1ra-1567/2014 — art. 264 al. 3 lit. a CP

Dosarul nr. 1ra-1567/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 decembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecători – Ion Guzun și Iurie Diaconu,

în camera de consiliu, fără citarea părților, a examinat admisibilitatea în principiu a

recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Criuleni din 12 februarie 2014 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2014, în cauza

penală, declarată de inculpatul

Răzlog Viorel Tudor, născut la 09 octombrie 1980, originar și

domiciliat în or. Edineț, str. Independenței 163, ap. 2.

Termenul examinării cauzei:

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza

actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare,

cu privarea de dreptul de a conduce unitățile de transport pe un termen de 2 (doi) ani.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, pedeapsa numită lui Răzlog Viorel a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 (doi) ani, cu condiția că, în

termenul de probă fixat, inculpatul nu va săvîrși o nouă infracțiune și prin comportare

exemplară și muncă cinstită va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat, executare ce va

fi asigurată de către Biroul de probațiune al r-lui Edineț.

Acțiunea civilă a părții vătămate Șavga Eremei privind încasarea prejudiciului

material și moral s-a admis în principiu, urmînd ca asupra cuantumului acestor

despăgubiri, să hotărască instanța civilă.

16 mai 2012, aproximativ pe la ora 01:30, pe traseul M-2 Chișinău-Soroca conducea

autocamionul de modelul „Fiat-Ducato”, n/î ED BD 188, care îi aparține cu drept de

proprietate privată, deplasîndu-se din mun. Chișinău, în direcția or. Orhei. În timpul

deplasării, la kilometrul 17 al acestui traseu, în apropierea s. Măgdăcești, r-nul

Criuleni, acesta a încălcat cerințele indicate în art. 34 alin. (3) și art. 45 pct. l) lit. a),

b), d) ale Regulamentului circulației rutiere, care s-a exprimat în aceia că, fără a ține

permanent seama de starea sa psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, care

s-a exprimat în aceia că, conducea autocamionul la mijlocul nopții, de dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, care s-a exprimat în

aceia că, transporta în cabina autocamionului său doi pasageri - Vremea Valeriu și

Porciulean Alexandru, de situația rutieră, care s-a exprimat în aceia că, se deplasa pe

un traseu central cu un flux intensiv de autovehicule aflate în trafic, fiind orbit de

1

lumina unui autovehicul care nu a fost stabilit de către organul de urmărire penală, ce

se deplasa din sens opus lui, la întîmpinare, nu a pus în funcțiune avertizatorul de

avariere, nu a redus viteza și nu s-a oprit, dar a continuat să se deplaseze înainte pe

banda a doua de circulație, care era aproape de mijlocul traseului, în rezultat la ce, a

tamponat pietonul Șavga Eremei, prin ce i-a cauzat vătămări corporale grave,

periculoase pentru viață.

- partea vătămată Șavga Eremei, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea

unei noi hotărîri, cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de

7 (șapte) ani, cu privarea de dreptul de a conduce unitățile de transport pe un termen

de 4 (patru) ani, cît și aplicarea măsurii de asigurare a acțiunii civile admisă în

principiu, prin aplicarea sechestrului pe bunul mobil al inculpatului.

În motivarea cererii de apel declarată, partea vătămată a indicat că, la emiterea

sentinței, prima instanță i-a aplicat nemotivat inculpatului o pedeapsă mai blîndă or,

la stabilirea categoriei și termenului pedepsei conform art.75 Cod penal, trebuia să se

țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, adică de ignorarea în mod intenționat a

respectării regulilor de circulație rutieră, fiind comisă o infracțiune gravă. Mai mult,

inculpatul Răzlog Viorel nu și-a recunoscut vina și nici nu se căiește de cele

întîmplate, legiuitorul stabilind că, obiectul infracțiunii prevăzute de art.264 Cod

penal, constituie nu doar relațiile sociale referitoare la securitatea circulației ci și viața

și sănătatea persoanei. Totodată, inculpatul nu a recuperat prejudiciul cauzat, nici

măcar cheltuielile pentru tratamentul medical.

La 24 aprilie 2014, partea vătămată Șavga Eremei prin intermediul cancelariei

Curții de Apel Chișinău, printr-o cerere și-a retras apelul declarat la 27 februarie

2014, solicitînd încetarea procedurii de apel.

- inculpatul Răzlog Viorel, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care să fie achitat. În motivarea apelului declarat partea vătămată a

indicat că, instanța de judecată nu a dat apreciere fiecărei probe din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, prin ce a încălcat principiul

contradictorialității în procesul penal. Consideră apelantul că, învinuirea înaintată de

către procuror în cadrul urmării penale, denotă un caracter formal și abstract, ceea ce

semnifică că, organul de urmărire penală și acuzatorul de stat au încălcat mai multe

drepturi, inclusiv principiile generale, care au menirea să asigure dreptul la un proces

echitabil în sensul art.6 §1 din CEDO or, conducând la 16.05.2012, aproximativ pe la

ora 01:30, autoturismul de model „Fiat-Ducato", cu n/î ED BD 188, pe traseul M2

Chișinău-Soroca, în apropierea de s.Măgdăcești, nu putea să prevadă tamponarea

pietonului Șavga Eremei, care se deplasa neregulamentar pe partea carosabilă.

Consideră că, a avut loc o faptă săvîrșită fără vinovăție. În situația în care organul de

urmărire penală și acuzatorul de stat ar fi constatat că inculpatul și-ar fi dat seama de

caracterul prejudiciabil și că a prevăzut urmările prejudiciabile, însă a considerat că în

mod ușuratic le va putea evita, atunci această concluzie urma a fi expusă expres în

învinuire și dovedită prin anumite mijloace de probe concludente și suficiente. Nu au

fost luate în considerație prevederile pct.3 și pct.114 alin.(l) și (2) din Regulamentul

circulației rutiere încălcate de partea vătămată Șavga Eremei. Astfel, consecințele

accidentului rutier se află în legătură cauzală cu acțiunile pietonului Șavga Eremei,

care la fel a încălcat prevederile Regulamentului.

2

s-a admis cererea de retragere a apelului declarat de către partea vătămată Șavga

Eremei împotriva sentinței, cu încetarea procedurii de apel în această parte.

S-a respins ca nefondat cererea de apel declarată de inculpatul Răzlog Viorel

Tudor, cu menținerea fără modificări a sentinței.

Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, examinând cererea părții

vătămate Șavga Eremei Timofei, instanța de apel constată că, aceasta este întocmită

în conformitate cu prevederile sus enunțate, iar careva impedimente de a o admite

lipsesc, motiv pentru care procedura de apel în această parte urmează a fi încetată.

Cu referire la cererea de apel declarată de inculpatul Răzlog Viorel Tudor,

Colegiul consideră că, la pronunțarea sentinței, instanța de fond corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că, inculpatul a săvârșit

anume infracțiunea imputată, prevăzută la art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar

toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

pct. 8) Cod de procedură penală, a contestat hotărîrile menționate cu recurs ordinar,

solicitînd casarea acestora cu pronunțarea unei hotărîri de achitare în privința sa.

Recurentul invocă că, nu au fost întrunite elementele infracțiunii (lipsește latura

subiectivă), iar instanțele de judecată nu au apreciat fiecare probă din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei.

5.1 Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

procurorul a scris referință privind opinia asupra recursului declarat prin care a

menționat că, recursul ordinar urmează a fi decis inadmisibil, invocînd că instanța de

apel a motivat sub toate aspectele hotărîrea contestată.

materialelor din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de

procedură penală.

Inculpatul a invocat în recurs ca temei prevederile pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, de fapt, referinduse la dezacordul cu aprecierea probelor și a

nevinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii imputate.

Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de “neîntrunire a

elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea

persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau

subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 264 Cod penal se caracterizează

prin vinovăția sub formă de imprudență, atît ca modalitatea neglijenței, cît și în cea a

încrederii exagerate în sine.

3

Argumentul inculpatului, precum că el nu putea să prevadă tamponarea

pietonului Șavga Eremei, care se deplasa neregulamentar pe partea carodabilă, nu

constituie temei de achitare, ori, conform Regulamentului circulației rutiere art. 34

alin. (2) lit. b) - în caz de orbire, conducătorul de vehicul trebuie să pună în funcțiune

avertizorul de avarie și, neschimbînd banda de circulație, să reducă viteza și să

oprească.

Colegiul penal constată că, textul recursului înaintat nu cuprinde o careva

motivare ori argumentare din punct de vedere al temeiului stipulat în pct. 8) alin. (1) a

art. 427 Cod de procedură penală.

Recurentul critică aprecierea probelor administrate de prima instanță și de

instanța de apel, astfel Colegiul penal menționează că conform art. 101 alin. (2) Cod

de procedură penală, la faza judecării cauzei judecătorul apreciază probele conform

propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele

și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege.

Colegiul penal reține, că instanțele de fond și de apel au cercetat toate probele

prezentate de părți și le-au apreciat din punctul de vedere al pertinenței, concludenții

și utilității acestora, și care în ansamblu lor au dovedit vinovăția lui Răzlog Viorel în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită

o pedeapsă echitabilă, în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului

penal.

Totodată, instanța de apel, judecînd apelul inculpatului, a verificat legalitatea și

temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, și-a motivat

soluția adoptată și conținutul deciziei corespunde prevederilor art. 417 Cod de

procedură penală.

Opinia reurentului precum că instanțele de judecată eronat au interpretat probele

administrate la dosar, nu afectează hotărîrile adoptate, deoarece acestea au fost

admise ca probe și ulterior s-au administrat și obiectiv apreciate în modul prevăzut de

lege, cărora instanțele le-au dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg

expusă în hotărîrile judecătorești recurate.

La fel, instanța de recurs menționează, că dezacordul cu modalitatea de apreciere

a probelor și a nevinovăției inculpatului în cele imputate, nu se conțin în temeiurile

prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, astfel criticele formulate de

recurent nu sunt motivate sub aspectul casării hotărîrilor, ca fiind ilegale.

Totodată, verificînd procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel și,

lecturînd textul deciziei adoptate în cauză, rezultă că instanța de apel la judecarea

apelului a respectat întocmai prevederile art. 413-417 Cod de procedură penală, astfel

întemeindu-și concluziile pe probele legal administrate și verificate în ședința de

judecată a instanței de apel, acestea fiind date citirii în ședința de judecată și reflectate

în procesul-verbal, părțile fiind audiate pe viu.

Colegiul penal relevă, că motivele invocate de recurent au fost obiectul judecării

în instanța de apel, iar materialul probator al cauzei penale dovedește legalitatea

temeiurilor de fapt și de drept, care au adus la pronunțarea hotărîrilor judecătorești.

O nouă reapreciere a probelor în modul propus de recurent nu poate fi efectuată

de instanța de recurs, deoarece în recurs se verifică numai chestiunile de drept.

În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432

alin. (2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a

4

hotărîrilor recurate și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului

înaintat în prezenta cauză, ca fiind vădit neîntemeiat

penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Răzlog Viorel

Tudor, împotriva sentinței Judecătoriei Criuleni din 12 februarie 2014 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2014, în propria cauză penală,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Publicarea integrală la 22 decembrie 2014.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Iurie Diaconu

5