1ra-444/2018 — art. 264 alin. 3 lit. a CP

1ra-444/2018 — art. 264 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-444/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

24 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

inculpatul Procopii Vitalie, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2017, în cauza penală privindu-l pe

Procopii Vitalie Xxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în r-nul xxxxxxx

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

2017, cauza penală fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641

Cod de procedură penală, Procopii Vitalie a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, de 3 ani închisoare, fără

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei cu închisoarea în temeiul art. 90 Cod penal, pe o

perioadă de probațiune de 1 an.

17:25, Procopii Vitalie conducând automobilul de model „Nissan Primera” cu n/î

xxxxx, pe traseul L-510, km 13+800 m, direcția or. Ștefan Vodă - Talmaza,

încălcând prevederile pct. 45 alin. (1) lit. a), b), c), d) al Regulamentului circulației

rutiere, care stipulează că: „Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită ținând permanent seama de următorii

factori: starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, starea tehnică a

vehiculului și particularitățile încărcăturii, condițiile rutiere și situația rutieră”, și

prevederile pct. 45) subpct. 2) al aceluiași Regulament, care prevede că: „în cazul

în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el

trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol

1

siguranța traficului”, a tamponat în spate mijlocul de transport cu tracțiune

animală condus de către Pogornila Vladimir.

În rezultatul impactului, Pogornila Vladimir, conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 011/D din 24.11.2017, a suferit: „trauma închisă a coapsei

dreapta, fractura femurului drept distal cu deplasare de fragmente, excoriația

feței, ce au fost cauzate în rezultatul acțiunii a unui obiect contondent dur, cu

suprafața de interacțiune limitată, posibil în timpul și circumstanțele indicate”.

Traumele primite prezintă pericol pentru viață și condiționează o dereglare a

sănătății, în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală gravă.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Procopii Vitalie în baza art.

264 alin. (3) lit. a) Cod penal, - încălcarea regulilor de securitate a circulației sau

de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care coduce mijlocul de

transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității

corporale sau a sănătății.

Mihail, care a solicitat casarea parțială a acesteia în partea stabilirii pedepsei, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Procopii Vitalie să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, cu stabilirea pedepsei complimentare,

privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport pe un termen de 3 ani.

În argumentarea apelului, procurorul a invocat că:

- deși instanța a calificat corect acțiunile inculpatului Procopii Vitalie,

sentința este nefondată sub aspectul blândeții pedepsei, or instanța de judecată a

examinat în mod superficial circumstanțele în care s-a produs fapta și

personalitatea celui condamnat;

- instanța eronat a individualizat criteriile speciale de aplicare a pedepsei în

ordinea art. 79 Cod penal, prin faptul că nu a aplicat pedeapsa complimentară,

privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport;

- instanța de judecată greșit a luat în considerare ca o circumstanță atenuantă

recunoașterea vinovăției și căința sinceră a inculpatului, ca circumstanțe

excepționale, neaplicând pedeapsa complimentară. Or, persoana în cauză a solicitat

examinarea cauzei în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, astfel în asemenea situații faptul că inculpatul a recunoscut

faptele indicate în rechizitoriu și vinovăția că el le-a săvârșit, se compensează prin

reducerea din pedeapsa stabilită de instanță;

- neaplicarea pedepsei complimentare, sub formă de privarea de dreptul de a

conduce mijlocul de transport, nu va asigura scopul pedepsei penale, prevăzut de

art. 61 alin. (2) Cod penal;

- reieșind din scopul pedepsei penale - restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, în

cazul dat, la stabilirea celei mai blânde pedepse de instanța de judecată, ar putea

favoriza pe inculpat și pe alții la comiterea de noi infracțiuni.

2

2017, a fost admis apelul declarat, casată parțial sentința primei instanțe în partea

pedepsei complementare și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care lui Procopii Vitalie, recunoscut vinovat în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, i s-a stabilit

pedeapsa complementară de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport

pe un termen de 3 ani. În rest sentința primei instanțe a fost menținută.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a dat

o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, apreciind probele

administrate din punct de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele,

complet și obiectiv, călăuzindu-se de Lege, încadrând just acțiunile inculpatului

Procopii Vitalie în baza dispozițiilor art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, cauza fiind

corect examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură

penală, în temeiul cererii inculpatului.

Totodată, instanța de apel a menționat că verificând soluția, legalitatea și

temeinicia sentinței primei instanțe în partea stabilirii pedepsei complementare a

constatat că aceasta este una prea blândă în raport cu acțiunile inculpatului și

scopul pedepsei prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Subsidiar, instanța de apel a notat că prima instanță eronat a individualizat

criteriile speciale de aplicare a pedepsei în ordinea art. 79 Cod penal, prin faptul că

nu a aplicat pedeapsa complimentară, privarea de dreptul de a conduce mijlocul de

transport, greșit a luat în considerare ca o circumstanță atenuantă recunoașterea

vinovăției și căința sinceră a inculpatului Procopii Vitalie, ca circumstanțe

excepționale, neaplicând pedeapsa complimentară.

În acest sens, instanța de apel a precizat că inculpatul Procopii Vitalie a fost

de acord cu examinarea cauzei în procedură simplificată prevăzută de art. 3641 Cod

de procedură penală, faptul că inculpatul a recunoscut faptele indicate în

rechizitoriu și a recunoscut vina se compensează prin reducerea din pedeapsa

stabilită de instanță.

Mai mult, instanța de apel a conchis că în asemenea circumstanțe,

neaplicarea pedepsei complimentare sub formă de privarea de dreptul de a conduce

mijlocul de transport, nu va asigura scopul pedepsei penale, prevăzut de art. 61

alin. (2) Cod penal, de restabilire a echității sociale, corectării condamnatului,

precum și prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât

și a altor persoane.

Procopii Vitalie, care indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct.

6), 10) Cod de procedură penală, și solicită casarea deciziei instanței de apel, cu

menținerea sentinței primei instanțe.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

3

- motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, instanța de apel a admis

o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței, prin faptul că nu a luat în

considerare circumstanțele atenunate în privința inculpatului;

- a fost aplicată o pedeasă individualizată, contrar prevederilor legale;

- prima instanță corect a ținut cont de circumstanțele în care s-a produs

accidentul rutier, că inculpatul a comis infracțiunea din imprudență, anterior nu a

fost condamnat, este invalid de gradul II și se deplasează cu dificultate, cu ajutorul

bastonului;

- prima instanță corect a apreciat toate circumstanțele atenunate,

considerându-le ca circumstanțe excepționale, conform art. 79 Cod penal, și nu a

aplicat în privința inculpatului pedeapsa complementară;

- după producerea accidentului rutier a întreprins toate măsurile posibile de a

acorda ajutor părții vătămate, a sunat la urgență și la poliție, a suportat și suportă

cheltuielile pentru tratamentul părții vătămate, precum și transportă partea

vătămată la spital, iar partea vătămată nu are în privința sa pretenții, și a solicitat să

nu fie pedepsit aspru;

- deși instanța de apel a indicat faptul că în conformitate cu art. 61 alin. (2)

Cod penal - ,,Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice, nici să

înjosească demnitatea persoanei condamnate...”, prin privarea de dreptul de a

conduce mijloacele de tnsport pe un termen de trei ani, practic a fost condamnat ca

pe această perioadă să fie supus suferințelor fizice și psihice, din motiv că se află în

imposibilitate de a se deplasa pentru a-și satisface necesitățile personale cum ar fi

deplasarea la farmacie, magazinele alimentare, primărie, etc., or locuiește la

distanțe mari de la aceste puncte de reper;

- instanța de apel neîntemeiat a indicat în decizie că conform art. 76 Cod

penal, ca circumstanțe atenuante reținute în speță sunt doar recunoașterea

vinovăției și căința sinceră, ori prima instanță a mai considerat ca circumstanțe

atenuante și comportamentul inculpatului după comiterea infracțiunii, anume faptul

că a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, repararea benevolă a pagubei

cauzate părții vătămate și lipsa pretențiilor din partea ultimului, anterior nu a fost

condamnat, este invalid de gradul II și să deplasează cu dificultate, iar conform art.

76 alin. (2) Cod penal, instanța de judecată poate considera drept circumstanțe

atenuante și alte circumstanțe;

- prima instanță luând în considerare circumstanțele cauzei și personalitatea

inculpatului, corect a aplicat prevederile art. 79 Cod penal în privința sa.

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să

4

caseze total hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când apelul a

fost greșit admis.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de

procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și

în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în

vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau

motivarea în termeni vagi-evazivi, reprezintă motiv de casare.

Colegiul penal lărgit mai menționează că recurentul, drept temeiuri pentru

declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de

procedură penală, și anume cazurile când: „motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că temeiul de recurs invocat de recurent prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 10) Cod de procedură penală, și-a găsit confirmarea în cauza dată, din

următoarele considerente.

La caz, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de judecată corect au

constatat vinovăția inculpatului Procopii Vitalie în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, în baza probelor administrate la faza urmăririi

penale, apreciate corect prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, cauza fiind

examinată în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, în temeiul

cererii autentice a inculpatului Procopii Vitalie.

Totodată, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel, la adoptarea

soluției de admitere a apelului declarat de procuror, de casare parțială a sentinței

primei instanțe și pronunțare a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care lui Procopii Vitalie, recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, i-a stabilit pedeapsa

complimentară – privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un

termen de 3 ani, cu menținerea în rest a sentinței, fără a ține cont pe deplin de toate

circumstanțele cauzei și persoana celui vinovat invocate în sentință.

5

În acest sens, Colegiul penal lărgit stabilește că instanța de apel la adoptarea

acestei soluții, nejustificat nu a ținut cont de faptul că inculpatul Procopii Vitalie a

comis o infracțiune din imprudență, este la prima abatere de la legea penală,

nefiind anterior judecat, a recunoscut vinovăția, lipsa circumstanțelor agravante, de

circumstanțele excepționale ale cauzei și anume de faptul că este invalid de gradul

II (f.d. 42), se deplasează cu ajutorul bastonului, acordă ajutor material părții

vătămate pentru tratamentul necesar, partea vătămată nu are pretenții față de

inculpat (f.d. 129), și greșit a admis apelul declarat de procuror și a decis în

privința aplicării inculpatului Procopii Vitalie a pedepsei complementare de privare

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, motive din

care, instanța de recurs ordinar remarcă că decizia instanței de apel nu poate fi

menținută.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit atestă că prima instanță a

pronunțat o sentință legală și întemeiată, ținând cont de toate aceste circumstanțe

enunțate supra prin prisma prevederilor art. 79 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i

inculpatului Procopii Vitalie în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal o pedeapsă

de 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia pe o perioadă

de probațiune de 1 an, fără aplicarea pedepsei complementare obligatorii pentru

acest tip de infracțiune - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport,

soluție ce în opinia instanței de recurs ordinar este echitabilă, proporțională și va

contribui la atingerea scopurilor pedepsei penale, de restabilire a echității sociale și

corectare a inculpatului Procopii Vitalie, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane, fără ai cauza

inculpatului suferințe fizice adăugătoare, având în vedere dificultățile de deplasare

a acestuia, determinate de starea de sănătate a inculpatului (invaliditate de gradul

II), or privarea în aceste condiții a inculpatului Procopii Vitalie, adică de dreptul de

a conduce mijloace de transport, i-ar crea impedimente nejustificate la satisfacerea

necesităților vitale-cotidiene, cum ar fi deplasarea la farmacie, magazinele

alimentare, primărie, etc., or inculpatul locuiește la distanțe mari de la acestea.

Mai mult, Colegiul penal lărgit conchide că pedeapsa complementară

aplicată de instanța de apel în circumstanțele specificate supra, în speța dată ar

putea genera inculpatului Procopii Vitalie apariția unor sentimente de nedreptate,

jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce ar putea duce la consecințe

contrare scopului urmărit de legea penală, fiind necesar și respectarea principiului

umanismului la stabilirea pedepsei.

Subsidiar, Colegiul penal lărgit atestă că prima instanță la determinarea

prezenței circumstanțelor excepționale în speța dată, just a ținut cont de faptul că

chiar dacă art. 79 Cod penal este o normă ce constituie o excepție de la regula

generală stabilită la alin. (1) al art. 75 Cod penal, totuși la baza neaplicării pedepsei

complementare obligatorii, sunt atât criteriile generale de individualizare, care au

un caracter special, cât și circumstanțele legate de aceste criterii, inclusiv

circumstanțele atenuante care micșorează pericolul social care-l reprezintă

6

persoana inculpatului. Totodată, spre deosebire de criteriile prevăzute la alin. (1) al

art. 75 Cod penal, lista factorilor de care sunt legate circumstanțele cauzei care

micșorează esențial pericolul social al persoanei inculpatului, și de care trebuie să

țină cont instanța de judecată la aplicarea pedepsei mai blânde decât cea prevăzută

de lege, este una deschisă, aceasta având o interpretare extensivă, ce permite de a

considera anumite circumstanțe atenuante ca excepționale (art. 78 alin. (5) Cod

penal) în anumite cazuri, sau de a le clasifica ca fiind circumstanțe atenuante

obișnuite, în dependență de condițiile fiecărei cauze penale în parte.

urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 26 octombrie 2017 ca fiind neîntemeiată, cu menținerea sentinței

Judecătoriei Căușeni, /sediul Ștefan Vodă/ din 08 septembrie 2017, în cauza penală

privindu-l pe Procopii Vitalie, deoarece s-a confirmat incidența temeiului pentru

recurs, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, în sensul că

instanța de apel nu a luat în considerare toate circumstanțele cauzei și a aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către inculpatul Procopii Vitalie, casează

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2017, în

cauza penală privindu-l pe Procopii Vitalie Xxxxx, cu menținerea sentinței

Judecătoriei Căușeni /sediul Ștefan Vodă/ din 08 septembrie 2017, prin care

Procopii Vitalie Xxxxx a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu

aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal de 3 (trei) ani închisoare, fără privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal, suspendându-i condiționat executarea pedepsei cu închisoarea pe o perioadă

de probațiune de 1 (un) an.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 mai 2018.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

7

24 aprilie 2018 Dosar nr. 1ra-444/2018

O p i n i e s e p a r a t ă

a judecătorilor Toma Nadejda și Cobzac Elena

Conform art.339 alin (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală

în cauza penală privindu-l pe Procopii Vitalie Xxxxx.

2018, a fost admis recursul ordinar declarat de către inculpatul Procopii Vitalie, casată

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2017, în

cauza penală privindu-l pe Procopii Vitalie, cu menținerea sentinței Judecătoriei

Căușeni /sediul Ștefan Vodă/ din 08 septembrie 2017, prin care Procopii Vitalie a fost

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod

penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal de 3 (trei)

ani închisoare, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, cu aplicarea

prevederilor art.90 Cod penal, suspendându-i condiționat executarea pedepsei cu

închisoarea pe o perioadă de probațiune de 1 (un) an.

dezacordul cu majoritatea completului de judecată, considerând că recursul inculpatului

urma a fi respins, și menținută în vigoare decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 26 octombrie 2017, prin care a fost admis apelul procurorului, casată

parțial sentința primei instanțe în partea pedepsei complementare și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Procopii Vitalie,

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod

penal, i s-a stabilit pedeapsa complementară de privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

Se reține,că autorul recursului nu contestă starea de fapt stabilită de către

instanțele de fond și nici încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, însă critică

hotărârea contestată în partea stabilirii pedepsei, solicitând menținerea sentinței instanței

de fond, privind numirea unei pedepse mai blânde, în temeiul art.79 Cod penal cu

excluderea aplicării pedepsei complementare - privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport.

Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni, urmează a-i fi

aplicată o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana

se declară vinovată. Totodată, pedeapsa se aplică în strictă conformitate cu dispozițiile

Părții generale a Codului Penal. Conform principiului individualizării pedepsei,

prevăzut de art. 7 Cod penal, în coroborare cu criteriile generale de individualizare a

acesteia, reflectate la art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Pedeapsa aplicată

vinovatului, trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească

echitatea socială și să realizeze scopurile legii și pedepsei penale, prevăzute la art. 61

Cod penal.

În același rând, se reține că, categoria și termenul de pedeapsă ce urmează a fi

stabilit, este în dependență de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art.

76-77 Cod penal, precum și efectele acestora, prescrise în art. 78 Cod penal.

8

În speță, judecarea cauzei penale a avut loc în baza probelor administrate la faza

de urmărire penală, în conformitate și cu respectarea prevederilor art. 364/1 Cod de

procedură penală, iar inculpatul potrivit alin. (8) al aceleiași norme a beneficiat de

reducere a limitelor de pedeapsă.

În acest sens, se reține că, sancțiunea art.264 alin. (3) lit. a) Cod penal, prevede

doar o singură pedeapsă principală – închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de

a conduce mijloace de transport pe un termen de până la 4 ani.

Așadar, conform deciziei Curții de Apel Chișinău lui Procopii Vitalie, în baza art.

264 alin. (3) lit. a) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa complementară obligatorie -

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, în rest

sentința instanței de fond fiind menținută.

Din materialele cauzei rezultă, că la examinarea cauzei nu au fost stabilite careva

circumstanțe excepționale ce ar justifica aplicarea în privința inculpatului a prevederilor

art. 79 Cod penal și anume excluderea pedepsei complementare obligatorie, deoarece

circumstanțele, invocate de instanța de fond la adoptarea sentinței și cele la care se face

referire în recurs (recunoașterea vinei, căința sinceră, examinarea cauzei în procedura

simplificată, lipsa antecedentelor penale și faptul că este invalid de gradul II), fac parte

din categoria celor atenuante, care servesc temei doar pentru o eventuală aplicare a unei

pedepse condiționate, ce la caz se regăsește, dar nu și pentru aplicarea prevederilor

art.79 Cod penal.

Mai mult, aceste circumstanțe au fost reținute și au permis instanțelor de a aplica în

privința lui Procopii Vitalie dispozițiile art. 90 Cod penal, stabilindu-i un termen minim

prevăzut de lege. Concomitent, se atestă că aplicarea art.79 Cod penal, este un mijloc

acordat instanței de judecată pentru o individualizare maximă a pedepsei penale,

reținându-se cumulul de circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a

consecințelor ei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvârșirea

infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii. În spiritul

acestei norme penale, se înțelege că trebuie să existe ori în împrejurările în care s-a

derulat fapta infracțională, ori în datele privind persoana infractorului, circumstanțe,

împrejurări, particularități, situații sau stări de lucruri, care constituie excepție de la

starea obișnuită a lor, ori a persoanei inculpatului. Astfel, circumstanțele invocate de

recurent, nu pot fi considerate ca excepționale, or a persoanei inculpatului, ce ar fi

permis instanței de a aplica prevederile art. 79 Cod penal.

Instanța de fond, nu a luat în considerație că infracțiunea săvârșită face parte din

categoria celor care atentează asupra securității circulației sau de exploatare a

mijloacelor de transport, având un pericol deosebit pentru societate și faptul, că

inculpatul, conducând automobilul de model „Nissan Primera” cu n/î XXXXX, nu a

redus viteza, nu a stopat autovehiculul, și a tamponat în spate mijlocul de transport cu

tracțiune animală condus de către Pogornila Vladimir, în rezultatul impactului, partea

vătămată s-a ales cu vătămare corporală gravă, circumstanțe, care în raport cu

personalitatea inculpatului, care anterior a mai comis contravenții în domeniul

circulației rutiere, prevalează asupra celor invocate de instanța de fond la aplicarea

pedepsei fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Acel fapt, că inculpatul este invalid de gradul doi, a recunoscut vina, a recuperat

prejudiciul material victimei, nu poate constitui temei pentru aplicarea prevederilor art.

79 Cod penal, eliberându-l de pedeapsa complementară - privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport, or, aceasta vine să îndeplinească rolul de completare a

represiunii și de lichidare a practicii vicioase în rândul conducătorilor auto de conducere

9

a autoturismelor și înlăturării stării de primejdie create asupra siguranței pe drumurile

publice. Atât pedeapsa principală, cât și cea complementară reprezintă o formă de

constrângere, care trebuie să reflecte întotdeauna gravitatea faptei comise. Prin urmare,

instanța de apel, la stabilirea pedepsei inculpatului, a respectat principiile de

individualizare a pedepsei, pedeapsa aplicată lui Procopii V. este una aptă să conducă la

realizarea scopurilor sancțiunii, contribuind la corectarea și reeducarea lui, la formarea

unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială

și principiile morale, fiindcă ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul

său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului.

Pentru aceste motive am propus soluția de respingere a recursului ordinar declarat

de inculpat, cu menținerea în vigoare a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 26 octombrie 2017, prin care a fost admis apelul procurorului, casată

parțial sentința primei instanțe în partea pedepsei complementare și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Procopii Vitalie,

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod

penal, i s-a stabilit pedeapsa complementară de privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

Judecătorii Toma Nadejda

Cobzac Elena

10