1re-270/2014 — Art.313 CPP

La 17 iulie 2014, la Judecătoria Centru, mun. Chișinău a parvenit plîngerea avocatului Lupușor D., declarată în interesele condamnatului Palancean I. privind anularea ordonanței procurorului din 30.06.2014, cu obligarea Procuraturii sect. Centru mun. Chișinău să inițieze procedura revizuirii pe cauza penală privindu-l pe Palancean I. În motivarea plîngerii, petiționarul a menționat că, la 26 februarie 2012 a depus o cerere în procuratura sect. Centru, mun. Chișinău privind deschiderea procedurii de revizuire pe cauza penală privindu-l pe Palancean I., din motiv că în privința condamnatului există două sentințe care nu se pot concilia și anume sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 28 mai 2010 și sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 22 aprilie 2011.

Prin încheierea judecătorului de instrucție a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 12.09.2014, a fost respinsă plîngerea avocatului Lupușor D. declarată în numele condamnatului Palancean I., formulată în baza art. 313 Cod de procedură penală, privind anularea ordonanței procurorului din 30 iunie 2014, cu obligarea Procuraturii sect. Centru, mun. Chișinău să inițieze procedura revizuirii. Încheierea respectivă nefiind susceptibilă căilor de atac.

În argumentarea soluției adoptate, judecătorul de instrucție a specificat că, potrivit art. 460 alin. (7) Cod de procedură penală, dacă lipsesc temeiurile prevăzute la art.458 Co de procedură penală, procurorul emite o ordonanță de refuz în deschiderea procedurii de revizuire, ordonanță care este susceptibilă de a fi atacată în modul prevăzut la art.313 Cod de procedură penală. 1 Din materialele cauzei s-a constatat cu certitudine că, la 26 februarie 2012 condamnatul a depus în procuratura sect. Centru o cerere privind deschiderea procedurii de revizuire, în care a solicitat cercetarea circumstanțelor care au fost indicate în plîngerea sa. La 24 martie 2014, procurorul în Procuratura sect. Centru. Mun. Chișinău a emis o ordonanță de refuz în deschiderea procedurii de revizuire în cauza penală privindu-l pe Palancean I. Ulterior, nefiind de acord cu soluția respectivă, avocatul a atacat-o la procurorul ierarhic superior, care, însă, la fel i-a respins plîngerea, ca neîntemeiată. Prin urmare, cu trimiterea la prevederile art. 313 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța considerînd plîngerea întemeiată, adoptă o încheiere prin care obligă procurorul să lichideze încălcările depistate ale drepturilor și libertăților omului sau ale persoanei juridice și, după caz, declară nulitatea actului sau acțiunii procesuale atacate. Constatînd că actele sau acțiunile atacate au fost efectuate în conformitate cu legea și că drepturile sau libertățile omului sau ale persoanei juridice nu au fost încălcate, judecătorul de instrucție pronunță o încheiere despre respingerea plîngerii înaintate. Copia de pe încheiere se expediază persoanei care a depus plîngerea și procurorului.

La 06 noiembrie 2014, avocatul Lupușor D. acționînd în numele condamnatului a declarat recurs în anulare, solicitînd casarea încheierii judecătorului de instrucție din 12 septembrie 2014, anularea ordonanței din 30 iunie 2014 și obligarea Procuraturii sect. Centru mun. Chișinău să inițieze procedura de revizuire în cauza penală în privința lui Palancean I. Recurentul invocă în textul recursului aceleași circumstanțe de fapt descrise și în plîngerea adresată procurorilor și judecătorului de instrucție, cu privire la necesitatea deschiderii procedurii de revizuire în cauza penală privindu-l pe Palancean I., deoarece în privința lui există două sentințe care nu se pot concilia. Mai mult, recurentul menționează că, art. 452 din Codul de procedură penală, permite de a ataca cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, încheierile adoptate în ordinea art. 313 Cod de procedură penală, dat fiind că ele se referă la categoria hotărîrilor judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac. În drept, recurentul își întemeiază recursul pe prevederile art. 452, 453 alin. (1), 454, 455, 457 Cod de procedură penală și art. 20 din Constituția Republicii Moldova.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în baza materialelor dosarului și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil pentru următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, în redacția Legii nr.66 din 05 aprilie 2012, în vigoare din 27 octombrie 2012, persoanele menționate la art.401 alin.(1) pct.2) și 3) Cod de procedură penală, precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție 2 recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Însă, art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, în redacția Legii sus-menționate, prevede că hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărîrile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Din materialele dosarului, se constată că chestiunea care a fost examinată de către judecătorul de instrucție, se referă la cele reglementate de art. 313 Cod de procedură penală, ce țin de soluționarea plîngerilor împotriva actelor sau acțiunilor ilegale ale organului de urmărire penală sau alte organe care exercită activitatea specială de investigații. Conform prevederilor art. 313 alin. (6) Cod de procedură penală, încheierea judecătorului de instrucție este irevocabilă, cu excepția încheierilor privind refuzul în pornirea urmăririi penale, scoaterea persoanei de sub urmărirea penală, încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale și reluarea urmăririi penale, care pot fi atacate cu recurs la curtea de apel în termen de 15 zile de la data pronunțării și care se judecă conform prevederilor titlului II capitolul IV secțiunea a 2-a §2 din Partea specială a Codului de procedură penală. În speță, se constată că încheierea adoptată în ordinea art. 313 Cod de procedură penală, pe o chestiune ce ține de verificarea actelor procurorului cu privire la inițierea revizuirii unui proces penal, este irevocabilă. Drept urmare, conform art.466 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală hotărîrea primei instanțe a devenit definitivă și irevocabilă, la data cînd a fost pronunțată, adică la 12 septembrie 2014. Colegiul statuează că, după examinarea cauzei de către judecătorul de instrucție, legiuitorul nu mai prevede căi de atac asupra unei hotărîri judecătorești pe o chestiune de verificare a legalității actelor sau acțiunilor organelor de urmărire penală, iar în consecință, o asemenea hotărîre nu cade sub incidența hotărîrilor judecătorești irevocabile prevăzute de art.452 alin. (1) Cod de procedură penală, care sunt pasibile de a fi atacate cu recurs în anulare. În aceeași ordine de idei, Colegiul reiterează că procedura de atac a hotărîrilor judecătorești irevocabile cu recurs în anulare este reglementată de art. 452 Cod de procedură penală. În temeiul art. 453 Cod de procedură penală, raportat la prevederile art. 6 pct. 44), 22 alin. (3) Cod de procedură penală, art. 4 al Protocolului nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în 3 anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Împotriva încheierilor judecătorești prin care s-au soluționat alte chestiuni decît vinovăția și condamnarea persoanei, acestea sunt irevocabile și nu sunt pasibile de a fi atacată cu recurs în anulare, ceea ce este prevăzut de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se permite nici o derogare, iar recursul în anulare declarat de petiționar este inadmisibil, deoarece o astfel de hotărîre nu este susceptibilă de a fi atacată în ordinea recursului în anulare.

În conformitate cu art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 4) Cod procedură penală, Colegiul penal DECIDE: Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Lupușor Dumitru în numele condamnatului Palancean Ivan împotriva încheierii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 12 septembrie 2014, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 24 decembrie 2014. Președinte Petru Ursache Judecători Nadejda Toma Petru Moraru 4