1ra-1633/2014 — art. 164 al.2 lit.e, g, 188 al.3 lit.d, 360 al.2 CP

Dosarul nr. 1ra-1633/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 decembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan,

examinînd, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în principiu

a recursului ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 18

iunie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2014,

declarat de inculpatul

Rusu Veaceslav Vasile, născut la

05 aprilie 1985 în r-nul Anenii Noi, locuitor al mun.

Chișinău, s. Revaca, str. Ion Creangă 1, cetățean al R.

Moldova, fără antecedente penale;

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 07 noiembrie 2012 – 18 iunie 2013,

în instanța de apel: 24 iulie 2013– 11 aprilie 2014,

în instanța de recurs 10 septembrie – 03 decembrie 2014;

C O N S T A T Ă :

Veaceslav a fost condamnat în baza art. 164 alin. (2) lit. e), g) Cod penal la 4 ani

închisoare, în baza art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal la 7 ani închisoare și în baza art.

360 alin. (2) Cod penal la 1 an închisoare.

Conform art. 84 Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost

stabilită pedeapsa definitivă de 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, începînd cu 27 septembrie 2012.

Prin aceiași sentință, a fost condamnat Braescu Grigore și încetat procesul penal

în privința lui Sîli Chiril, dar în privința lor hotărîrile judecătorești nu se contestă.

De la Rusu V. și Braescu G. s-a încasat, în mod solidar, în beneficiul lui A.

Munteanu prejudiciul material de 790 lei și moral de 20.000 lei.

împreună și prin înțelegere prealabilă, intenționat au săvîrșit răpirea lui A. Munteanu, în

următoarele circumstanțe.

1

La 17.09.2012, aproximativ orele 17.00, la stația de autobuse de pe str. A.

Mateevici, or. Sîngera, mun. Chișinău, inculpatul Rusu V., împreună și prin înțelegere

prealabilă cu inculpatul Braescu G., avînd presupunere neîntemeiată despre pretinsele

acțiuni ilegale ale lui A. Munteanu, manifestate prin sustragerea calului ce-i aparținea

lui Braescu G., i-au aplicat multiple lovituri cu picioarele și pumnii peste diferite părți

ale corpului lui A. Munteanu. Ulterior, inculpatul Rusu V., împreună cu inculpatul

Braescu G., și-au continuat acțiunile ilegale prin aplicarea multiplelor lovituri cu mînile

și picioarele peste diferite părți ale corpului ale lui A. Munteanu în curtea casei de pe

str. A. Mateevici 74, or. Sîngera, mun. Chișinău, unde ultimul s-a retras. Tot aici,

inculpatul Rusu V., împreună cu inculpații Braescu G. și Sîli C., prin constrîngere fizică

și psihică, l-au capturat pe A. Munteanu, urcîndu-1 contrar voinței acestuia în

automobilul „Gaz 31029”, cu numere de înmatriculare CNF 594, aflat în posesia

inculpatului Sîli C.. Răpindu-1, l-au transportat la domiciliu lui Sîli C., amplasat pe str.

M. Eminescu, 13, s. Revaca, mun. Chișinău, după care l-au legat, continuînd aplicarea

loviturilor peste diferite părți ale corpului cu pumnii, picioarele și o bîtă din lemn,

folosită în calitate de armă, cu reținerea acestuia pînă la finele zilei. După, inculpații, în

circumstanțe nestabilite și în loc nestabilit, l-au abandonat pe A. Munteanu în stare de

inconștiență.

Tot ei, împreună și prin înțelegere prealabilă, intenționat au săvîrșit atac asupra

lui A. Munteanu în scopul sustragerii bunurilor acestuia, însoțit de aplicarea violenței

periculoase pentru viața și sănătatea acestuia, prin schingiuire, torturare, tratare inumană

și degradantă, cu cauzarea de daune considerabile, în următoarele circumstanțe.

La 17.09.2012, aproximativ orele 18.00, în curtea casei de pe str. M. Eminescu

13, s. Revaca, mun. Chișinău, inculpatul Rusu V., împreună și prin înțelegere prealabilă

cu inculpații Braescu G. și Sîli C., urmărind scopul sustragerii bunurilor ce-i aparțin lui

A. Munteanu, au săvîrșit atac asupra acestuia, însoțit de aplicarea violenței periculoase

pentru viața și sănătatea acestuia, prin schingiuire, torturare, tratare inumană și

degradantă, manifestate prin privarea de libertate prin legarea acestuia, cu aplicarea

multiplelor loviturilor cu pumnii, picioarele și cu o bîtă din lemn, folosită în calitate de

armă peste diferite părți ale corpului ale lui A. Munteanu, pe parcursul unei perioade

îndelungate, în mod repetat, concomitent stingînd de corpul ultimului țigări aprinse,

cauzîndu-i, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 2677/D din 04.10.2012,

traumatism toracic închis, manifestat prin fractura coastelor VI, VII pe dreapta, fractura

oaselor nazale cu deplasarea fragmentelor, ce au condiționat o dereglare a sănătății de

lungă durată, calificîndu-se ca vătămare corporală medie. Concomitent, inculpații i-au

sustras lui A. Munteanu un lănțișor cu un pandantiv sub formă de cruciuliță din argint în

valoare de 500 lei, un telefon mobil de model ,,Nokia” în valoare de 150 lei, mijloace

bănești în sumă de 140 lei, astfel cauzîndu-i daune în proporții considerabile în sumă

totală de 790 lei.

Tot ei, împreună și prin înțelegere prealabilă, urmărind scopul de a limita

libertatea de circulație a lui A. Munteanu și de a-l lipsi de aceasta, presupunînd că acesta

ar putea să se ascundă de ei, deplasîndu-se pe teritoriul regiunii Transnistriei, or.

Tiraspol, unde își are domiciliu temporar, au întreprins acțiuni de luare a buletinului de

identitate ce-i aparținea lui A. Munteanu cu seria A 46035406 și IDNP: 200004601114,

eliberat acestuia la 19.06.2006 de către BEDP Taraclia, în următoarele circumstanțe.

La 17.09.2012, aproximativ orele 18.00, în curtea casei de pe str. M. Eminescu,

13, s. Revaca, mun. Chișinău, inculpatul, Rusu V., împreună și prin înțelegere prealabilă

cu inculpații Braescu G. și Sîli C., urmărind scopul de a limita libertatea de circulație a

2

lui A. Munteanu și de a-1 lipsi de aceasta, intenționat au luat buletinul de identitate ce-i

aparține cu seria A 46035406, cu IDNP: 2000046011145, eliberat lui A. Munteanu la

19.06.2006 de către BEDP Taraclia.

Instanța a reținut că vinovăția inculpatului este dovedită integral prin probele

administrate pe caz și a încadrat acțiunile lui în baza art. 164 alin. (2) lit. e), g), art. 188

alin. (3) lit. d) și art. 360 alin. (2) Cod penal, ca răpirea unei persoane, săvîrșită de mai

multe persoane, cu aplicarea obiectelor folosite în calitate de armă; tîlhărie, adică atacul

săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență

periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, prin schingiuire, tortură,

tratament inuman și degradant, săvîrșit de mai multe persoane, cu aplicarea obiectelor

folosite în calitate de armă, cu cauzarea daunei în proporții considerabile; luarea

buletinului de identitate a persoanei fizice cu intenția de a limita libertatea de circulație

și de a o lipsi de aceasta.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de

motivul acesteia, de caracterul și gradul pericolului social al infracțiunii comise, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață a familiei acestuia.

Drept circumstanțe atenuante în privința inculpatului au fost considerate căința

sinceră, comiterea pentru prima dată a unor infracțiuni grave și mai puțin gravă,

prezența a trei copii minori în familia lui.

Circumstanțe agravante nu au fost stabilite.

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă,

neprivativă de libertate.

Apelantul a invocat că pedeapsa aplicată este prea aspră, că sincer s-a căit de cele

săvîrșite, anterior nu a fost judecat, este de acord să achite prejudiciul cauzat, astfel

instanța neîntemeiat nu a aplicat față de el prevederile art. 90 Cod penal.

2014, apelul a fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a reținut că concluziile instanței de fond cu privire la stabilirea

pedepsei inculpatului corespund principiului individualizării răspunderii penale și

pedepsei penale prevăzut de art. 7 Cod penal, scopului și criteriilor individualizării

pedepsei prevăzute de art. 61, 75 Cod penal și corect a fost aplicată pedeapsa cu

închisoare în limitele sancțiunii prevăzute de legea penală pentru care inculpatul a fost

condamnat.

și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă,

neprivativă de libertate.

Recurentul a relevat că instanțele nu au verificat suficient probele pe dosar, nu au

ținut cont că anterior el nu a fost judecat și că este caracterizat pozitiv.

din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, inclusiv și în temeiurile cînd că s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

3

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Sub acest aspect și cu referire la argumentele din recursul inculpatului, în care

nici nu sunt indicate concrete erori de drept (pct. 5 din decizie), se atestă că împrejurările

menționate în partea descriptivă a hotărîrilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2

și 4 din prezenta decizie, denotă că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind aplicarea pedepsei inculpatului în strictă

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept

material, ținînd cont de prevederile art. 61 și 75 Cod penal, conform căror persoanei

recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Deci pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului

în corespundere cu prevederile legale.

Mai mult, se observă că recursul declarat este întemeiat doar pe critica modului în

care instanțele au apreciat circumstanțele cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului

(pct. 5 din decizie).

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură

penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată

în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecînd apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea

instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor

cauzei în latura pedepsei penale în alt sens decît cel pe care îl propune inculpatul este o

competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu este un temei de drept

separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură și, astfel, invocarea doar

acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de orice suport legal.

Circumstanțele enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel

nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că i-au aplicat o

pedeapsă individualizată conform prevederilor legale, și că recursul ordinar este vădit

neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el urmează a fi

declarat inadmisibil.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

4

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Rusu Veaceslav Vasile

împotriva sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 18 iunie 2013 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2014, deoarece este vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată la 17 decembrie 2014.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

5