1ra-1498/2014 — art. 362-1 CP

1ra-1498/2014 — art. 362-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1498/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 decembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători –Liliana Catan, Iurie Diaconu, Ion Guzun și Valentina Clevadî,

judecînd, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de avocatul

Nicolae Marandici în numele inculpatului Proca Mihail și de inculpatul Eremia

Vitalie împotriva sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20

februarie2012 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 mai

2014, în cauza penală în privința lui:

Proca Mihail Ion, născut la 16

octombrie 1970, originar din s. Pitușca, r-nul

Călărași, domiciliat mun. Chișinău, str.

Milescu Spătaru 11/10, ap. 43;

și

Eremia Vitalie Andrei, născut la 11

mai 1972, originar din s. Pașcani, r-nul

Hîncești, domiciliat mun. Chișinău, str.

Calea Orheiului 105, ap. 106;

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 04.06.2010 – 20.02.2012;

- instanța de apel: 14.05.2012- 19.06.2012;

- instanța de recurs: 18.08.2014- 02.12.2014;

C O N S T A T Ă :

au fost recunoscuți vinovați condamnați:

Eremia Vitalie - în baza art. 362/1 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, la 3 ani

închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de activități de organizare

a călătoriilor turistice și angajare la lucru a persoanelor pe un termen de 3 ani, iar în

baza art. 90 Cod penal pedeapsa aplicată i-a fost suspendată pe un termen de probă

de 1 an;

Proca Mihail - în baza art. 362/1 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, la 3 ani

închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de activități de organizare

a călătoriilor turistice și angajare la lucru a persoanelor pe un termen de un an, iar în

baza art. 90 Cod penal pedeapsa aplicată i-a fost suspendată pe un termen de probă

de 1 an;

la începutul lunii aprilie 2008, în mun. Chișinău, împreună și prin înțelegere

prealabilă cu Eremia Vitalie și Buga Sergiu (cauza penală în privința căruia a fost

încetată cu eliberarea lui de la răspunderea penală și tragerea la răspunderea

administrativă), alte persoane neindentificate de organul de urmărire penală, cu

scopul de obținere a profitului a organizat intrarea și șederea ilegală pe teritoriul

Republicii Italia a cetățenilor R. Moldova Leonid Bugaian și Silvia Cioina, nefiind

cetățeni sau rezidenți ai acestui stat, și prin confecționarea și vînzarea documentelor

oficiale false a convenit cu Leonid Bugaian și Silvia Cioina să primească de la

fiecare a cîte 4.500 Euro, care potrivit cursului BNM la acea perioadă constituia

74.475 lei și în total suma de 148.950 lei în următoarele circumstanțe.

Proca Mihail, în luna aprilie 2008, prin înțelegere prealabilă și împreună cu

Buga Sergiu, Eremia Vitalie cu scopul de a obține un profit din organizarea

migrației ilegale, au confecționat pe numele lui Bugaian Leonid cartea de identitate

falsă a cetățeanului Romîniei cu seria și numărul VS 135824 și permisul fals de

ședere în Italia cu seria și numărul SASA066724 pe numele aceleiași persoane și, pe

numele Silviei Cioina permis de ședere pe teritoriul Italiei fals, cu seria și numărul

F471947.

La 14.04.2008, Proca Mihail acționînd împreună cu Buga Sergiu și Eremia

Vitalie, a primit de la Bugaian Leonid și Silvia Cioina, a cîte 4.500 Euro pentru

organizarea migrațiunii ilegale a lor în Italia.

La 15.04.2008, Eremia Vitalie, acționînd împreună cu Buga Sergiu, Proca

Mihail și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, i-a

transportat pe Bugaian Leonid și Cioina Silvia în orașul Odessa, Ucraina.

În aceiași zi, în orașul Odessa din Ucraina, pe Leonid Bugaian și Silvia

Cioina, i-au întîlnit o persoană pe nume „Ghena” care acționînd de comun acord cu

Eremia Vitalie, Proca Mihail și Buga Sergiu, i-au transmis lui Bugaian Leonid

cartea de identitate falsă a cetățeanului Romîniei cu seria și numărul VS 135824 și

permisul fals de ședere în Italia cu seria și numărul SASA066724, iar Silviei Cioina

permis fals de ședere pe teritoriul Italiei cu seria și numărul F471947. Le-a explicat

lui Bugaian Leonid și Cioina Silvia cum să intre ilegal în orașul Viena din Austria,

iar ulterior în orașul Milan din Italia în baza documentelor care i le-a transmis și ce

să facă cu actele false ulterior.

La 15.04.2008, Cioina Silvia a acționat potrivit instrucțiunilor primite de la

persoana necunoscută și în Aeroportul din Milano, Italia a prezentat la control

permisul fals de ședere pe teritoriul Italiei cu seria și numărul F471947 și din

considerentul că actele erau false a fost stopată de către organele de drept ale Italiei.

La 16.04.2008, Leonid Bugaian în aeroportul din orașul Odessa din Ucraina a

fost reținut de către reprezentanții organelor de drept ale Ucrainei deoarece deținea

acte de identitate false.

2

Eremia Vitalie, la începutul lunii aprilie 2008, în mun. Chișinău, împreună și

prin înțelegere prealabilă cu Buga Sergiu, Proca Mihail și alte persoane nestabilite

de către organul de urmărire penală, cu scop de profit a organizat intrarea și șederea

ilegală pe teritoriul Republicii Italia a cetățenilor R. Moldova Leonid Bugaian și

Silvia Cioina care nu sunt cetățeni sau rezidenți ai acestui stat.

În această perioadă, întru realizarea acestui scop, Eremia Vitalie, împreună cu

Buga Sergiu și Proca Mihail, s-au înțeles cu Leonid Bugaian și Silvia Cioina ca

pentru organizarea intrării și șederii ilegale pe teritoriul Italiei în baza documentelor

oficiale false acestea să achite fiecare cîte 4.500 Euro, care potrivit cursului BNM la

acea perioadă constituia 74.475 lei, în total suma de 148.950 lei.

În aceiași perioadă de timp, Eremia Vitalie, de comun acord cu Buga Sergiu,

Proca Mihail și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, cu

scopul obținerii profitului din organizarea migrației ilegale, au confecționat, în

circumstanțe nestabilite, pe numele lui Bugaian Leonid cartea de identitate falsă a

cetățeanului Romîniei cu seria și numărul VS 135824 și permisul fals de ședere în

Italia cu seria și numărul SASA066724 și pe numele Silviei Cioina permis de ședere

pe teritoriul Italiei fals cu seria și numărul F471947.

La 14.04.2008, Proca Mihail, care acționa împreună și de comun acord cu

Buga Sergiu și Eremia Vitalie a primit de la Bugaian Leonid și Silvia Cioina, bani în

sumă de a cîte 4.500 Euro, pentru organizarea de mai departe a migrațiunii ilegale a

acestora în Italia.

La 15.04.2008, Eremia Vitalie, care acționa împreună și în comun acord cu

Buga Sergiu și Proca Mihail și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire

penală, i-a transportat pe Bugaian Leonid și Cioina Silvia în or. Odessa, Ucraina.

În orașul Odessa din Ucraina, Leonid Bugaian și Silvia Cioina, au fost întîlniți

de către o persoană nestabilită de către organul de urmărire penală pe nume

„Ghena”, care acționa de comun acord cu Eremia Vitalie, Proca Mihail și Buga

Sergiu și le-a transmis lui Bugaian Leonid și Silviei Cioina cartea de identitate falsă

a cetățeanului Romîniei cu seria și numărul VS 135824 pe numele lui Bugaian

Leonid și permisul fals de ședere în Italia cu seria și numărul SASA066724 pe

numele acestuia și pe numele Silviei Cioina permis fals de ședere pe teritoriul Italiei

cu seria și numărul F471947. Această persoană i-a instructat pe Bugaian Leonid și

Cioina Silvia cum să plece ilegal în orașul Viena din Austria, iar în continuare în

orașul Milan din Italia în baza documentelor care i le-a transmis și ce să facă cu

actele false ulterior.

La 15.04.2008, Cioina Silvia, procedînd potrivit instrucțiunilor primite de la

persoana necunoscută, care acționa de comun acord și împreună cu Eremia Vitalie,

Proca Mihail și Buga Sergiu, în Aeroportul din Milano, Italia, prezentînd permisul

fals de ședere pe teritoriul Italiei cu seria și numărul F471947 la control, a fost

stopată de către organele de drept ale Italiei deoarece acesta era fals. Iar la

16.04.2008, în aeroportul din orașul Odessa, Ucraina, de către reprezentanții

3

organelor de drept ale Ucrainei, pe motivul deținerii actelor de identitate false, a fost

reținut Leonid Bugaian care intenționa să se deplaseze spre orașul Viena din

Austria.

Proca Mihail au contestat cu apel sentința instanței de fond, solicitînd casarea

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în privința

lui Proca M. din motiv că faptele incriminate nu au fost săvîrșite de către inculpat.

În susținerea cerințelor sale apelanții au invocat că învinuirea înaintată și

starea de fapt constatată de instanța de fond nu și-a găsit pe deplin confirmarea în

cadrul cercetării judecătorești iar probele administrate de instanța de judecată au fost

apreciate în mod eronat, existînd în cazul dat probe suficiente care stabilesc cu

certitudine că fapta incriminată nu a fost săvîrșită de Proca Mihail.

Nevinovăția lui Proca M. se confirmă prin declarațiile date în cadrul urmăririi

penale și a cercetării judecătorești de către M. Proca, inculpatul V. Eremia, martorii

S. Cioină, L. Bugaian, S., învinuitul S. Buga (cauza penală în privința lui a fost

încetată cu eliberarea lui de la răspunderea penală și tragerea la răspunderea

administrativă).

Reieșind din probele acumulate de organul de urmărire penală și cele din

cadrul cercetării judecătorești este evident că cineva intenționat a înscenat și regizat

acest act de migrație ilegală și această concluzie reiese direct din materialele cauzei

penale.

Martorii Cioina și Bolocan au declarat că au fost impuși de colaboratorii

poliției să depună mărturii care nu corespund realității. De asemenea inculpatul

Eremia a mai declarat că polițiștii de la el au extorcat și primit 6.000 Euro.

A fost efectuată cu grave încălcări ale art. 116 CPP prezentarea spre

recunoaștere a lui Proca de către Bugaian (f.d. 56) și de către Cioină (f.d.316-317),

or recunoașterea după fotografii se face numai în cazul în care prezentarea persoanei

spre recunoaștere este imposibilă, așa cum prevede alin.6 al art.116 CPP.

Mai mult ca atît, la domiciliul lui Proca M. a fost efectuată percheziția, însă

careva documente sau alte obiecte care ar avea atribuție la deplasarea cet. Cioina și

Bugaian peste hotarele țării nu au fost depistate. (f.d.62-63).

În ordonanța de punere sub învinuire a lui Proca M. din 25 mai 2010, în

partea descriptivă se indică că Buga Sergiu prin acțiunile sale intenționate a comis

organizarea migrațiunii ilegale, adică organizarea în scop de profit, a intrării și

șederii ilegale pe teritoriul unui stat a persoanei care nu este cetățean sau rezident al

acestuia, săvîrșită prin confecționarea și utilizarea documentelor oficiale false,

asupra a două persoane și de mai multe persoane, infracțiune prevăzută de art. 362/1

alin.(2) lit. b), c) Cod Penal, iar în partea rezolutivă se dispune de a-1 pune sub

învinuire pe Proca Mihail.

De asemenea, în ordonanța de punere sub învinuire se indică că, Proca

urmărind scopul de profit a organizat intrarea și șederea ilegală pe teritoriul

4

Republicii Italia a cetățenilor Republicii Moldova Leonid Bugaian și Silvia Cioina

care nu sunt cetățeni sau rezidenți ai acestui stat. Insă în toate explicațiile și

procesele verbale de audiere a lui Bugaian acesta a declarat că a fost reținut în

aeroportul din Odessa, dar în Italia nu a ajuns.

Nimeni dintre martori nu au indicat direct că Proca ar fi comis organizarea

migrațiunii ilegale ale lui Cioină și Bolocan sau că acesta ar fi avut un folos

financiar sau material. Cu toate acestea, organul de urmărire penală, fără a avea vre-

o probă care ar demonstra cu certitudine că M. Proca ar fi fost implicat măcar

indirect, nemaivorbind de direct la comiterea infracțiunii, îl pune ilegal pe acesta

sub învinuire încriminîndu-i comiterea infracțiunii prevăzută de art. 362/1 alin.(2)

lit. b), c) Cod Penal.

Martorul Bugaian în ședința de judecată nu a fost prezent și careva declarații

în fața instanței nu a depus. La urmărirea penală confruntarea între Bugaian și Proca

nu s-a efectuat circumstanțe care contravin prevederilor art. 101 pct.(4) CPP.

Astfel, conform art.371 alin.(l) pct.2) CPP, declarațiile martorului Bugaian nu

pot fi puse la baza unei sentințe, așa cum a procedat instanța de fond.

Prin urmare, cu referire la prevederile art. 8; 26 alin.(3); 389 alin.(2) CPP Cod

de procedură, totalitatea probelor acumulate, incontestabil impune faptul că

participarea lui M. Proca la comiterea infracțiunii încriminate nu a fost dovedită.

3.1. Avocatul Iurie Nichitoi în interesele inculpatului și inculpatul Eremia

Vitalie, la fel au contestat cu apel sentința instanței de fond, solicitînd casarea

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea în privința inculpatului V. Eremia a unei

hotărîri de achitare, din motiv că fapta incriminată nu a fost săvîrșită de el.

În acest aspect apelanții au invocat că instanța de fond nu a respectat întru

totul prevederile legale ale art.105-110; 314 alin. (1); 370 alin. (1) CPP și anume au

făcut referire la declarațiile date de către Bugaian Leonid, care au fost făcute doar

în cadrul urmăririi penale, fără ca acesta să fie prezent în cadrul ședințelor de

judecată, totodată aceste declarații sunt contradictorii. Mai mult decît atît, aceste

probe nu au fost cercetate în cadrul ședinței de judecată, fiind date doar la faza

urmăririi penale, iar instanța de fond le-a dat o apreciere contrar normelor art. 371

alin (2) CPP.

Declarațiile lui Leonid Bugaian, date în cadrul urmăririi penale, se contrazic

cu declarațiile date de Silvia Cioina, care s-a aflat cu acesta în acea perioadă și

anume din Chișinău pînă în hotelul de la Odessa, sau instanța urma să țină cont că

declarațiile Silviei Cioina au putut fi verificate în instanța de judecată, pe cînd a lui

Bugaian Leonid nu, ceia ce vine în contradicție cu prevederile art. 389 alin. (2) CPP.

Totodată, în cadrul ședinței de judecată, martora Silvia Cioina, a declarat că

recent a fost audiată de către un ofițer de urmărire penală din mun. Bălți, care i-a

prezentat declarațiile acesteia din dosar date în cadrul urmăririi penale și i-a spus să

le transcrie exact așa cum sunt acestea.

La fel, declarațiile lui Buga Sergiu, precum că Eremia Vitalie urma să le

5

acorde viză pentru plecare peste hotare lui Cioina S. și Bugaian L., nu rezistă

criticii.

În cadrul ședințelor de judecată, fiind interogat martorul acuzării Sergiu

Bolocan a declarat, că pe Eremia Vitalie nu-1 cunoaște, de la acesta cu mult timp în

urmă a achiziționat un automobil, de asemenea acesta a declarat că a fost intimidat

de către colaboratorii CCTP pentru a da depoziții precum că Eremia Vitalie l-ar fi

sunat pe acesta.

Concluzia instanței conform căreia martorul Sergiu Bolocan ar fi indicat că

Eremia Vitalie a transportat persoane, nu corespunde adevărului, deoarece în cadrul

ședințelor de judecată acesta nu a dat asemenea declarații.

Ceia ce ține de probele indicate de instanța de judecată în sentință, unica

probă care este pusă la baza sentinței de condamnare, sunt declarațiile martorului

Bugaian Leonid, care după cum rezultă poartă un caracter contradictoriu, nu au fost

cercetate în cadrul ședinței de judecată contrar dispozițiilor art. 389 alin. (2) CPP,

precum și declarațiile inculpatului (martorului) Buga Sergiu, care a declarat că

Eremia Vitalie urma să confecționeze vize false, pe cînd asemenea acte nici nu

există la materialele cauzei.

Nici convorbirile telefonice nu confirma înțelegerea despre organizarea

migrării și vinovăției lui Vitalie Eremia, deoarece din conținutul acestora nu rezultă

că discuțiile purtate se referă la migrațiunea ilegală a lui Cioina S. și Bugaian L.

2012, au fost admise apelurile declarate de avocatul Nicolae Marandici în interesele

inculpatului și a inculpatului Proca Mihail precum și de avocatul Iurie Nichitoi în

interesele inculpatului și a inculpatului Eremia Vitalie, casată sentința instanței de

fond, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță prin care:

Procesul penal intentat în privința lui Proca Mihail în baza art. 362/1 alin. (2)

lit. b), c) Cod penal, a fost încetat în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) CPP, deoarece

există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și

tragerea la răspundere penală.

Eremia Vitalie, învinuit în baza art. 362/1 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, a fost

achitat în temeiul art. 390 alin. (1), pct. 3) CPP, deoarece fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii.

4.1. La adoptarea soluției date instanța de apel a statuat:

Cu referire la încetarea procesului penal în privința lui Proca Mihail.

4.1.1. Prima instanță nu a cercetat minuțios probele prezentate de partea

acuzării care au fost dobîndite cu încălcarea prevederilor legale ce țin de dobîndirea

probelor și anume nu a analizat și nu s-a expus asupra circumstanțelor dobîndirii

declarațiilor de la martorul Cioina Silvia, care a declarat că a fost impusă să dea

declarații ce nu corespund adevărului, precum și declarațiilor martorului Bugaian

Leonid care nici nu a fost audiat în cadrul ședinței de judecată.

6

De asemenea, s-a constatat încălcarea prevederilor art.116 Cod procedură

penală și anume ce ține de recunoașterea persoanei după fotografie a lui Proca de

către Bugaian L. (f.d.56, vol. I) și de către Cioina S. (f.d.316-317, vol. II), or potrivit

art.116 alin.(6) Cod procedură penală, recunoașterea după fotografii se face numai

în cazul în care prezentarea persoanei spre recunoaștere este imposibilă, însă careva

impedimente la prezentarea pe viu a lui Proca M. spre recunoaștere nu au fost.

Tot aici, se evidențiază încălcarea ce se manifestă prin faptul că, înainte de

procedura de recunoaștere urma în mod obligatoriu să fie audiate persoanele care

urmează să recunoască pe cineva, asupra înfățișării, caracteristicilor,

semnalmentelor și aspectului fizic a persoanei care urma să fie recunoscută, ceea ce

nu a fost efectuat.

Astfel, în sensul prevederilor art.94 alin.(l) pct.8) CPP „datele neadmise ca

probe” încălcările menționate duc la nulitatea acțiunilor procesuale și prin urmare

necesită a fi excluse din dosar, fapt ce nu a fost luat în considerație de instanța de

fond, fiind puse la baza sentinței de condamnare.

4.1.2. Instanța de apel, a acceptat argumentele apărării și anume că, în

ordonanța de punere sub învinuire a lui Proca M. din 25 mai 2010 (f.d.361, vol. II),

în partea descriptivă se indică că „Buga Sergiu prin acțiunile sale intenționate a

comis organizarea migrațiunii ilegale, adică organizarea în scop de profit, a intrării

și șederii ilegale pe teritoriul unui stat a persoanei care nu este cetățean sau rezident

al acestuia, săvîrșită prin confecționarea și utilizarea documentelor oficiale false,

asupra a două persoane și de mai multe persoane, infracțiune prevăzută de art. 362/1

alin.(2) lit. b), c) Cod Penal”, iar în partea rezolutivă se dispune de a-1 pune sub

învinuire pe Proca Mihai.

Astfel, se prezumă că învinuirea adusă lui Proca M. nu este concretă și nu

corespunde cu circumstanțele reale ale cauzei, conținînd circumstanțe ce afectează

drepturile și interesele altei persoane, în privința căreia deja a fost adoptată o

ordonanță de încetare a procesului penal.În ordonanță se indică că, „Proca urmărind

scopul de profit a organizat intrarea și șederea ilegală pe teritoriul Republicii Italia a

cetățenilor Republicii Moldova Leonid Bugaian și Silvia Cioina care nu sunt

cetățeni sau rezidenți ai acestui stat”, însă potrivit declarațiilor lui Bugaian L. acesta

a fost reținut în aeroportul din Odessa, dar nu pe teritoriul Republicii Italia.

4.1.3. De asemenea, instanța de apel a considerat întemeiat argumentul

apărătorului în numele inculpatului Proca M., precum că declarațiile martorului

Bugaian L. nu puteau fi puse la baza sentinței de condamnare, deoarece acesta nu a

fost prezent în ședința de judecată și careva declarații în fața instanței nu a depus, or

la urmărirea penală confruntarea între Bugaian și Proca nu s-a efectuat, iar conform

art.101 pct.(4) Cod procedură penală, instanța pune la baza hotărîrii sale numai acele

probe la cercetarea cărora au avut acces toate părțile în egală măsură.

Tot aici, conform prevederilor art.371 alin.(l) pct.2) Cod procedură penală,

citirea în ședința de judecată a declarațiilor martorului cînd ultimul lipsește în

7

ședință și absența lui este justificată fie prin imposibilitatea absolută de a se prezenta

în instanță, cu condiția că audierea martorului a fost efectuată cu confruntarea dintre

acest martor si bănuit, învinuit sau martorul a fost audiat în conformitate cu art.109,

110 Cod procedură penală.

De asemenea, pe parcursul urmăririi penale au fost admise și încălcări de

procedură ce țin de audierea martorilor și anume, audierea martorului Bugaian

Leonid (f.d.226, vol. I), unde procurorul, fără a avea careva împuterniciri acordate

de procurorul ierarhic superior (delegație) de a merge într-un stat străin și a audia o

persoană în calitate de martor, de sine-stătător a efectuat acțiuni de urmărire penală

pe teritoriul altui stat, precum și fără acordul autorităților din statul respectiv.

Prin urmare, potrivit prevederilor art.4, alin.(l) Cod procedură penală, Legea

procesuală penală este unică pe tot teritoriul Republicii Moldova și obligatorie

pentru toate organele de urmărire penală și instanțele judecătorești, indiferent de

locul săvîrșirii infracțiunii și alin.(2). Alte modalități de acțiune a legii procesuale

penale pot fi stabilite prin tratate internaționale la care Republica Moldova este

parte.

Astfel, careva tratat dintre SUA și Republica Moldova cu privire la asistența

juridică în materie penală nu a fost semnat, sau cel puțin procurorul în cadrul

efectuării urmăririi penale, urma în mod obligatoriu să adopte o comisie rogatorie

către autoritățile SUA de audiere a lui Bugaian L. în calitate de martor.

4.1.4. Instanța de apel, a reținut în mod decisiv că, potrivit materialelor cauzei

penale, la 23.04.2008 a fost pornită urmărirea penală pe cazul dat (f. d. l, vol. I) și

anume cu indicarea persoanei bănuite - Proca Mihail; la 24.04.2008 Proca Mihail a

fost recunoscut în calitate de bănuit pe cauza penală dată (f.d. l07) și tot atunci

explicate drepturile și audiat în această calitate (f.d.l08-110), iar la 10.02.2009

procurorul emite ordonanța de punere sub învinuire a lui Proca Mihail (f.d.210-211)

și audiat în această calitate (f.d.213).

Instanța de apel a conchis, că potrivit Hotărîrii Curții Constituționale a RM,

nr.26 din 23.11.2010, s-a declarat drept neconstituțional al. (6) al articolului 63 din

Codul de procedură penală al RM, adică prevederea „Dacă, la expirarea termenelor

indicate în alin.(2), nu s-a dispus scoaterea persoanei de sub urmărire penală sau

punerea ei sub învinuire, calitatea de bănuit încetează de drept. Încetarea de drept a

calității de bănuit în legătură cu expirarea termenelor indicate în alin.(2), în cazul

acumulării ulterioare a probelor suficiente, nu împiedică punerea persoanei sub

învinuire pentru același fapt” este considerată ca fiind neconstituțională.

În consecință, instanța de apel, a statuat că, art.251 Cod procedură penală,

prevede că, încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea

procesului penal, atrage nulitatea actului procedural numai în cazul cînd s-a comis o

încălcare a normelor procesual penale, ce nu poate fi înlăturată decît prin anularea

acelui act, astfel din momentul în care ordonanța de punere sub învinuire a

persoanei este considerată nulă, respectiv devin nule și toate celelalte acte

8

procedurale.

Din aceste motive, instanța de apel a ajuns la concluzia de încetare a

procesului penal, fară a stabili vinovăția sau nevinovăția inculpatului, or în caz

contrar s-ar încălca flagrant drepturile și interesele lui Proca Mihail la un proces

echitabil, mai mult că, probele au fost dobîndite cu încălcări de procedură, ceea ce

nu poate fi admis, or aceste circumstanțe exclud sau condiționează tragerea la

răspundere penală.

Cu referire la achitarea inculpatului Eremia Vitalie.

4.2. Instanța de apel a stabilit că, la pronunțarea sentinței de condamnare a lui

Eremeia Vitalie în baza art. 362/1 alin.(2), lit. b), c) Cod penal, instanța de fond nu

a ținut cont de prevederile art.21 din Constituția R. Moldova, despre respectarea

principiului prezumției nevinovăției și legalității în procesul penal, or fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii incriminate, adică simpla

transportare a pasagerilor nu poate fi considerată ca o infracțiune.

În acest aspect, instanța de apel, a acceptat declarațiile inculpatului Eremeia

Vitalie, inclusiv că acesta a recunoscut următoarele circumstanțe:„... aproximativ în

luna aprilie 2008 a fost telefonat de către Sergiu Buga cu rugămintea de a face o

cursă cu automobilul său personal la Odessa, însă el a refuzat din motiv că are

interdicție de a părăsi țara. Acesta iarăși 1-a telefonat peste două zile și 1-a rugat

să se deplaseze în orașul Dubăsari și el a căzut de acord. S-a întîlnit cu Sergiu

Buga, acesta i-a dat două pașapoarte de plecare peste hotare și i-a explicat că

persoanele vin din afara orașului și seara vor fi în hotelul „Zarea”. S-a întîlnit

seara cu cele două persoane Cioina Silvia și Bugaian Leonid la hotelul „Zarea”, le-

a înmînat pașapoartele și le-a anunțat, precum că Sergiu Buga 1-a rugat ca să-i

transporteze pînă în Dubăsari. Din spusele lor a înțeles că persoanele erau la

curent cu situația dată. S-au înțeles pentru a doua zi, pe 05:00 - 06:00 să se

întîlnească. A doua zi au plecat spre Dubăsari, iar la vamă i-a ajutat pe aceștia să

îndeplinească fișele pentru emigranți, au trecut vama și i-a dus în Dubăsari, i-a

lăsat la o stație de alimentare și s-a întors înapoi. La întoarcere, Sergiu Buga 1-a

telefonat și 1-a întrebat dacă le-a dat actele acelor două persoane și i-a mulțumit.

La cîteva zile Sergiu Buga 1-a telefonat și 1-a rugat să se întîlnească. S-au întîlnit

într-o cafenea și acesta i-a povestit că are probleme cu aceste persoane care le-a

dus în Dubăsari”.

Referitor la declarațiile martorilor Cioina Silvia, Buga Sergiu, Bolocan Sergiu

și a coinculpatului Proca M., instanța de apel a conchis că aceste declarații nu

confirmă vinovăția lui Eremeia Vitalie de săvîrșirea infracțiunii incriminate în baza

art. 362/1 alin.(2), lit. b), c) Cod penal.

Astfel, indică instanța de apel, din declarațiile martorilor Silvia Cioina și

Leonid Baguian rezultă că, Eremia Vitalie i-a transportat pînă în orașul Dubăsari, iar

mai departe, pînă în or. Odessa s-au deplasat cu o altă persoană. În orașul Odessa

ultimii au fost întîlniți și instruiți despre faptul cum să între în orașul Viena din

9

Austria, iar ulterior în orașul Milan din Italia de către o persoană pe nume „Ghena”.

Ce ține de veridicitatea declarațiilor martorului Buga S., instanța de apel 1e-a

apreciat critic, deoarece la începutul urmăririi penale, fiind cercetat în calitate de

bănuit, acesta nu s-a referit la Eremeia V., însă după înaintarea învinuirii, dînsul

avînd intenția de a nu fi pedepsit aspru și anume, avînd și calitatea de învinuit, a

denaturat declarațiile date în calitate de bănuit și l-a indicat pe Eremeia V. ca

coparticipant, or în privința lui Buga Sergiu prin ordonanța din 27.05.2010, s-a

încetat urmărirea penală, cu tragerea la răspundere administrativă în baza art.55 Cod

penal la amendă 150 unități convenționale.

4.2.1. În consecință, instanța de apel, a concluzionat că, instanța de fond

neîntemeiat a pus la baza sentinței de condamnare a lui Eremeia Vitalie probele

administrate în cadrul urmăririi penale deoarece acestea nu confirmă vinovăția

ultimului și anume: raportul de expertiză nr.1133 din 12.05.2008 în care se indică că

cartea de identitate cu seria și nr.VS135824 pe numele lui Bugaian Leonid nu este

confecționată la întreprinderea specializată; recipisa scrisă de inculpatul Proca

Mihail prin care se confirmă că la 14.04.2008 a împrumutat de la Bugaian Leonid și

se obligă să-i restituie acești bani și deci prin această recipisă s-a probat că de fapt

acești bani n-au fost împrumutați dar inculpatul i-a primit pentru plecarea lui

Bugaian Leonid, dar dacă nu se va primi și va fi întors în țară îi va restitui și după ce

Bugaian Leonid a fost întors în țară Proca Mihail i-a restituit banii; fotocopia

pașaportului lui Bugaian Leonid pe trei file și biletele avia pe numele Bugaian

Leonid; informația parvenită de la Centru Virtual Național SEC1/GUAM din

22.04.2008 (f. d. 50, vol. 1) prin care se confirmă că codul numeric personal

1870510417643 nu figurează în baza de date a Romîniei, adică este fals, iar cartea

de identitate romînească seria VS nr. 135824 a fost eliberată cetățenei din Romînia,

Paraschiv Mihaela; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie în

procesul căruia Bugaian Leonid 1-a recunoscut pe Proca Mihail și Buga Sergiu că ei

sînt unii din persoanele care au organizat plecarea lui peste hotare (f. d. 56, 57);

procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie (f. d. 316) prin care

Cioina Silvia, 1-a recunoscut pe Proca Mihail că este persoana căreia i-a dat

pașaportul și banii în sumă de 4.500 Euro pentru organizarea plecării în Italia

(despre procedura recunoașterii instanța de apel s-a expus mai sus); procesul-verbal

de recunoaștere a persoanei după fotografie (f. d. 319-320) unde se consemnează că

Cioina Silvia 1-a recunoscut pe Buga Sergiu ca persoană care s-a apropiat de Proca

Mihail în timpul primei întîlniri lîngă magazinul „Unic”; Ordonanța de percheziție

din 23.04.2008, eliberată prin încheierea judecătorului de instrucție din23.04.2008

și procesul verbal de percheziție în apartamentul lui Proca Mihail din 24.04.2008

din care se constată că la el acasă au fost depistate mai multe cereri (f.d.59,61-63)

privind eliberarea vizelor „Shenghen” pentru persoane diferite, copii de pașapoarte,

certificate de naștere, copii de buletine, copia contractului de muncă; răspunsul de la

Serviciul Grăniceri din 23.10.2008 prin care se confirmă traversarea graniței de stat

10

de către Bugaian Leonid; ordonanța privind ridicarea descifrărilor telefonice din

10.11.2008, încheierea judecătorului de instrucție din 10.11.2008, ordonanța de

recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală (f. d. 184) și procesul-

verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice ale abonatului S.A.

„Orange” (f. d. 181) telefonul cu numărul 69294665 ce aparține lui Buga Sergiu în

regim de intrare-ieșire, că în perioada de timp de la 01.03.2008 pînă la 30.05.2008. a

fost apelat de abonații cu numărul 069147202 ce aparține lui Eremia Vitalie a fost

apelat de abonatul cu numărul 079455414 ce aparține lui Proca Mihai de

nenumărate ori, fapt ce confirmă înțelegerile despre organizarea plecărilor ilegale

ale părților vătămate; actul de primire-predare nr. AE 1291 prin care se constată că

Silvia Cioina a fost întoarsă în țară (f. d. 265); documentele în limba italiană

prezentate de către Cioina Silvia de la organele competente ale Italiei prin care se

confirmă ilegalitatea actelor, inclusiv și procesul verbal nr. F471947 eliberat de

Comisariatul din Milan la data de 15.06.2007 privind ridicarea permisului de

reședință de la Silvia Ciona fiindcă s-a dovedit a fi fals (f. d. 283); procesul-verbal

de examinare a actelor anexate la explicația dată de Cioina Silvia, ordonanța de

recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală (f.d.288); raportul de

expertiză nr. 1133 din 12.05.2008 prin care s-a concluzionat că blancheta permesso

di soggiorno per stranieri cu seria și numărul SSA066724 eliberat lui Bugaian

Leonid și blancheta cărții de identitate cu seria și numărul VS 135824 eliberat lui

Bugaian Leonid nu sunt confecționate la întreprinderea poligrafică specializată în

confecționarea blanchetelor de documente.

4.2.2. La fel, instanța de apel, a mai menționat și faptul că, în privința lui

Eremeia V. s-au admis încălcări din partea primei instanțe și anume s-a încălcat

dreptul la apărare, or potrivit procesului verbal al ședinței de judecată din

07.12.2010 (f.d.22, vol. III), în calitate de apărător în proces a inculpatului Eremeia

V. a fost admis avocatul Lozovscaia Tatiana, însă careva mandat la materialele

cauzei nu a fost depistat.

ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia cu menținerea sentinței

instanței de fond fără modificări.

În acest aspect, procurorul recurent a invocat:

În primul rînd: Instanța de apel în decizie menționează că „prima instanță nu

a analizat și nu s-a expus asupra circumstanțelor dobîndirii declarațiilor de la

martora Cioina Silvia, care a declarat că a fost impusă să dea declarații ce nu

corespund adevărului, precum și declarațiilor martorului Bugaian L. care nici nu a

fost audiat în cadrul ședinței de judecată”, însă această concluzie de a pune la

îndoială declarațiile acestor martori, este una ilegală în lipsa citării și audierii

acestora în instanță la inițiativa și solicitarea apărării, deoarece anume ei au

contestat în apelurile sale despre circumstanțele dobîndirii declarațiilor martorilor

menționați.

11

Instanța de fond a respins argumentul apărătorului precum că nu necesită a fi

apreciate declarațiile martorului Bugaian Leonid date în SUA, deoarece acesta a fost

audiat și anterior și a dat depoziții analogice. Mai mult, deși acesta a fost audiat în

SUA, procesul-verbal din lipsa emiterii comisiei rogatorii către autoritățile acestui

stat, nu poate fi declarat nul, deoarece el a fost audiat nu de către autoritățile statului

respectiv dar nemijlocit de către procurorul care efectua conducerea urmăririi penale

și avea dreptul de a efectua acțiunea respectivă procesuală legal.

Instanța de fond a reținut că, atît în cadrul audierii inițiale de către organul de

urmărire penală, cît și la audierea repetată, martorul Bugaian Leonid a declarat că „..

în acest timp de ei s-a apropiat un automobil de model „Mercedes”, la volanul

căruia se afla Eremia Vitalie. El le-a spus să urce în mașină deoarece vor merge cu

el pînă la Dubăsari, iar de acolo vor pleca mai departe cu alt automobil spre

Ucraina.” Aceste declarații demonstrează cu certitudine că Vitalie Eremia era

implicat în procedura de organizare a migrării ilegale a părților vătămate.

Eremia Vitalie în instanța de fond și ulterior în cea de apel, a declarat că nu

este vinovat, n-a întreprins acțiuni pentru migrarea ilegală a martorilor, n-a acționat

împreună cu Proca Mihail, dar din declarațiile date de Bugaian Leonid (f. d. 55, 227

vol. 1), se constată că acesta a declarat că, „ ... în holul hotelului „Zarea” a venit

Eremia Vitalie, i-a făcut din deget, 1-a chemat după el, pe coridor și 1-a întrebat

dacă a adus banii și cînd i-a răspuns că da, Eremia Vitalie i-a dat pașaportul și i-a

spus ca mîine dimineață să fie lîngă ASEM și vor pleca. Dimineața el și Silvia au

urcat la el în automobil, pe drum Eremia Vitalie le-a spus să declare la vamă că

pleacă în orașul Kiev în ospeție, iar cînd au ajuns la Dubăsari, el, Eremia Vitalie, a

oprit automobilul lîngă un automobil de model „Audi” cu numere de înmatriculare

din orașul Chișinău și Eremia Vitalie le-a spus că vor pleca vor pleca cu acest

automobil pînă în orașul Odessa”.

Referitor la faptul că declarațiile martorului Bugaian Leonid, care au fost date

citirii în ședința de judecată, nu pot fi luate în considerație deoarece nu s-a efectuat

confruntarea cu părțile, instanța de fond a menționat în sentință că în cadrul

urmăririi penale între martorul Bugaian Leonid și bănuiții Proca M. și Buga S. a fost

efectuată procedura de confruntare.

Bănuiții au refuzat de a răspunde la întrebările adresate, însă organul de

urmărire penală, întru respectarea prevederilor art. 113 CPP, a respectat dreptul la

apărare acestora prezentîndu-le posibilitatea posibilitatea de a formula întrebări

martorului, însă aceștia benevol au refuzat la dreptul său, din care motive,

argumentul că confruntarea nu a fost efectuată, nu poate fi apreciat ca fiind

temeinic. Mai mult ca atît, după cercetarea declarațiilor martorului Bugaian Leonid

în ședința de judecată a instanței de fond, nici din partea apărătorilor, nici din partea

inculpaților nu au parvenit careva obiecții, din care considerente instanța de fond a

apreciat modul tacit de recunoaștere de către inculpați și acordul acestora cu

declarațiile martorului Bugaian Leonid.

12

De asemenea instanța de fond constată că, confruntările în cadrul urmăririi

penale au fost efectuate legal, la procesul de confruntare învinuiții au fost asistați de

către apărători, care la acel moment nu au înaintat careva obiecții la capitolul

ilegalității desfășurării confruntării sau de depistare a cărorva încălcări în acțiunile

procesuale. Prin urmare, organul de urmărire penală a exercitat acțiunile procesuale

cu respectarea drepturilor învinuiților și respectarea egalității armelor.

Privitor la argumentele apărării precum că declarațiile martorilor Bolocan

Sergiu și ale Silviei Cioina sunt date sub influența colaboratorilor de poliție instanța

de apel urma să le respingă, deoarece în ședința de judecată a instanței de fond,

procurorul participant a prezentat ordonanța de neîncepere a urmăriri penale emisă

la plîngerea martorului Cioina Silvia din 26 mai 2008, anexată la materialele cauzei,

prin care s-a constatat că, o careva influență a colaboratorilor de poliție asupra

acestor martori n-a avut loc, respectiv această ordonanță n-a fost contestată în

ordinea art.313 CPP.

În rîndul doi: Instanța de apel în decizie menționează că „... s-a constatat

încălcarea prevederilor art.116 Cod procedură penală și anume ce ține de

recunoașterea persoanei după fotografie și anume a lui Proca de către Bugaian

(f.d.56, vol. I) și de către Cioină (f.d.316-317, vol. II), or potrivit art.116 alin.(6)

Cod procedură penală, recunoașterea după fotografii se face numai în cazul în care

prezentarea persoanei spre recunoaștere este imposibilă, însă careva impedimente

la prezentarea pe viu a lui Proca spre recunoaștere nu au fost.

Colegiul menționează și faptul că, potrivit materialelor cauzei penale date, la

23.04.2008 a fost pornită urmărirea penală pe cazul dat (f.d.1, vol. I) și anume cu

indicarea persoanei bănuite - Proca Mihail; la 24.04.2008 Proca Mihail a fost

recunoscut în calitate de bănuit pe cauza penală dată (f.d.l07) și tot atunci explicate

drepturile și audiat în această calitate (f.d.l08-110); la 10.02.2009, fără raportul

ofițerului de urmărire penală cu propunerea de a fi înaintată învinuirea, procurorul

emite ordonanța de punere sub învinuire a lui Proca Mihail (f.d.210-211, vol. I) și

audiat în această calitate (f.d.213).

Așa, potrivit Hotărîrii Curții Constituționale a RM, nr.26 din 23.11.2010, s-a

declarat drept neconstituțional aliniatul (6) al articolului 63 din Codul de

procedură penală al RM, adică prevederea „Dacă, la expirarea termenelor indicate

în alin. (2), nu s-a dispus scoaterea persoanei de sub urmărire penală sau punerea

ei sub învinuire, calitatea de bănuit încetează de drept. încetarea de drept a calității

de bănuit în legătură cu expirarea termenelor indicate în alin. (2), în cazul

acumulării ulterioare a probelor suficiente, nu împiedică punerea persoanei sub

învinuire pentru același fapt” este considerată ca fiind neconstituțională (ilegală).

În continuare, Proca Mihail a fost recunoscut ca bănuit la 24.04.2008 și după

expirarea termenului indicat la art.63 alin. (2) Cod procedură penală, de trei luni,

abia la 10.02.2009 i-a fost înaintată învinuirea”.

Concluzia instanței de apel, în acest sens, nu este relevantă în raport cu

13

prevederile legii. Atît procesul verbal de recunoașterea persoanei după fotografie cît

și ordonanța de punere sub învinuire sunt acte procedurale și în cazul în care sunt

încălcate prevederile legale referitoare la punerea sub învinuire a persoanei sau

recunoașterea persoanei după fotografie, nu atrage nulitatea absolută a actului

procedural respectiv, deoarece nu se află sub incidența art.251 alin.(2) CPP.

Or, conform alin.(4) al art.251 CPP, încălcarea oricărei altei prevederi legale

decît cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul

efectuării acțiunii - cînd partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale -

cînd partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată cînd

partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul in care

proba este prezentată nemijlocit în instanță. Din materialul cauzei rezultă că, și

procesul verbal de recunoașterea persoanei după fotografie cît și ordonanța de

punere sub învinuire au fost emisă în prezența inculpatului Proca M. și apărătorului

său, fiind semnată. In cursul efectuării acțiunii respective, precum și la terminarea

urmăririi penale, cînd învinuitul Proca M. a luat cunoștință de materialele dosarului,

ordonanța de punere sub învinuire nu a fost contestată. Prin urmare, este greșită

concluzia instanței de apel, potrivit căreia încetarea procesului penal în privința lui

Proca M. pe art.362/1 alin.(2) Cod penal este condiționată de încălcarea prevederilor

legale referitoare la ordonanța de punere sub învinuire.

În rîndul trei: Instanța de apel menționează că „Ce ține de achitarea lui

Eremeia Vitalie de comiterea infracțiunii prevăzute de art.362/1 alin.(2), lit. b), c)

Cod penal, Colegiul consideră că, fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii, adică simpla transportare a pasagerilor nu poate fi considerată ca o

infracțiune”.

Instanța de apel î-1 achită pe Eremia V. de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.362/1 alin.(2), lit. b), c) Cod penal, bazîndu-se doar pe declarațiile exclusive a

inculpatului, însă fără a lua în considerație celelalte probe care demonstrează cu

certitudine vina ultimului în comiterea infracțiunii încriminate cum ar fi:

Raportul de expertiză nr. 1133 din 12.05.2008 în care se indică că cartea de

identitate cu seria și nr. VS 135824 pe numele lui Bugaian Leonid nu este

confecționată la întreprinderea specializată; recipisă scrisă de inculpatul Proca

Mihail prin care confirmă că la 14.04.2008 a împrumutat de la Bugaian Leonid 4500

de Euro pînă la 17.04.2008, dar, totodată indică că dacă nu se primește la întoarcere

se obligă să-i restituie acești bani și deci prin această recipisă s-a probat că de fapt

acești bani n-au fost împrumutați dar inculpatul i-a primit pentru plecarea lui

Bugaian Leonid, dar dacă nu se va primi și va fi întors în țară îi va restitui și după ce

Bugaian Leonid a fost întors în țară Proca Mihail i-a restituit banii;

Fotocopia pașaportului lui Bugaian Leonid pe trei file și biletele avia pe

numele Bugaian Leonid; informația parvenită de la Centru Virtual Național

SECI/GUAM din 22.04.2008 (f. d. 50, vol. 1) prin care se confirmă că codul

numeric personal 1870510417643 nu figurează în baza de date a Romîniei, adică

14

este fals, iar cartea de identitate romînească seria VS nr. 135824 a fost eliberată

cetățenei din Romînia, Paraschiv Mihaela;

Procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie în procesul căruia

Bugaian Leonid 1-a recunoscut pe Proca Mihail și Buga Sergiu că ei sînt unii din

persoanele care au organizat plecarea lui peste hotare (f.d. 56, 57);

Procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie (f.d. 316) prin

care Cioina Silvia 1-a recunoscut pe Proca Mihail că este persoana căreia i-a dat

pașaportul și banii în sumă de 4500 Euro pentru organizarea plecării în Italia;

procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie (f.d. 319-320) unde se

consemnează că Cioina Silvia 1-a recunoscut pe Buga Sergiu ca persoană care s-a

apropiat de Proca Mihai în timpul primei întîlniri lîngă magazinul „Unic”;

Ordonanța de percheziționare din 23.04.2008, încheierea judecătorului de

instrucție din 23.04.2008 și procesul verbal de percheziție în apartamentul lui Proca

Mihail din 24.04.2008 din care se constată că la el acasă au fost depistate mai multe

cereri (f. d. 59, 61-63) privind eliberarea vizelor șenghen pentru persoane diferite,

copii de pașapoarte, certificate de naștere, copii de buletine, copia contractului de

muncă, ordonanța de recunoaștere și anexare la cauza penală a acestor corpuri

delicte;

Răspunsul de la Serviciul Grăniceri din 23.10.2008 prin care se confirmă

traversarea graniței de stat de către Bugaian Leonid; ordonanța privind ridicarea

descifrărilor telefonice din 10.11.2008, încheierea judecătorului de instrucție din

10.11.2008, ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza

penală (f.d. 184) și procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor

telefonice ale abonatului S.A. „Orange” ( f.d. 181) telefonul cu numărul 69294665

ce aparține lui Buga Sergiu, în regim de intrare-ieșire, în perioada de timp de la

01.03.2008 pînă la 30.05.2008, a fost apelat de abonații cu numărul 069147202 ce

aparține lui Eremia Vital ie, a fost apelat de abonatul cu numărul 079455414 ce

aparține lui Proca Mihai de nenumărate ori, fapt ce confirmă înțelegerile despre

organizarea plecărilor ilegale ale părților vătămate;

Actul de primire-predare nr. AE 1291 prin care se constată că Silvia Cioina a

fost întoarsă în țară (f.d. 265); documentele în limba italiană prezentate de către

Cioina Silvia de la organele competente ale Italiei prin care se confirmă ilegalitatea

actelor, inclusiv și procesul verbal nr. F471947 eliberat de Comisariatul din Milan la

data de 15.06.2007 privind ridicarea permisului de reședință de la Silvia Ciona

fiindcă s-a dovedit a fi fals (f.d. 283); procesul-verbal de examinare a actelor

anexate la explicația dată de Cioina Silvia, ordonanța de recunoaștere și de anexare

a corpurilor delicte la cauza penală (f.d. 288);

Raportul de expertiză nr. 1133 din 12.05.2008 prin care s-a concluzionat că

blancheta permesso di soggiorno per stranieri cu seria și numărul SSA066724

eliberat lui Bugaian Leonid și blancheta cărții de identitate cu seria și numărul VS

135824 eliberat lui Bugaian Leonid nu sunt confecționate la întreprinderea

15

poligrafică specializată în confecționarea blanchetelor de documente;

În rîndul patru: Din declarațiile date de martorul Bolocan Sergiu în cadrul

urmăririi penale (f.d. 149-150) se constată că acesta îl cunoaște pe Eremia Vitalie de

aproximativ jumătate de an și aproximativ la mijlocul lunii aprilie 2008 ultimul 1-a

telefonat și i-a recomandat doi pasageri pentru a-i transporta în orașul Odessa din

Ucraina. Explicîndu-i că se află în orașul Dubăsari, Eremia Vitalie i-a răspuns că va

aduce el singur pasagerii în orașul Dubăsari, iar el, Bolocan Sergiu, contra sumei de

50 Euro de fiecare persoană, o să-i ducă la Odessa. A doua zi, aflîndu-se în orașul

Dubăsari a fost telefonat de Eremia Vitalie care i-a comunicat că s-a pornit și cînd a

ajuns din automobilul lui au coborît două persoane, un tînăr și o doamnă și s-au

urcat în automobilul lui și s-au îndreptat spre orașul Odessa.

Reieșind din declarațiile lui Bugaian Leonid și Bolocan Sergiu, se constată că

Proca Mihail le-a indicat acestora că, la data de 15.04.2008, la ora 05.50 să aștepte

în fața Băncii Sociale de lîngă Academia de Științe Economice, de acolo Eremia

Vitalie i-a transportat pe Bugaian Leonid și Cioina Silvia pînă la Dubăsari și s-a

înțeles cu Bolocan Sergiu să-i transporteze pe acestea la Ucraina cu un alt

automobil, ceia ce acesta a și făcut.

Cît privește declarațiile martorului Bolocan S. în instanța de fond acesta, din

motive necunoscute, a invocat că ar fi fost influențat, abia la audierea lui în instanță,

nefiind prezentate nici de către acesta și nici de către partea apărării careva probe în

susținerea afirmațiilor date.

Astfel, declarațiile martorului Bolocan Sergiu depuse în ședința de judecată a

instanței de fond se combat cu cele de la urmărirea penală, dar sunt analogice cu

declarațiile lui Eremia Vitalie din cadrul urmăririi penale, ultimul, în cadrul audierii

fiind asistat de către avocat, care nici după audierea sa și nici pînă la aceasta nu a

declarat nici avocatului său și nici n-a depus careva plîngeri pe faptul influenței sale

din partea organului de urmărire penală.

Inculpatul Eremia Vitalie, în cadrul urmării penale, a depus mărturii în

prezența apărătorului, liber, fără presiuni, iar din partea apărătorului n-au fost

înaintate careva obiecții referitoare la presiuni, și a recunoscut faptul că în perioada

indicată, împreună și în comun acord cu Buga Sergiu și Proca Mihail și alte

persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, i-a transportat pe Bugaian

Leonid și Cioina Silvia în or.Odessa, Ucraina. Tot în aceiași zi, ajungînd în orașul

Odessa, Ucraina, Leonid Bugaian și Silvia Cioina, au fost întîlniți de către o

persoană nestabilită de către organul de urmărire penală pe nume „Ghena”, și el,

împreună cu Proca Mihail și Buga Sergiu le-a transmis lui Bugaian Leonid și Silviei

Cioina cartea de identitate falsă a cetățeanului Romîniei cu seria și numărul VS

135824 pe numele lui Bugaian Leonid și permisul fals de ședere în Italia cu seria și

numărul SASA066724 pe numele acestuia și pe numele Silviei Cioina permis fals

de ședere pe teritoriul Italiei cu seria și numărul F471947.

In ședința de judecată a instanței de fond inculpații Proca Mihail și Eremia

16

Vitalie au schimbat declarațiile și nu au recunoscut vinovăția, fapt apreciat de

instanță critic, în scopul evitării de către acestea a răspunderii penale.

Luînd în considerație cele menționate și probele acumulate în ansamblu,

procurorul recurent consideră că, este demonstrată integral vinovăția lui Eremia

Vitalie Andrei și Proca Mihail Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 362/1

alin.(2) lit.b), c) Cod penal.

Ținînd cont de faptul că deși acuzatorul de stat a fost prezent la pronunțarea

dispozitivului sentinței, însă aceasta n-a fost redactată și despre redactarea ei ultimul

a fost înștiințat la 23.07.2012, apelul este depus în termenul prevăzut de lege, fără a

cere repunerea în termen.

5.1. Avocatul Nicolae Marandici în numele inculpatului și inculpatul Proca

Mihail, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) CPP, la fel au contestat cu recurs

ordinar hotărîrile nominalizate, solicitînd casarea acestora, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în privința lui M. Proca, deoarece în

acțiunile acestuia nu sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 362/1

alin. (2) lit. b), c) Cod penal.

În susținerea recursului avocatul N. Marandici și inculpatul M. Proca au

invocat că instanțele de fond și apel, la adoptarea hotărîrilor sale nu au ținut pe

deplin cont de prevederile art. 8; 26 alin. (3); 27 alin. (2); 365-376 ; 389 alin. (2);

101 alin. (1), (2); 414 alin.(3); 417 alin.(l) pct.8); 419 Cod de procedură penală

precum și de pct. 4) al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție Nr. 10 din

24.04.2000, „Cu privire la respectarea normelor de procedură la adoptarea

sentinței”, pct. 26) a Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție din 12.12.2005,

nr.22, „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, de art. 6 al

Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și

art. 20 a Constituției R. Moldova.

Astfel, lipsa în acțiunile lui M. Proca a elementelor faptei infracționale

prevăzute de art. 362/1 alin. (2) lit. b), c) Cod Penal, este pe deplin confirmată prin

declarațiile lui M. Proca date în cadrul urmăririi penale precum și din cadrul

cercetării judecătorești, declarațiile tuturor martorilor audiați și anume S. Cioina, L.

Bugaian, S. Bolocan, la fel și declarațiile învinuitului S. Buga.

Mai mult, recurenții indică în recurs și faptul că urmărirea penală a fost

efectuată cu multe încălcări de procedură și anume:

- raportul inspectorului superior al PCT CCTP căpitan de poliție A.

Beșleaga a fost falsificat, fapt exprimat prin data indicate în acest raport;

- prezentarea spre recunoaștere a lui Proca de către Bugaian (f.d.56) și de

către S. Cioină (f.d.316-317) au fost efectuate cu încălcările prevederilor art.116

Cod de procedură penală;

- la domiciliul lui Proca M. a fost efectuată percheziția, însă careva

documente sau alte obiecte care ar avea atribuție la deplasarea cet.Cioina S. și

Bugaian L. peste hotarele țării nu au fost depistate, (f.d.62-63);

17

- în ordonanța de punere sub învinuire a lui Proca M. din 25 mai 2010, în

partea descriptivă se indică că cet. Buga Sergiu a săvîrșit infracțiunea prevăzută de

art. 362/1 alin. (2) lit. b), c) Cod Penal, iar în partea rezolutivă se dispune al pune

sub învinuire pe Proca Mihail.

- în ordonanța de punere sub învinuire se indică că Proca urmărind

scopul de profit a organizat intrarea și șederea ilegală pe teritoriul Republicii Italia a

cetățenilor Republicii Moldova Leonid Bugaian și Silvia Cioina care nu sunt

cetățeni sau rezidenți ai acestui stat, însă în toate explicațiile și procesele verbale de

audiere a lui Bugaian acesta a declarat că a fost reținut în aeroportul din Odessa și în

Italia nu a ajuns.

ianuarie 2013, au fost admise recursurile ordinare, casată decizia instanței de apel și

dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Cu referire la soluția instanței de apel, prin care s-a dispus încetarea

procesului penal intentat în privința lui Proca Mihail în baza art. 362/1 alin. (2) lit.

b), c) Cod penal, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) CPP, deoarece există alte

circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la

răspundere penală, Colegiul lărgit a menționat următoarele.

Art. 63 alin. (6) CPP, în vigoare în anul 2008 (cînd în speță s-a desfășurat

ancheta penală), stipula că, dacă pîna la expirarea termenilor indicate în alin. (2), nu

s-a dispus scoaterea persoanei de sub urmărire penală, sau punerea sub învinuire,

calitatea de bănuit încetează de drept. Încetarea de drept a calității de bănuit în

legătură cu expirarea termenilor indicate în alin. (2), în cazul acumulării ulterioare a

probelor suficiente, nu împiedică punerea persoanei sub învinuire pentru aceiași

faptă.

În speță, dacă instanța de apel, s-a referit la Hotărîrea Curții Constituționale

nr. 26 din 23.XI.2010, privind declararea neconstituțională a aliniatului (6) al art.63

Cod de procedură penală, atunci, potrivit prevederilor art. 28 alin. (2) al Legii cu

privire la Curtea Constituțională, rezultă, că „Actele normative sau unele părți ale

acestora declarate neconstituționale devin nule și nu se aplica din momentul

adoptării hotărîrii respective a Curții Constituționale".

Colegiul penal, a menționat că partea apărării n-a invocat pe parcursul

urmăririi penale și în instanțele de judecată, motive ce țin de încălcarea prevederilor

art. 63 CPP, or aceste motive în sensul art. 251 CPP nu duc la nulitatea absolută a

actelor procedurale efectuate și, respectiv nu pot fi luate din oficiu.

Astfel spus, în atare circumstanțe, este greșită concluzia instanței de apel,

precum că ordonanța de punere sub învinuire a lui Proca Mihail emisă la 10.02.2009

(f.d.210-211), este nulă și, că respectiv devin nule și toate celelalte acte procedurale

adoptate în cauză.

Totodată, instanța de recurs a specificat că se evidențiază că, instanța de apel,

în raport cu presupusele încălcări a legii procesuale penale, formal a aplicat

18

prevederile pct. 6) alin. (1) art.391 CPP, indicînd că, – „există alte circumstanțe

care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere

penală”.

Însă, din interpretarea textuală a acestei legi nu rezultă că, presupusele

încălcări a legii procesule penale, sunt acele circumstanțe care „exclude sau

condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală”.

Circumstanțele care exclud urmărirea penală sunt prevăzute la art. 275 CPP. Iar, la

etapa judecării cauzei în instanța de judecată, procedura de încetare a procesului

penal este reglementată de prevederile art. 332 CPP.

La fel, conform alin.(4) al art.251 CPP, încălcarea oricărei altei prevederi

legale decît cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în

cursul efectuării acțiunii - cînd partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi

penale - cînd partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de

judecată cînd partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în

cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.

Din actele cauzei rezultă că, la terminarea urmăririi penale, cînd învinuitul

Proca M. a luat cunoștință de materialele dosarului în prezența avocatului ales în

bază de contract, aceștia n-au invocat despre nulitatea actelor procedurale efectuate

pe parcursul urmăririi penale, ceea ce prezumă că au fost de acord cu legalitatea

acestor acte procedurale.

Colegiul lărgit menționează că, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția de achitare a inculpatului Eremia Vitalie, totodată instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de procuror în apel.

Astfel, instanța de recurs menționează că, principiul contradictorialității în

procesul penal în sensul art. 24 CPP, presupune că instanța judecătorească nu se

manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît

interesele legii.

Însă, din textul deciziei contestate, se relevă că examinînd apelurile declarate

de partea apărării, instanța de apel și-a întemeiat soluția bazîndu-se în exclusivitate

pe declarațiile inculpaților Eremia Vitalie și Proca Mihail, fără a lua în considerație,

trecînd cu vederea multitudinea de probe prezentate de partea acuzării în ședințele

de judecată, probe care în opinia procurorului, demonstrează cu certitudine vina lui

Eremia Vitalie în comiterea infracțiunii încriminate.

Astfel, instanța de apel, urma să se pronunțe asupra tuturor probelor

administrate în cauză, inclusiv la declarațiile inculpatului Eremeia Vitalie, acceptate

de însăși instanța de apel, prin care acesta a recunoscut cîteva circumstanțe.

La fel, instanța de apel, indică că în privința lui Eremeia V. s-a încălcat

dreptul la apărare în instanța de fond, deoarece potrivit procesului-verbal al ședinței

de judecată din 07.12.2010 (f.d.22, vol. III), în calitate de apărător a inculpatului

Eremeia V. a fost admis avocatul Lozovscaia Tatiana, însă careva mandat la

materialele cauzei nu a fost depistat.

19

Însă, în acest sens, instanța de apel, urma să ia în considerație că, potrivit

procesului-verbal al ședinței de judecată în prima instanță, avocata Lozovscaia

Tatiana cu adevărat a participat la examinarea cauzei și a apărat interesele

inculpatului Eremeia V., iar careva obiecții împotriva avocatei, ultimul n-a invocat

în cererea de apel. În atare circumstanțe, instanța de apel, trebuia să pună în discuția

părților problema cu dispariția mandatului din dosar, însă acest motiv nu poate servi

temei pentru achitarea inculpatului.

Privitor la argumentele apărării precum că declarațiile martorilor Bolocan

Sergiu și ale Silviei Cioina sunt date sub influența colaboratorilor de poliție instanța

de apel n-a luat în considerație că, în ședința de judecată a instanței de fond,

procurorul participant a prezentat ordonanța de neîncepere a urmăriri penale emisă

la plîngerea martorului Cioina Silvia din 26 mai 2008, anexată la materialele cauzei,

prin care s-a constatat că, o careva influență a colaboratorilor de poliție asupra

acestor martori n-a avut loc, respectiv această ordonanță n-a fost contestată în

ordinea art.313 CPP.

Luînd în considerație că, odată ce recursul declarat de procuror a fost admis

cu casarea deciziei instanței de apel și rejudecarea cauzei în privința ambilor

inculpați Eremia Vitalie și Proca Mihail, a fost admis și recursurile declarate de

avocatul Marandici Nicolae în numele inculpatului și de inculpatul Proca Mihail în

care se solicită achitarea inculpatului, deoarece instanța de apel prin soluția

adoptată, nu a examinat fondul apelurilor declarate de partea apărării cu privire la

nevinovăția lui Proca Mihail, dar a încetat procesul penal din alte motive.

admise apelurile declarate, casată, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod

de procedură penală, sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20 februarie

2012 și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit ordinei stabilite pentru prima instanță,

prin care:

Potrivit art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, s-a dispus încetarea

procesului penal pornit în baza art. 3621 alin. (2) lit. b), c) Cod penal în privința lui

Eremia Vitalie și Proca Mihail, pe motiv că a intervenit termenul de prescripție a

răspunderii penale prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal.

7.1. Instanța de apel în motivarea soluției sale a invocat că, instanța de fond

a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinînd

probele administrate din punctul de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate

aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, ajungînd la concluzia

că inculpații Proca Mihail și Eremia Vitalie se fac vinovați în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 3621 alin. (2) lit. b), c) CP.

Afirmațiile apelanților că inculpații sunt nevinovați nu pot fî admise,

deoarece martorul Bugaian Leonid la fiecare audiere a făcut declarații consecvente.

Mai mult, deși acesta a fost audiat în SUA, procesul-verbal din lipsa emiterii

comisiei rogatorii către autoritățile acestui stat, nu poate fi declarat nul, deoarece el

20

a fost audiat nu de către autoritățile statului respectiv dar nemijlocit de către

procurorul care efectua conducerea urmăririi penale și avea dreptul de a efectua

acțiunea procesuală respectivă legal. Atît în cadrul audierii inițiale de către organul

de urmărire penală, cît și la audierea repetată, martorul Bugaian Leonid a declarat

că „...în acest timp de ei s-a apropiat un automobil de model „Mercedes", la

volanul căruia se afla Eremia Vitalie. El le-a spus să urce în mașină deoarece vor

merge cu el pînă la Dubăsari, iar de acolo vor pleca mai departe cu alt automobil

spre Ucraina". Aceste declarații demonstrează cu certitudine că Eremia Vitalie era

implicat în procedura de organizare a migrării ilegale a părților vătămate.

Afirmațiile făcute de Eremia Vitalie în instanța de fond și în cea de apel

precum că nu este vinovat și că n-a întreprins acțiuni pentru migrarea ilegală a

martorilor și că nu a acționat împreună cu Proca Mihail, se resping prin

declarațiile făcute de martorul Bugaian Leonid (f. d. 55, 227 vol. I) potrivit cărora

„…în holul hotelului „Zarea” a venit Eremia Vitalie, i-a făcut din deget, l-a

chemat după el pe condor și 1-a întrebat dacă a adus banii și cînd i-a răspuns că

da, Eremia Vitalie i-a dat pașaportul și i-a spus ca mîine dimineață să fie lîngă

ASEM și vor pleca. Dimineața, el și Silvia au urcat la el în automobil, pe drum

Eremia Vitalie le-a spus să declare la vamă că pleacă în orașul Kiev în ospeție, iar

cînd au ajuns la Dubăsari, el, Eremia Vitalie, a oprit automobilul lîngă un

automobil de model „Audi" cu numere de înmatriculare din orașul Chișinău și

Eremia Vitalie le-a spus că vor pleca cu acest automobil pînă în orașul Odessa".

Referitor la faptul că declarațiile martorului Bugaian Leonid, care au fost

date citirii în ședința de judecată, nu pot fi luate în considerație deoarece nu s-a

efectuat confruntarea cu părțile, instanța de fond a menționat în sentință că în

cadrul urmăririi penale între martorul Bugaian Leonid și bănuiții Proca Mihail și

Buga Sergiu a fost efectuată procedura de confruntare. Bănuiții s-au refuzat de a

răspunde la întrebările acordate, însă organul de urmărire penală, întru respectarea

prevederilor art. 113 CPP, a acordat dreptul la apărare acestora și posibilitatea de a

pune întrebări martorului, însă aceștia benevol au refuzat la dreptul său, din care

motive, argumentul că confruntarea nu a fost efectuată, nu poate fi apreciat ca fiind

temeinic. Mai mult ca atît, după cercetarea declarațiilor martorului Bugaian Leonid

în ședința de judecată a instanței de fond, nici din partea apărătorilor, nici din

partea inculpaților nu au parvenit careva obiecții, din care considerente se

apreciază că partea apărării în mod tacit a recunoscut declarațiile martorului

Bugaian Leonid.

Totodată, instanța de apel a remarcat că nu se constată încălcarea

prevederilor art. 116 CPP ce ține de recunoașterea persoanei după fotografie și

anume a lui Proca Mihail de către Bugaian Leonid (f.d. 56, vol. I) și de către

Cioină Silvia (f.d. 316-317, vol. II), din motiv că atît procesul verbal de

recunoașterea persoanei după fotografie cît și ordonanța de punere sub învinuire

21

sunt acte procedurale și în cazul în care sunt încălcate prevederile legale referitoare

la punerea sub învinuire a persoanei sau recunoașterea persoanei după fotografie,

nu atrage nulitatea absolută a actului procedural respectiv, deoarece nu se află sub

incidența art. 251 alin. (2) CPP.

Din materialul cauzei rezultă că, și procesul verbal de recunoașterea

persoanei după fotografie cît și ordonanța de punere sub învinuire au fost emisă în

prezența inculpatului Proca Mihail și apărătorului său, fiind semnată. În cursul

efectuării acțiunii respective, precum și la terminarea urmăririi penale, cînd

învinuitul Proca Mihail a luat cunoștință de materialele dosarului, ordonanța de

punere sub învinuire nu a fost contestată.

Privitor la argumentele apărării precum că declarațiile martorilor Bolocan

Sergiu și ale Silviei Cioina sunt date sub influența colaboratorilor de poliție,

instanța le-a respins, or în ședința de judecată a instanței de fond, procurorul

participant a prezentat ordonanța de neîncepere a urmăriri penale emisă la

plîngerea martorului Cioina Silvia sin 26 mai 2008, anexată la materialele cauzei,

prin care s-a constatat că, o careva influență a colaboratorilor de poliție asupra

acestor martori n-a avut loc, respectiv această ordonanță n-a fost contestată în

ordinea art. 313 CPP.

Colegiul, analizînd declarațiile făcute de martorul Bolocan Sergiu pe întreg

procesul penal, prin prisma art. 101 CPP, a conchis că sunt pertinente, utile,

veridice și concludente cele făcute de urmărirea penală, or ele sunt analogice cu

declarațiile lui Eremia Vitalie din cadrul urmăririi penale, ultimul, în cadrul

audierii fiind asistat de către avocat, care nici după audierea sa și nici pînă la

aceasta nu a declarat nici avocatului său și nici n-a depus careva plîngeri pe faptul

influenței sale din partea organului de urmărire penală.

În aceiași ordine de idee, la baza hotărîrii au fost puse și declarațiile facute

de inculpatul Eremia Vitalie, în cadrul urmării penale, în prezenta apărătorului,

liber, fără presiuni, iar din partea apărătorului n-au fost înaintate careva obiecții

referitoare la presiuni, în cadrul cărora el a recunoscut faptul că: „...în perioada

indicată, împreună și în comun acord cu Buga Sergiu și Proca Mihail și alte

persoane, nestabilite de către organul de urmărire penală, i-a transportat pe

Bugaian Leonid și Cioina Silvia în or. Odessa, Ucraina. Tot în aceiași zi, ajungînd

în orașul Odessa, Ucraina, Leonid Bugaian și Silvia Cioina, au fost întîlniți de

către o persoană nestabilită de către organul de urmărire penală pe nume

„Ghena", și el, împreună cu Proca Mihail și Buga Sergiu le-a transmis lui

Bugaian Leonid și Silviei Cioina cartea de identitate falsă a cetățeanului Romîniei

cu seria și numărul VS 135824 pe numele lui Bugaian Leonid și permisul fals de

ședere în Italia cu seria și numărul SASA066724 pe numele acestuia și pe numele

Silviei Cioina permis fals de ședere pe teritoriul Italiei cu seria și numărul

F471947...".

Totodată, Colegiul a specificat că afirmațiile apelanților se infirmă prin

22

materialele administrate la cauza penală.

Cercetînd probele cauzei penale, instanța a conchis că instanța de fond a

reținut ca dovedită fapta inculpaților atît sub aspectul elementului material al laturii

obiective, cît și al laturii subiective, care în speță îmbracă forma intenției directe și

a încadrat corect faptele în infracțiunea prevăzută la art. 3621 alin. [2] lit. b), c) CP,

iar afirmațiile avocaților-apelanți și a inculpaților-apelanți nu sunt probate și poartă

un caracter declarativ.

S-a conchis că, deși Proca Mihail și Eremia Vitalie au săvîrșit infracțiunea

imputată, ei nu pot fi pedepsiți conform sancțiunii art. 3621 alin. (2) lit. b), c) CP.

Conform art. 60 CP, persoana se liberează de răspunderea penală dacă din

ziua săvîrșirii infracțiunii au expirat cinci ani de la comiterea unei infracțiuni mai

puțin grave.

Din materialele cauzei penale rezultă că infracțiunea de organizarea ilegală a

migrațiunii a fost comisă de inculpați în anul 2008, depășindu-se termenul de

atragere la răspunderea penală prevăzut de Legea penală și Colegiul penal a dispus

încetarea procesului penal în privința lui Eremia Vitalie și Proca Mihail, invocînd

aplicarea art. 332 alin. (1) CPP prin prisma art. 60 CP.

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) CPP, a contestat cu recurs ordinar sentința

instanței de fond și decizia instanței de apel din 26 mai 2014, solicitînd casarea

acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în privința

lui Proca Mihail.

Avocatul-recurent în motivarea recursului a menționat faptul că, învinuirea

înaintată lui Proca Mihail nu și-a găsit confirmarea pe parcursul examinării cauzei

penale, iar probele cercetate a cauzei penale și declarațiile părților au fost apreciate

eronat, mai mult, procurorul nu a prezentat probe veridice care ar confirma

vinovăția inculpatului.

Totodată, nici un martor nu a declarat că Proca Mihail ar fi comis organizarea

migrațiunii ilegale a lui Bolocan și Cioină sau că acesta ar fi avut un folos financiar

sau material.

La judecarea apelului de către instanța de apel a fost ignorat principiul

nemijlocirii examinării probelor de către instanța de judecată și nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

8.1. Inculpatul Eremia Vitalie, a atacat cu recurs ordinar hotărîrile

judecătorești, solicitînd casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri de achitare.

În motivarea cerințelor sale inculpatul recurent a invocat că, instanțele

ierarhic inferioare au dat o apreciere eronată probelor administrate la cauza penală și

anume asupra declarațiilor martorilor.

Totodată, recurentul menționează că i-a fost încălcat dreptul la un proces

echitabil, deoarece nu a știut pentru ce faptă este bănuit, învinuit, iar învinuirea nu

23

este formulată clar și nu cuprinde date cu privire la acțiunile ilegale concrete

întreprinse de el.

în baza materialelor din dosar și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție concluzionează, că acestea urmează a fi respinse din

următoarele considerente:

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul

numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu

calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute

în art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, însă fără a i se agrava situația.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul penal lărgit reține că, raportînd prevederile menționate mai sus,

avocatul în recursul său invocă ca temei pentru recurs pct. 6) și 8) alin. (1) al art.

427 Cod de procedură penală și anume: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția; cînd fapta imputată nu întrunește elementele infracțiunii.

Totodată, instanța de recurs specifică că, inculpatul Eremia Vitalie cu toate că

în recursul declarat nu a invocat careva eroare de drept, din conținutul acestuia

rezultă eroarea prevăzută tot la pct. 8 al aceluiași articol menționat.

Colegiul menționează că, ambii recurenți în recursurile lor indică erorile

prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, dar de fapt invocă dezacordul său cu

aprecierea probelor de către instanța de judecată, probe care în viziunea lor confirmă

nevinovăția lui Proca Mihail și Eremia Vitalie.

În acest sens Colegiul lărgit precizează că, potrivit art. 414 alin. (1) Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală și oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Alin. (4) și (5) ale aceleași norme prevăd că, în vederea soluționării

apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor și instanța de apel se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt

asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin

apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a

săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis,

24

dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la

dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

Instanța de recurs menționează că, instanța de apel a respectat prevederile

art. 414, 417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, iar soluția acesteia se întemeiază pe o bună motivare.

Astfel, se precizează că instanța de apel rejudecînd apelurile declarate corect

a conchis că, prima instanță a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor

cauzei penale, examinînd probele administrate din punctul de vedere a utilității și

veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de

lege, ajungînd la concluzia că inculpații Proca Mihail și Eremia Vitalie se fac

vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2) lit. b), c) CP.

În aceiași ordine de idei instanța de recurs statuează, că argumentele

recurenților cum ar fi aprecierea eronată a probelor și anume a declarațiilor

martorilor, în viziunea Colegiului, sunt declarative și neîntemeiate, deoarece

referitor la declarațiile martorului Bugaian Leonid, atît prima instanță cît și instanța

de apel, au specificat că acestea nu pot fi luate în considerație, pentru că nu s-a

efectuat confruntarea cu părțile, instanța de fond a menționat în sentință că în

cadrul urmăririi penale între acest martor Bugaian Leonid și bănuiții Proca Mihail

și Buga Sergiu a fost efectuată procedura de confruntare, însă bănuiții s-au refuzat

de a răspunde la întrebările formulate, însă organul de urmărire penală, întru

respectarea prevederilor art. 113 Cod de procedură penală, respectînd dreptul la

apărare a acestora și oferindu-le posibilitatea de a pune întrebări martorului, însă

aceștia benevol au refuzat la dreptul său, din care motive, argumentul că

confruntarea nu a fost efectuată, nu poate fi apreciat ca fiind temeinic. Mai mult ca

atît, după cercetarea declarațiilor martorului Bugaian Leonid în ședința de judecată

a instanței de fond, nici din partea apărătorilor, nici din partea inculpaților nu au

parvenit careva obiecții, din care considerente se apreciază că partea apărării în

mod tacit a recunoscut declarațiile martorului Bugaian Leonid.

Referitor la declarațiile martorului Bolocan Sergiu, Colegiul statuează că

instanța de apel analizînd declarațiile acestuia pe întreg procesul penal, a conchis

că pertinente, utile, veridice și concludente sunt cele făcute la urmărirea penală, or

ele sunt analogice cu declarațiile lui Eremia Vitalie din cadrul urmăririi penale,

ultimul, în cadrul audierii fiind asistat de către avocat, care nici după audierea sa și

nici pînă la aceasta nu a declarat nici avocatului său și nici n-a depus careva

plîngeri pe faptul influenței sale din partea organului de urmărire penală.

Astfel, în viziunea Colegiului lărgit, instanțele inferioare corect au apreciat

declarațiile martorilor, iar argumentele recurenților, precum că probele

administrate au fost apreciate incorect și unilateral, sunt neîntemeiate.

Cu referire la temeiul pentru recurs, invocat de către avocatul-recurent

prevăzut de la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume nu au fost

25

întrunite elementele infracțiunii, Colegiul penal lărgit relevă că acest temei este

aplicabil în situația cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia

nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este

subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura

cauzală dintre acestea), or nici acest temei de casare nu s-a confirmat în cauza dată,

deoarece instanțele corect au reiterat că, în acțiunile inculpaților sunt prezente

elementele constitutive ale infracțiunii încriminate.

Astfel, Colegiul constată că, situația a fost bine stabilită de către instanțele

de judecată, în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator

administrat, aprecierea dată faptelor este justă și corespunde situației de fapt

reținute, în mod corect concluzionînd că sunt îndeplinite în cauză condițiile

tragerii la răspundere penală a lui Proca Mihai și Eremia Vitalie sub aspectul

infracțiunii încriminate.

Suplimentar, la acest capitol Colegiul penal remarcă, că potrivit doctrinei

juridice, latura subiectivă a infracțiunii de organizare a migrației ilegale se

manifestă în primul rînd sub formă de intenție directă, deoarece făptuitorul înțelege

că prin acțiunile sale organizează intrarea, șederea sau tranzitarea ilegală. De

asemenea, la calificarea faptei este obligatorie stabilirea scopului special - a

scopului de obținere, direct sau indirect, a unui folos financiar sau material.

Luînd în considerație cele reținute mai sus referitor la elementele

infracțiunii, în raport cu decizia instanței de apel, instanța de recurs menționează

că s-a dovedit cu certitudine vinovăția inculpaților și corect au fost încadrate

acțiunile acestora în baza art. 3621 alin. (2) lit. b), c) CP.

Astfel, instanța de recurs conchide că, asupra acestui argument instanțele

inferioare corect și-au expus opinia pe larg argumentată în deciziile recurate.

Colegiul constată, că în prezenta cauză nu se întrevăd erori de drept

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală și ca urmare

hotărîrile atacate sunt legale și întemeiate, instanțele de fond dînd o apreciere

corectă probelor administrate, examinîndu-le multilateral, iar motivarea soluțiilor

fiind bazate respectiv pe ele.

Rezumînd cele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit conchide că, la judecarea

cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise la

art. 414-419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărîre legală și întemeiată,

în cauză nu s-au comis erorile de drept la care se face referință și prin urmare nu

există temei pentru casarea soluției adoptate, Colegiul considerînd atît sentința

primei instanțe cît și decizia instanței de apel legale și întemeiate, iar recursurile

inadmisibile, urmînd a fi respinse cu menținerea hotărîrilor contestate.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

26

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de avocatul Nicolae

Marandici în numele inculpatului Proca Mihail și de inculpatul Eremia Vitalie

împotriva sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20 februarie 2012 și a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2014, în cauza

penală în privința lui Proca Mihail și Eremia Vitalie, cu menținerea hotărîrilor

atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 22 decembrie 2014.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Iurie Diaconu

Ion Guzun

Valentina Clevadî

27