1re-252/2014 — Art.313 CPP

Prin ordonanța din 01 octombrie 2013 adoptată de către procurorul în Procuratura mun.Bălți, Rodica Buza, s-a dispus neînceperea urmăririi penale în privința lui Prisacari Ion, pe motivul lipsei în acțiunile acestuia a elementelor constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art.190 și 326 Cod penal.

Nefiind de acord cu ordonanța dată, Semenciuc Serghei a depus plîngere către procurorul ierarhic superior, solicitînd casarea acesteia ca ilegală.

Potrivit ordonanței din 21 octombrie 2013 adoptată de procurorul ierarhic superior, Covalciuc Ion, s-a dispus respingerea plîngerii lui Semenciuc Serghei privind anularea ordonanței din 01 octombrie 2013, ca fiind neîntemiată.

Petiționarul S.Semenciuc s-a adresat cu plîngere la Judecătoria Bălți, în ordinea prevăzută de art.313 Cod de procedură penală, solicitînd anularea ordonanțelor în cauză, invocînd că de către organul de urmărire penală a fost efectuat un control superficial, nu au fost verificate toate circumstanțele cauzei, nu au fost interogate toate persoanele pe acest caz, solicitînd dispunerea efectuării unui control suplimentar.

Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 20 ianuarie 2014, a fost respinsă plîngerea înaintată de către Semenciuc Serghei. În motivarea soluției instanța a indicat că, de către organul de urmărire penală au fost stabilite circumstanțele de fapt, precum și stabilită cronologia evenimentelor cauzei, astfel s-a constatat că între S.Semenciuc și avocatul I.Prisacari au avut loc relații civile, legate de acordarea asistenței juridice, însă din probele acumulate și declarațiile persoanelor audiate pe marginea petiției, nu s-a confirmat cele invocate de peteționar.

Încheierea menționată a devenit irevocabilă la data pronunțării.

Împotriva încheierii nominalizate la data de 21.05.2014 și 17.11.2014, a declarat recursuri în anulare S.Semenciuc, care se vor examina ca un recurs unic, solicitînd casarea acesteia, pe motiv că judecătorul de instrucție, în baza art.313 Cod de procedură penală, examinînd plîngerea, era obligat să emită o încheiere privind declararea nulă a ordonanțelor contestate, pe motiv că s-a constatat un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente care a afectat urmărirea penală și urma să oblige procurorul să reia urmărirea penală, deoarece s-au omis un șir de încălcări, plîngerea în cauză nefiind 1 examinată în fond, instanța bazîndu-și concluziile doar pe opiniile procurorului, care a solicitat respingerea acesteia.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în raport cu materialele cauzei și argumentele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Conform prevederilor art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate la art.401 alin.(1) pct.2) și 3) Cod de procedură penală, precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac. Însă, art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărîrile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. În cazul în care, potrivit legii, o hotărîre judecătorească nu parcurge căile ordinare de atac, aceasta deși a devenit irevocabilă, nu dispune de calea extraordinară de atac, adică nu poate fi contestată cu recurs în anulare. Astfel, modificările survenite în procedura penală, permit de a conchide că hotărîrile adoptate de judecătorul de instrucție în ordinea art.313 Cod de procedură penală, nu pot fi examinate în ordinea recursului în anulare. Cele menționate denotă faptul că, în speță, încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Bălți, adoptată în ordinea prevăzută de art.313 Cod de procedură penală, nu cade sub incidența categoriilor de hotărîri irevocabile prevăzute de alin.(1) art.452 Cod de procedură penală, care pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție. Potrivit prevederile art.456 alin.(1), 432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. În aceste împrejurări, Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității recursului în anulare declarat de S.Semenciuc, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art.432 alin.(1) pct.4), 456 alin.(1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție DECIDE: Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de Semenciuc Serghei, împotriva încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei Bălți din 20 ianuarie 2014, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 17 decembrie 2014. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Elena Covalenco Ion Guzun 2