lre-246/2014 — art.186 al.2 litb,c,d, 188 al.3 lit. c, 290 al.1 CP

Instanța de fond din 20.02.2012 - pînă la 07.05.2012;

Curtea de Apel Chișinău din 20. 06. 2012 - pînă la 24.07.2012;

Curtea Supremă de Justiție din 07.10.2014 - pînă la 10.12.2014. C O N S T A T Ă : 1. Prin încheierea Judecătoriei Rezina din 07 mai 2012, condamnatului Cebotari Vitalie în procedura prevăzută de art. 469 alin. (1) pct. 14) Cod de procedură penală aplicîndu-se retroactivitatea legii mai blînde i s-au stabilit pedepse: - în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, la 4 ani închisoare; - în baza art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal, la 12 ani închisoare. - în baza art. 290 alin. (1) Cod penal, la 3 ani închisoare. În conformitate cu prevederile art. 39 Cod penal (redacția an. 1961), pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa de 15 ani închisoare. Fapta condamnatului Cebotari Vitalie stabilită prin sentința Judecătoriei Buiucani din 21 octombrie 2003 a fost recalificată din prevederile art. 195 alin. (2) Cod penal în prevederile art. 186 alin. (5) Cod penal cu menținerea sancțiunii aplicată, 10 ani închisoare. În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, în termenul pedepsei a fost inclus durata pedepsei executate parțial, în baza primei sentinței, stabilindu-i pedeapsa definitivă de 20 ani închisoare. Fapta lui Cebotari Vitalie stabilită prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 27 aprilie 2010 prevăzută de art. 217/5 alin. (1) Cod penal și sancțiunea aplicată a fost menținută. 1 În baza art. 85 și 87 Cod penal, pentru cumul de sentințe, s-a adăugat parțial, la pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 27 aprilie 2010 partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentința anterioară, stabilindu-i pedeapsa definitivă de 20 ani și 50 zile închisoare cu executarea în penitenciarul de tip închis. 2. La 07 iunie 2012 condamnatul Cebotari Vitalie a declarat recurs împotriva încheierii Judecătoriei Rezina din 07 mai 2012, prin care a solicitat aplicarea corectă a retroactivității Legii penale în privința sa, solicitînd definitiv - 12 ani închisoare, adică dispunerea unei pedepse mai blînde. 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 iulie 2012, a fost admis parțial recursul condamnatului Cebotari Vitalie, casată din alte motive decît cele invocate încheierea Judecătoriei Rezina din 07 mai 2012 doar în partea stabilirii pedepsei definitive, rejudecată cauza și pronunțată o hotărîre nouă potrivit căreia, conform art. 85, 87 Cod penal lui Cebotari Vitalie, pentru concurs de sentințe, prin cumul parțial al termenului stabilit prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 27 aprilie 2010 i s-a stabilit pedeapsa definitivă 20 ani și l lună închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În motivarea soluției instanța de recurs a invocat, că prima instanță, contrar prevederilor art. 70 Cod penal, care indică că la stabilirea pedepsei cu închisoare termenul se indică în luni și ani, i-a numit condamnatului pedeapsa definitivă conform art. 85, 87 Cod penal de 20 ani și 50 zile fără a menționa din care calcule rezultă cele 50 zile. De aceea, în vederea corectării erorii admise, dar fără a înrăutăți situația recurentului în propriul recurs, Colegul penal a conchis necesitatea casării încheierii cu stabilirea pedepsei definitive de 20 ani și 1 lună închisoare, ceia ce se încadrează în limitele legale, în rest s-au menținut dispozițiile încheierii fără modificări.

La 15 iulie 2014, nefiind de acord cu decizia menționată, condamnatul Cebotari Vitalie, fără a invoca temeiurile prevăzute în art. 453 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care condamnatului Cebotari Vitalie să-i fie stabilită pedeapsa conform limitelor termenului de 12 ani invocînd că: - instanțele de judecată la emiterea hotărîrilor greșit au aplicat în privința lui pedeapsă mai gravă încălcînd prevederile art. 39 Cod penal (redacția a. 1961), astfel încălcînd prevederile art. 13 și 6 CEDO (dreptul la un proces echitabil).

Examinînd admisibilitatea în principiu a motivelor recursului în anulare în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 452 alin.(1) Cod de procedură penală în raport cu prevederile art. 455 Cod de procedură penală, pot fi atacate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, sentințele irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Celelalte hotărîri irevocabile nu pot fi contestate cu recurs în anulare după modificările operate la art. 452 Cod de procedură penală prin Legea nr. 66 din 05 2 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 155-159/510 din 27 iulie 2012, în vigoare din 27 octombrie 2012. Eliminarea căilor extraordinare de atac în această materie este justificată și de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 469-472 Cod de procedură penală, legiuitorul urmărind astfel să asigure obținerea în mod rapid a unei hotărîri irevocabile și definitive. În conformitate cu prevederile art. 3 din Codul de procedură penală, la desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanța judecătorească. Legea procesual penală poate avea efect ultraactiv, adică dispozițiile ei, în perioada de tranziție la o nouă lege procesuală penală, pot rămîne aplicabile acțiunile procesuale reglementate de legea nouă. Caracterul ultraactiv se stipulează în legea nouă. Dat fiind faptul, că în dispozițiile art. II din Legea nr. 66 din 05 aprilie 2012 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, nu este prevăzut caracterul ultraactiv al prevederilor art. 452 alin. (3) Cod de procedură penală, în redacția de pînă la intrarea în vigoare a Legii nr. 66, care prevedeau posibilitatea contestării cu recurs în anulare și a încheierilor irevocabile adoptate în ordinea prevăzută de art. 469 Cod de procedură penală, recursul în anulare depus de recurent urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind utilizată o cale de atac neprevăzută de lege pentru asemenea hotărîri. În consecință, Colegiul penal constată, că condamnatul Cebotari Vitalie nu este în drept să declare recurs în anulare, deoarece legea nu prevede o atare cale de atac, concluzionînd inadmisibilitatea recursului în anulare declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 454, 456, 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Cebotari Vitalie Vasile împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 iulie 2012 în cauza penală privindu-l pe Cebotari Vitalie Vasile, din motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 decembrie 2014. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Nicolaev Ghenadie 3