1ra-1668/2014 — art,.152 alin. 14 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art,.152 alin. 14 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct.10 CPP
1ra-1668/2014 — art,.152 alin. 14 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul 1ra-1668/2014
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
10 decembrie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte – Petru Ursache,
judecători – Constantin Alerguș, Ghenadie Nicolaev,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
avocatul Guțu Teodor în numele inculpatului Ojog Efim, împotriva sentinței
Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 24 aprilie 2014 și deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2014, în cauza penală în privința lui
Ojog Efim Ion,
născut la 28 ianuarie 1984, originar și domiciliat pînă la
reținere com. Bubuieci, str. Sfînta Maria, nr. 3, mun.
Chișinău
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
1.de la 04 decembrie 2014 - pînă la 24 aprilie 2014; (instanța
de fond);
de la 23 mai 2014 - pînă la 07 iulie 2014; (instanța de
apel);
de la 25 septembrie 2014 - pînă la 10 decembrie 2014;
(instanța de recurs ordinar).
Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală
legal executată.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 24 aprilie 2014,
pronunțată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, Ojog
Efim a fost condamnat în baza art. 152 alin.(1) Cod penal, la 1 an și 6 luni
închisoare.
În temeiul art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată s-a adăugat total
pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 22
iunie 2005, definitiv fiindu-i numită pedeapsa închisorii pe un termen de 1 an
și 6 luni, cu executarea în penitenciar de tip închis și amendă în mărime de
520 unități convenționale, echivalentul a 10400 lei.
Instanța de fond a reîncadrat acțiunile inculpatului Ojog Efim din
prevederile art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal, în cele ale art. 152 alin. (1) Cod
penal.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, Ojog Efim la
18 noiembrie 2013, în jurul orei 0230, aflîndu-se la domiciliul său din com.
Bubuieci, str. Sf. Maria, nr. 3, mun. Chișinău, a inițiat un conflict cu mama
concubinei sale Macari Galina, în urma căruia i-a aplicat o lovitură,
zdrobindu-i degetele mîinii stîngi, cauzîndu-i conform raportului de expertiză
medico-legală nr. 2920/D din 29.11.2013, vătămări corporale medii.
Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Guțu Teodor în numele
inculpatului care a solicitat, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri
prin care, cauza penală în privința inculpatului să fie încetată în legătură cu
împăcarea părților.
În argumentarea cererii de apel, s-a menționat că instanța de fond
examinînd cauza în procedură simplificată și reîncadrînd acțiunile
inculpatului din prevederile art. 2011 alin. (2) în cele ale art. 152 alin. (1) Cod
penal a lipsit părțile de posibilitatea de se împăca. Cu atît mai mult că, partea
vătămată este deacord de a încheia cu inculpatul o tranzacție de împăcare,
fapt care a fost imposibil la etapa anchetei preliminare și în instanța de fond,
din cauza încadrării eronate a acțiunilor inculpatului în prevederile art. 2011
Cod penal.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iulie
2014, a fost respins, ca nefondat apelul avocatului Guțu T. în numele
inculpatului.
Instanța de apel, a menționat că din materialele cauzei rezultă că
avocatul inculpatului în dezbaterile judiciae a pledat pentru încetarea
procesului penal intentat în privința inculpatului pe motiv că potrivit art. 133 1
Cod penal, partea vătămată nu este membru al familiei inculpatului, însă nu a
inițiat procedura de împăcare pînă la retragerea completului de judecată în
camera de consiliu pentru deliberare. Mai mult, o asemenea procedură nu a
fost inițiată nici de inculpat și nici de partea vătămată , care au fost prezenți în
ședința de judecată.
În consecință, Colegiul penal a conchis că, necătînd la faptul că acțiunile
inculpatului au fost încadrate din prevederile art. 2011 Cod penal în cele ale
art. 152 alin. (1) Cod penal, a fost imposibilă acceptarea înlăturării răspunderii
penale dat fiind faptul că nici un a din părți nu a făcut careva demers în acest
sens, pînă la retragerea completului de judecată în camera de consiliu.
Împotriva hotărîrilor nominalizate a declarat recurs ordinar avocatul
Guțu Teodor în umele inculpatului, care invocînd temeiurile de drept
2
prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedsură penală, solicită
casarea hotărîrilor contestate cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care lui
Ojog Efim să-i fie stabilită o pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod
penal.
În argumentarea soluției solicitate recurentul a invocat că instanța de
fond eronat a aplicat prevederile art. 34 alin. (1) Cod penal – recidiva, pripit
concluzionînd că antecedentele penale conform sentinței Judecătoriei
Buiucani, mun. Chișinău din 22.06.2005 sunt nestinse, fapt care au dus la
aplicarea în privința lui Ojog E. a unei pedepse privative de libertate.
În continuare recurentul a menționat că, începînd cu anul 2005 și pînă la
22.04.2014 inculpatul a locuit permanent cu familia sa în com. Bubuieci str. Sf.
Maria, nr. 3, fapt care demonstrează că ultimul nu s-a eschivat cu rea voință
de la executarea pedepsei aplicate sub formă de amendă. Totodată s-a
menționat că, neexecutarea pedepsei menționate se datorează doar neglijenței
executorului judecătoresc, care a omis termenul de executare a pedepsei
vizate.
Consideră că în privința inculpatului nu pot fi aplicate prevederile art.
34 alin. (1) Cod penal, deoarece potrivit art. 97 alin. (1) Cod penal, sentința de
condamnare nu se pune în executare dacă acest lucru nu a fost făcut timp de 6
ani, în cazul condamnării pentru comiterea unei infracțiuni mai puțin grave.
Prin urmare, în privința lui Ojog E. pot fi aplicate prevederile art. 90 Cod
penal.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat
în raport cu motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea
acestuia din următoarele considerente.
Conform prevederilor art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală,
hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de
drept comise de instanțele de fond și de apel.
Din conținutul cererii de recurs se poate deduce, avînd în vedere că
recurentul critică pedeapsa stabilită lui Ojog E., considerînd-o prea aspră,
solicitînd să-i fie numită una mai blîndă, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod
penal, temeiul prevăzut de pct. 10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală.
Potrivit art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, instanța de
recurs este în drept să intervină în soluțiile adoptate în latura pedepsei cînd se
constată că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
3
Însă, acest temei pentru recurs nu persistă în cauza dată.
Lui Ojog Efim în baza art. 152 alin.(1) Cod penal, cu aplicarea
prevederilor art. 34 alin. (1) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa de 1 an și 6
luni închisoare, iar în temeiul art. 85 Cod penal, prin cumulul de sentințe,
definitiv, fiindu-i stabilită pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare și amendă în
mărime de 520 unități convenționale, echivalentul a 10 400 lei.
Pedeapsa penală, potrivit art. 61 Cod penal, este o măsură de
constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului,
care are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum și
prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni din partea condamnaților, cît și a altor
persoane. Or, ca măsură de constrîngere, pedeapsa are pe lîngă scopul său
represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul
făptuitorului.
Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie
individualizată în așa fel, încît inculpatul să se convingă de necesitatea
respectării legii penale și evitarea în viitor a săvîrșirii unor fapte similare.
Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare
a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca finalitate
stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.
Colegiul menționează că, reieșind din criteriile generale de
individualizare a pedepsei prevăzute la art. 75 Cod penal, instanța de judecată
îi stabilește persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni o
pedeapsă echitabilă în limitele fixate în articolul corespunzător din partea
specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții
generale a acestuia.
Din hotărîrile judecătorești inferioare se constată că, la stabilirea și
aplicarea pedepsei, instanțele au ținut seama de scopul și criteriile de
individualizare a acesteia, prevăzute de art. 61, 75 Cod penal.
Astfel, temeiul invocat de avocatul Guțu Teodor în numele inculpatului
privind stabilirea în privința inculpatului a unei pedepse cu aplicarea
prevederilor art.90 Cod penal, nu poate servi drept temei de casare a
hotărîrilor judecătorești.
Mai mult, instanța de recurs menționează că aceste motive nu au fost
invocate în apel, iar potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală,
4
temeiurile menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care
au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Astfel, argumentul recurentului referitor la faptul că instanțele ierarhic
inferioare eronat au aplicat în privința Ojog E. prevederile art. 34 alin. (1) Cod
penal, fapt care nu a permis aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal și
stabilirea unei pedepse non privative de libertate, nu poate fi reținut, deoarece
atît din textul apelului, cît și din procesul-verbal al ședinței instanței de apel,
nu rezultă că avocatul inculpatului sau inculpatul ar fi solicitat casarea
sentinței din motivele relatate mai sus, solicitîndu-se doar încetarea
procesului penal în legătură cu împăcarea părților (f.d.110-111,118-122), astfel
că motivele invocate în recurs nu concordă cu prevederile art. 427 alin.(2)
Cod de procedură penală.
În situația în care temeiurile date nu au fost invocate în apel, instanța de
recurs este în imposibilitate de a verifica aceste temeiuri în procedura
recursului ordinar.
Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să
concluzioneze asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat pe motiv că
acesta este vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de
procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Guțu Teodor în
numele inculpatului Ojog Efim, împotriva sentinței Judecătoriei Ciocana, mun.
Chișinău din 24 aprilie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 07 iulie 2014, în cauza penală în privința lui Ojog Efim Ion, ca fiind
vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 ianuarie 2015.
Președinte Petru Ursache
Judecători Constantin Alerguș
Ghenadie Nicolaev
5