ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 10.12.2014

1ra-1761/14 — art. 186 alin 2 lit d, 152 alin 2 lit c/1 CP

HOTĂRÂRE
10.12.2014
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 186 alin 2 lit d, 152 alin 2 lit c/1 CP
Temei legal
art. 427 alin 1 pct 10 CPP
Citează această cauză
1ra-1761/14 — art. 186 alin 2 lit d, 152 alin 2 lit c/1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1761/2014

Curtea Supremă de Justiție

10 decembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Petru Moraru și Nadejda Toma,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2014, declarat de inculpatul

Tonea Eugeniu Vladimir, născut la 05 martie

1981, originar și locuitor al mun. Chișinău, șos. Hîncești

22, bl. A, ap. 39, cetățean al R. Moldova,

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de fond: 03.05.2013 - 20.01.2014;

Instanța de apel: 26.02.- 10.04.2014;

Instanța de recurs: 06.11.- 10.12.2014;

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Tonea Eugeniu Vladimir a

fost condamnat:

- în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, la 2 ani închisoare;

- în baza art. 152 alin. (2) lit. c1) Cod penal, la 4 ani închisoare.

În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 4 ani și 6 luni închisoare,

cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Vladimir în perioada de timp 31.03.2013 – 01.04.2013, aflîndu-se în mun. Chișinău și

urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin acces liber a pătruns în

apartamentul nr. 4, din blocul locativ situat pe str. A. Russo 8/2, mun. Chișinău, ce

aparține cu drept de proprietate cet. Duchina Maria, în care la acel moment închiria o

odaie pentru locuit cet. Banu Dumitru, de unde pe ascuns a sustras 3.000 lei și un

laptop model ,,Toshiba Satelite”, ce aparținea cet. Banu Dumitru, care a fost estimat la

prețul de 7.000 lei, cauzînd astfel prin acțiunile sale intenționate părților vătămate, un

prejudiciu material considerabil, în sumă totală de 10.000 lei.

2.1. Tot Tonea Eugeniu, la 31.03.2013, aproximativ la ora 1900, aflîndu-se în

apartamentul nr. 4, din blocul locativ situat pe str. A. Russo 8/2, mun. Chișinău, avînd

intenția și urmărind scopul cauzării vătămărilor corporale cet. Bardaread Daria,

acționînd cu intenție directă, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale, prevăzînd urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, a agresat-o

fizic, aplicîndu-i lovituri cu pumnii peste diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i

vătămare corporală medie.

stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului

1

stabilit pentru prima instanță, prin care Tonea Eugeniu să fie condamnat în baza art.

186 alin. (2) lit. d) Cod penal, la 2 ani 8 luni închisoare și în baza art. 152 alin. (2) lit.

c1) Cod penal, la 4 ani închisoare, iar în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru

concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită

pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis,

deoarece instanța de fond nu a respectat prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal.

În acest sens, procurorul a invocat că, pedeapsa stabilită lui Tonea Eugeniu este

prea blîndă, instanța de fond nu a luat în considerație faptul că inculpatul anterior a

fost condamnat de 4 ori pentru infracțiuni săvîrșite cu intenție, dintre care în 2 cazuri

acesta a executat pedeapsa închisorii, fiind constatată și existența stării de recidivă.

3.1. Inculpatul Tonea Eugeniu, a contestat cu apel sentința, solicitînd casarea

acesteia în latura stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să-i fie stabilită o

pedeapsă mai blîndă, cu aplicarea art. 79 alin. (1) Cod penal, invocînd că vina în

săvîrșirea infracțiunilor a recunoscut-o integral, se căiește sincer de cele comise, nu

s-a eschivat de la urmărirea penală, a restituit prejudiciul cauzat, are la întreținere un

copil minor, soția nu este angajată în cîmpul muncii și are nevoie de susținerea lui.

fost respins ca nefondat apelul inculpatului, admis apelul procurorului, casată sentința

și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Tonea Eugeniu a fost condamnat:

- în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, la 2 ani 8 luni închisoare;

- în baza art. 152 alin. (2) lit. c1) Cod penal, la 4 ani închisoare.

În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani și 6 luni închisoare,

cu executarea în penitenciar de tip închis.

4.1. La adoptarea soluției date instanța de apel a reținut că, prima instanță la

individualizarea pedepsei s-a condus de circumstanțele atenuante, recunoașterea vinei

de către inculpat, caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii, de gravitatea

infracțiunii comise, de consecințele survenite, personalitatea inculpatului, căința

sinceră, solicitarea ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, și corect a concluzionat despre aplicarea pedepsei închisorii.

Instanța de apel a constatat, că instanța de fond, aplicând prevederile art. 3641

alin. (8) Cod de procedură penală, în mod eronat și nemotivat a stabilit inculpatului

mărimea pedepsei închisorii de 2 ani, în situația în care el beneficia de o reducere cu

1/3 din limita maximă a pedepsei închisorii prevăzute de sancțiunea art. 186 alin.(2)

lit. d) Cod penal și art. 152 alin.(2) lit. c1) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a menționat că, instanța de fond la aprecierea modului și

măsurii de pedeapsă, nu a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunilor incriminate, de personalitatea inculpatului care se caracterizează negativ,

anterior a mai săvîrșit infracțiuni de această categorie.

Instanța de apel, având în vedere prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, a

considerat că, inculpatului Tonea Eugeniu, în corespundere cu art. 3641 alin. (8) Cod

de procedură penală, pentru săvîrșirea infracțiunilor incriminate, cu aplicarea art. 82

alin. (2) Cod penal, urmează să-i fie stabilită o pedeapsă definitivă de 5 ani și 6 luni

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, fiind izolat de societate ca

persoană ce prezintă pericol social.

2

la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia

instanței de apel, solicitînd casarea acesteia în latura stabilirii pedepsei, rejudecarea

cauzei și adoptarea unei noi hotărîri prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă.

În motivarea recursului, inculpatul a invocat că prima instanță și-a întemeiat

soluția doar pe învinuirea adusă de procuror, care este neîntemeiată, deoarece el nu a

avut intenția să-i cauzeze părții vătămate leziuni corporale.

La fel, în viziunea recurentului urmau să fie aplicate prevederile art. 10 alin. (2)

Cod penal, iar potrivit art. 111 alin. (2), (3) Cod penal, el nu are antecedente penale.

Totodată, recurentul a mai invocat că instanța de apel, la individualizarea

pedepsei, nu a luat în considerație circumstanțele atenuante stabilite în speță, și

anume: săvîrșirea infracțiunii din cauza împrejurărilor grele de ordin personal sau

familial, restituirea prejudiciului cauzat, autodenunțarea, contribuirea activă la

descoperirea infracțiunii, recunoașterea vinovăției, depășirea termenului rezonabil de

examinare a cauzei și faptul că are un copil minor la întreținere.

Prin urmare, recurentul a menționat că instanța de apel nu a ținut cont de

prevederile art. art. 78 alin. (1), 117 alin. (2) lit. b) Cod penal, aplicîndu-i o pedeapsă

prea aspră.

inadmisibilității recursului, deoarece instanța de apel la stabilirea categoriei și

termenului de pedeapsă a ținut cont pe deplin de criteriile generale de individualizare

a pedepsei, astfel nu există temei pentru a interveni în această parte.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, inclusiv și în temeiurile cînd s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Sub acest aspect și cu referire la argumentele din recursul inculpatului, care nici

nu indică asupra unor concrete erori de drept (pct. 5. din decizie), se atestă că

împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărîrii contestate, inclusiv cele

reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, denotă că instanța de apel a constatat și

apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind aplicarea pedepsei inculpatului în

strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de

drept material, ținînd cont de prevederile art. art. 34, 61, 75, 82 Cod penal, conform

căror persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia.

Se consideră recidivă comiterea cu intenție a uneia sau mai multor infracțiuni de

3

o persoană cu antecedente penale pentru o infracțiune săvîrșită cu intenție.

Mărimea pedepsei pentru recidivă nu poate fi mai mică de jumătate din

maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea

specială a prezentului cod.

Deci pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului

în corespundere cu prevederile legale.

Mai mult, se observă că recursul declarat este întemeiat doar pe critica modului

în care instanța de apel a apreciat circumstanțele cauzei în latura pedepsei aplicate

inculpatului (pct. 5.din decizie).

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă

apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar

aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în latura pedepsei penale în alt sens

decît cel pe care îl propune inculpatul este o competență și prerogativă legală a acestei

instanțe, care nu este un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427

Cod de procedură și, astfel, invocarea doar acestei chestiuni în recursul ordinar este

lipsită de orice suport legal.

Circumstanțele enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că a aplicat

inculpatului o pedeapsă individualizată conform prevederilor legale, și că recursul

ordinar este vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el urmează a fi

declarat inadmisibil.

penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Tonea Eugeniu,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2014, în

propria cauză penală, fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, publicată la 23 decembrie 2014.

Președinte Petru Ursache

Judecători Petru Moraru

Nadejda Toma

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2014-06-11
0,94
1ra-876-2014 — art.186 alin.2 lit.c, d CP
Dosarul nr.1ra-876/14 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 11 iunie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Elena Covalenco, Ion Guzun, examinînd admisibi
CSJ 2014-06-11
0,94
1ra-885-2014 — art.145 alin.2 lit.j CP
Dosarul nr.1ra-876/14 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 11 iunie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Elena Covalenco, Ion Guzun, examinînd admisibi
CSJ 2014-12-02
0,93
1ra-1376/2014 — art.145 alin.2, 188 alin.3 CP
Dosarul nr. 1ra-1376/2014 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE DECIZIE 02 decembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul lărgit în componența: președinte – Petru Ursache, Judecători – Nadejda Toma, Ghenadie Nicolaev, Constantin Alerguș, Petru Moraru, judecînd
CSJ 2014-11-05
0,93
1ra-1599/2014 — art. 187 alin. 2 lit. e, f CP
Dosarul 1ra-1599/2014 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE D E C I Z I E 22 octombrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal în componența: președinte – Ghenadie Nicolaev, judecători – Vladimir Timofti și Nadejda
CSJ 2014-07-18
0,93
1ra-1130/14 — art. 187 alin.1 CP
Dosarul nr. 1ra-1130/2014 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 08 iulie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte –Ursache Petru, Judecători – Timofti Vladimir, Nicolaev Ghenadie, A
Sursă