1ra-1776/2014 — art.187 alin.2 lit.d,f CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.187 alin.2 lit.d,f CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.8,10 CPP
1ra-1776/2014 — art.187 alin.2 lit.d,f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra- 1776/2014
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
17 decembrie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal în componența:
Președinte – Petru Ursache,
Judecători – Nadejda Toma, Petru Moraru,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
inculpat, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Bender din 18 iunie 2014 și sentinței Judecătoriei Ștefan Vodă din 04 aprilie
2014, în cauza penală în privința lui
Cotorobai Serghei Mihail, născut la
09.02.1969, originar din s. Crocmaz, r-nul
Ștefan Vodă, domiciliat în s. Tudora, r-nul
Ștefan Vodă.
Datele referitoare la termenul de
examinare a cauzei:
Prima instanță: 10.01.2014 – 04.04.2014,
Instanța de apel: 16.05.2014 – 18.06.2014,
Instanța de recurs: 12.11.2014 – 17.12.2014.
C ON STA TĂ :
Prin sentința Judecătoriei Ștefan Vodă din 04 aprilie 2014 Cotorobai S.
a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.187 alin.
(2) lit. d), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 5 ani închisoare, fără
amendă.
Conform art. 85 Cod penal, prin cumul parțial al pedepsei stabilite prin
sentința Judecătoriei Slobozia din 14.11.2013, pedeapsa definitivă lui
Cotorobai S. i-a fost stabilită 5 (cinci) ani 1 (una) lună închisoare, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Potrivit sentinței s-a stabilit că, la 11 decembrie 2013 Cotorobai S.,
aflîndu-se pe str. Ștefan cel Mare, s. Tudora, r-nul Ștefan Vodă, urmărind
scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, a pătruns în gospodăria
cet. Popovici T. și din șopron a sustras cinci găini la prețul uneia de 80 lei. În
timp ce sustrăgea bunurile, a fost surprins de stăpînă, care i-a spus să lase
1
păsările, însă Cotorobai S. nu a reacționat la solicitarea lui Popovici T. și cu
bunurile sustrase a dispărut într-o direcție necunoscută, cauzîndu-i părții
vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 400 lei.
Nefiind de acord cu sentința, inculpatul a declarat apel, prin care a
solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărîri de
achitare, deoarece nu este vinovat de săvîrșirea infracțiunii imputate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 18 iunie 2014,
apelul a fost respins, cu menținerea sentinței fără modificări.
În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța
de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv
cumulul de probe prin рrisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de
vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect
concluzionînd asupra vinovăției inculpatului Cotorobai S. de săvîrșirea
infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. d), f) Cod penal.
Deși inculpatul vina nu a recunoscut-o, instanța de apel a conchis că în
acțiunile acestuia sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 187
alin.(2) lit. d), f) Cod penal – jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei
persoane, prin pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu cauzare de daune în
proporții considerabile, și vina lui în săvîrșirea infracțiunii imputate a fost
dovedită integral prin declarațiile părții vătămate Popovici T., martorilor
Bezusenco A., Cotorobai N., Țurcan V., Osipoi S., precum și de probele
administrate de către organul de urmărire penale și cercetate în cadrul
cercetării judecătorești, cum ar fi:
procesul - verbal de cercetare la fața locului cu foto tabelul anexat (f. d. 6-
7; 8-15);
procesul - verbal de examinare a obiectului recunoscut drept corp delict
(f. d. 48-51).
Verificînd legalitatea pedepsei stabilite instanța de apel a constatat că
instanța de fond corect a aplicat prevederile art. 7, 61, 75, 85 Cod penal, ținînd
cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui
vinovat, de circumstanțele atenuante, și anume faptul, că partea vătămată nu
are pretenții față de inculpat, deoarece acesta i-a restituit prejudiciul, și de
circumstanțele agravante, faptul că inculpatul anterior a fost condamnat și
antecedentele penale nu au fost stinse, iar la momentul săvîrșirii infracțiunii
inculpatul se afla în termenul de probă aplicat printr-o altă sentință,
executarea căreia a fost suspendată. În aceste condiții instanța de apel a
stabilit că inculpatului Cotorobai S. i-a fost aplicată o pedeapsă corectă,
echitabilă și în limitele prevederilor legale.
Decizia instanței de apel este atacată în termen cu recurs ordinar de
inculpatul Cotorobai S., care solicită casarea hotărîrilor judecătorești în
2
privința sa, invocînd faptul că nu a săvîrșit infracțiunea imputată, deoarece în
ziua respectivă a fost la lucru și a consumat băuturi alcoolice, dar nu a comis
jaful. A hotărît să restituie părții vătămate cinci găini din ale sale pentru a nu
se ajunge la judecată.
Consideră că pedeapsa aplicată față de el este prea aspră, deoarece nu s-a
luat în considerație faptul, că s-a împăcat cu partea vătămată, care nu are
pretenții față de el, precum și faptul că este invalid, îi lipsește un ochi și este
bolnav de tuberculoză, iar în penitenciar nu are condiții necesare pentru a se
trata. Solicită înlocuirea pedepsei aplicate cu o pedeapsă mai blîndă,
neprivativă de libertate sau aplicarea față de el a prevederilor art. 95 Cod
penal.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat în raport
cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia,
din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra
inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Deși în recursul declarat, inculpatul Cotorobai S. nu face referire la erorile
de drept comise de instanțele de fond și de apel, Colegiul penal consideră că
acesta, solicitând aplicarea unei pedepse mai blânde, se invocă temeiurile
prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8) și pct. 10) Cod de procedură penală,
potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a
repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel dacă nu au fost
întrunite elementele infracțiunii și dacă s-au aplicat pedepse individualizate
contrar prevederilor legale.
7.1. Colegiul penal menționează că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se
consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a
corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele
componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.
Colegiul penal reține că, acest temei include cazurile cînd nu a fost
stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici
mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele
constitutive, ori cînd nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele
atenuante și agravante ale infracțiunii.
În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Cotorobai S. a fost pus
sub învinuire, recunoscut vinovat și condamnat de instanțele judecătorești
inferioare în baza art. 187 alin. (2) lit. d), f) Cod penal - „jaful, adică sustragerea
deschisă a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în alt loc pentru depozitare,
cu cauzare de daune în proporții considerabile”.
Instanța de recurs consideră că instanța de fond și instanța de apel corect
au stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv cumulul de
3
probe prin рrisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect ajungînd la
concluzia privind vinovăția inculpatului Cotorobai S. în săvîrșirea infracțiunii
prevăzute de art.187 alin.(2) lit. d), f) Cod penal, motivîndu-și soluția în acest
sens așa cum este indicat în pct. 5 al prezentei decizii.
7.2. Referitor la critica recurentului privind aplicarea pedepsei prea
aspre pentru infracțiunea săvîrșită, Colegiul penal consideră că, instanțele
ierarhic inferioare corect i-au stabilit pedeapsa ținînd cont de prevederile art.
75, 61 Cod penal, precum și de art. 85 Cod penal, deoarece la momentul
săvîrșirii infracțiunii inculpatul se afla în termenul de probă stabilit printr-o
altă sentință, executarea căreia a fost suspendată.
Colegiul penal menționează că potrivit prevederilor art. 75 Cod penal,
prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile)
stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la
aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea
penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a
principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând
cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana
celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează
răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și
individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze
scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă
conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea
pedepsei în limitele fixate în partea specială.
Categoria și termenul (limita) de pedeapsă ce urmează a fi stabilit este în
dependență de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art. 76 –
77 Cod penal, precum și, efectele acestora prescrise în art. 78 Cod penal.
Termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvîrșite, se
stabilește avînd în vedere persoana celui vinovat, care include date privind
gradul de dezvoltare psihică, situația materială, familială sau socială, prezența
sau lipsa antecedentelor penale, comportamentul inculpatului pînă sau după
săvîrșirea infracțiunii, deci este vorba de personalitatea infractorului.
În această ordine de idei, instanța de recurs consideră că inculpatului
Cotorobai S. i s-a aplicat o pedeapsă echitabilă de către instanțele ierarhic
inferioare, ținînd cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei,
motivîndu-și soluția în acest sens, indicată în pct. 5 al prezentei decizii.
7.3. În ce privește solicitarea recurentului de a fi aplicat art. 95 Cod penal,
care prevede liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave,
Colegiul penal menționează că, inculpatul este în drept de a se adresa cu cerere
în instanța de judecată de la locul de ispășire a pedepsei în conformitate cu
4
prevederile art. 469 – 471 Cod de procedură penală, deoarece această
solicitare nu a fost expusă în instanța de fond pînă la pronunțarea sentinței.
Instanța de recurs conchide că, temeiurile invocate de recurent și
prevăzute în art. 427 alin. (1) pct.8) și pct. 10) Cod de procedură penală, nu
și-a găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori de drept în speța
examinată nu s-au comis, prin urmare hotărîrea atacată este legală și
întemeiată.
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei
în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise
de art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat
de inculpatul Cotorobai S. se declară inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Cotorobai
Serghei Mihail împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bender din
18 iunie 2014, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 21 ianuarie 2015.
Președinte Petru Ursache
Judecători Nadejda Toma
Petru Moraru
5