preț/unitate este

indicată suma de 54000,00 dolari SUA, și contractul de vînzare-cumpărare a

mijlocului de transport cu nr. 07846 din 14.14.2007, la pct.3) prețul de vînzare

declarat: persistă suma de 54000,00 (cinci zeci și patru mii) de dolari SUA.

Astfel, Colegiul penal conchide că este nefondată argumentarea

instanței de apel precum că intenția lui Barcari E. a fost în eschivarea de la

prestarea plăților vamale care a fost manifestată prin micșorarea prețului

automobilului de model “Mercedes 0403 SHD”, dar nici de cum introducerea

bunului prin contrabandă.

În același context, Colegiul menționează că, instanța de apel urma să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să analizeze și să aprecieze

probele prezentate în cadrul procesului penal, în baza cărora să delimiteze

infracțiunea de contrabandă de eschivarea de la achitarea plăților vamale

prevăzută la art.249 Cod penal și să-și argumenteze clar concluziile sale în

decizia adoptată, motivînd totodată respingerea argumentelor apelantului

în acest aspect.

De asemenea, Colegiul constată că la examinarea cauzei în instanța de

apel nu au fost respectate cerințele de judecare a apelului.

Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de

fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și

care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală.

8

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept

procesual penal au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină

răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel la examinarea apelului

declarat nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, nu a

răspuns la toate motivele invocate de apelant.

Astfel, Colegiul constată că și-a găsit confirmare temeiul invocat de

recurent prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că

instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, ceea ce duce la

casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța

de apel, deoarece această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Mai mult ca atît, instanța de apel a făcut trimitere selectat la probe, fără

să le aprecieze pe fiecare în parte și să se expună asupra admisibilității sau

inadmisibilității probei respective, expunînd temeiul respectiv.

Rejudecînd cauza, instanța de apel urmează să ia în considerație cele

expuse în prezenta decizie, să înlăture încălcările de lege menționate, să

respecte procedura de judecare a cauzei în instanța de apel, se va pronunța

asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, va verifica minuțios, sub

toate aspectele, complet și obiectiv toate probele în strictă conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală și va da răspunsuri motivate și

clare la cele invocate de apelant în apel, pronunțîndu-se asupra fiecărei probe

prin aprecierea lor la justa valoare, va analiza la modul cuvenit intenția

inculpatului și urmează să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate,

delimitarea infracțiunii de contrabandă de eschivarea de la achitarea plăților

vamale prevăzută la art. 249 Cod penal, și să-și argumenteze clar concluziile

sale în decizia adoptată, ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, astfel

instanța de apel, respectînd normele procesual-penale nominalizate, va

adopta o hotărîre legală și întemeiată.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

9

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Brigai, casează total decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iulie 2014, în cauza penală în privința

lui Barcari Eugeniu Ion și dispune rejudecarea cauzei în ordine de apel în

aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac, publicată integral la 24

decembrie 2014.

Președinte Petru Ursache

Judecători Constantin Alerguș

Ghenadie Nicolaev

Vladimir Timofti

Petru Moraru

10

Dosarul nr. 1 ra-1519/2014

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

O P I N I E S E P A R A T Ă

a judecătorului Constantin Alerguș

(Expusă în temeiul art. 340 alin. (3) Cod de procedură penală pe cauza

penală în privința lui Barcari Eugeniu Ion)

09 decembrie 2014 mun. Chișinău

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 09

decembrie 2014, a fost admis recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Brigai, casată total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iulie 2014, în cauza

penală în privința lui Barcari Eugeniu Ion și dispusă rejudecarea cauzei în

ordine de apel în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Nu sunt de acord cu decizia adoptată din următoarele considerente.

Art. 248 Cod penal, prevede răspunderea penală pentru trecerea peste

frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor și a altor

valori în proporții mari, eludîndu-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el,

prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu

folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare

vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele

vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.

Din dispoziția acestei norme de drept rezultă că răspunderea penală

intervine atunci cînd făptuitorul a trecut frontiera vamală prin mijloacele

menționate mai sus, în cazul din speță, prin folosirea frauduloasă a

documentelor.

Folosirea frauduloasă a documentelor are loc atunci cînd

documentele vamale ori comerciale folosite la trecerea frontierei vamale

sunt falsificate, adică în conținutul lor adevărul este denaturat sau

conținutul documentului este neadevărat.

11

La trecerea frontierei vamale a Republicii Moldova, inculpatul a

prezentat factura turcească seria A 763582 din 18.12.2007, eliberată pe

numele lui Barcari E., fiind indicată suma de 5000 dolari SUA, precum și

factura fiscală seria A nr.020451 din 14.12.2007 pe numele acestuia unde este

indicată valoarea autocarului de model „Mercedes Benz 0402 SHD” la suma

de 5 000 dolari SUA.

Martorul Chișcă V. fiind angajat al Serviciului Vamal în anul 2007 la

Postul Vamal Leușeni, în ședința de judecată a confirmat că a efectuat

devamarea autocarului de model „Mercedes Benz 0402 SHD”. Inculpatul a

prezentat documentele necesare pentru efectuarea devamării, inclusiv actul

de vînzare-cumpărare a mijlocului de transport unde era indicată suma de

5000 dolari SUA echivalentul a 56 570 lei.

Deoarece în opinia acestuia valoarea autocarului a fost deminuată, în

această situație, întru respectarea regulilor de devamare, a fost stabilită

valoarea mijlocului de transport în vamă, fiind majorată de la 56 570 lei la

162 000 lei și, din această sumă au fost încasate taxele vamale ce constituie

suma de 42 897 lei.

Martorul a mai comunicat că este imposibil ca un autocar cu vîrsta de 10

ani să fi costat 54 000 dolari SUA.

Astfel că autoritatea vamală a evaluat mijlocul de transport stabilindu-i

inculpatului sumă pe care acesta urmă să o plătească pentru devamarea

autocarului, pe care a și achitat-o.

Ulterior, peste o perioadă de aproximativ 4 ani de la momentul

întroducerii autocarului în țară, se pornește o cauză penală în privința lui

Barcari Eugeniu în baza art. 248 alin. (5) lit.d) Cod penal – avînd la bază un

alt contract de vînzare-cumpărare a autocarului nominalizat, eliberat de

autoritățile Turciei în care se invocă o altă sumă de 54 000 dolari SUA și care

trezește mai multe semne de credibilitate.

În cazul în care apar dubii între suma indicată în contractul de vînzare-

cumpărare și valoarea reală a bunului care urmează să fie supus devamării

autoritatea vamală urmează să perceapă taxa vamală, reieșind din valoarea

bunului în vamă, ceea ce și a fost efectuat în cazul din speță.

Astfel, contractul de vînzare-cumpărare a mijlocului de transport care se

pretinde că este un document fraudulos, nu a fost contestat și nu există nici o

12

hotărîre irevocabilă în acest sens, din care se deduce că are valabilitatea

juridică pînă în prezent.

Împărtășesc opinia majoritară a colegilor precum că în speță lipsește

componența de infracțiune prevăzută de art. 249 Cod penal, deoarece

sancțiunea acestei norme de drept poate fi aplicată atunci, cînd la

introducerea mărfii pe teritoriul vamal, autoritatea vamală a stabilit plățile

vamale, iar ulterior inculpatul se eschivează de la achitarea acestora.

În consecință îmi exprim opinia că acțiunile lui Barcari E. lipsesc

elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 248 și 249 Cod

penal.

Dat fiind faptul că Barcari Eugeniu a fost condamnat în baza art. 249

Cod penal, iar hotărîrea judecătorească nu a fost contestată de inculpat,

pledez pentru respingerea recursului ordinar al procurorului și menținerea

hotărîrilor contestate.

În temeiul art. 339 alin. (7) Cod de procedură penală, expun și

semnez prezenta opinie separată, care se anexează la dosar.

Judecătorul Colegiului penal Constantin Alerguș

13