1ra-1634/14 — art. 264/1 alin 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264/1 alin 4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin 8, 10 CPP
1ra-1634/14 — art. 264/1 alin 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-1634/2014 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 05 noiembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Petru Ursache, Judecători – Petru Moraru și Nadejda Toma, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 11 iunie 2014, declarat de avocatul Igor Izvecov în numele inculpatului Casap Mihail Mihail, născut la 10 iunie 1988, originar și locuitor al s. Dezghingea, r-nul Comrat, str. Cotovschi, 29, cetățean al R. Moldova. Termenul de examinare a cauzei: Instanța de fond: 08.08.2013 - 27.02.2014; Instanța de apel: 25.03.- 11.06.2014; Instanța de recurs: 10.09.- 05.11.2014; C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Comrat din 27 februarie 2014, Casap Mihail a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, la 10 luni închisoare, iar în baza art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa nominalizată i-a fost adăugat parțial pedeapsa neexecutată stabilită prin sentința Judecătoriei Comrat din 29.03.2011, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 4 ani și 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.
Pentru a se pronunța instanța de fond a constatat în fapt că, Casap Mihail, la 13 iulie 2013, aproximativ la ora 1120, în s. Bugeac, r-nul Comrat, fără permis de conducere, se deplasa cu motocicleta model „Jawa”, fără numere de înmatriculare. Fiind stopat de către colaboratorii de poliție a IP Comrat și fiind suspectat că este în stare de ebrietate alcoolică, i-a fost propusă testarea alcoolscopică, cu aparatul de tip „Drager” și examinarea medicală la Spitalul raional Comrat, privind constatarea faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, de la care Casap Mihail fiind avertizat de răspundere penală pentru refuzul de la testarea alcoolscopică, a refuzat.
Avocatul Igor Izvecov, a contestat cu apel sentința, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. În susținerea argumentelor, apelantul a invocat că în cauză lipsesc probe ce ar demonstra vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, prima instanță nu a luat în considerație declarațiile inculpatului din care rezultă că el nu a refuzat să treacă examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei, colaboratorii de poliție l-au transportat la SR Comrat, unde nimeni nu la invitat în 1 cabinetul medicului și medicul nu i-a propus să treacă examenul medical enunțat, mai mult, în tubul aparatului electronic nu a suflat, pentru a nu se molipsi de careva boli. Totodată, apelantul a invocat dezacordul său cu individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, menționînd că infracțiunea ce i se incriminează inculpatului face parte din categoria celor ușoare, iar instanța de fond, chiar dacă a ajuns la concluzia de condamnare a inculpatului, urma să-i aplice prevederile art. 90 Cod penal. Prin urmare, apărarea a menționat că instanța de judecată la soluționarea cauzei, nu a luat în considerație certificatul medicului narcolog, care denotă că inculpatul Casap M. a fost luat la evidență „D”, cu diagnoza alcoolism cronic de gradul II și caracteristica inculpatului, eliberată de Primăria s. Dezghingea.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 11 iunie 2014, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de avocat, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. La adoptarea soluției date, instanța de apel a reținut că, probele pe cauza dată au fost analizate și verificate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, care confirmă vinovăția inculpatului Casap Mihail în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal. În acest sens, instanța de apel, s-a referit la următoarele probe: declarațiile martorului Bolgar I., din care rezultă că, el activează în calitate de șef al Serviciului de Poliție Criminală al IP Comrat și în vara anului 2013, în s. Beșalma, a fost furată o motocicletă de model „Jawa”. Într-o zi, împreună cu inspectorul poliției criminale, Tucan D., erau la serviciu în or. Comrat și cînd a parvenit informația referitor la faptul că un tînăr necunoscut cu viteză mare se deplasa cu motocicleta prin s. Bugeac, ei cu automobilul de serviciu de model „Vaz 2107” n/î C HR 295, au ieșit la fața locului în s. Bugeac, unde și a fost observat inculpatul, cu motocicleta de model „Jawa” pe str. Rabociaia, au încercat să-l stopeze dar motociclistul a majorat viteza și a încercat să se ascundă, apoi motociclistul și-a pierdut controlul asupra motocicletei ieșind în cîmp, unde motocicleta s- a oprit. La solicitarea lor de a prezenta actele de la motocicletă, inculpatul a explicat că el a cumpărat motocicleta fără acte. Suspectat că ar fi în stare de ebrietate, inculpatul împreună cu motocicleta a fost transportat în IP Comrat pentru clarificarea circumstanțelor și pentru examinarea medicală (f.d. 98); declarațiile martorului Tucan D., care a dat declarații similare cu declarațiile martorului Bolgar I., inclusiv a declarat că, în fața lui Casap M. a fost despachetat tubul pentru aparatul electronic de tip „Drager”, însă inculpatul s-a refuzat de la examinarea medicală susținînd că tubul nu este steril (f.d. 99); declarațiile martorului Marin V. din care rezultă că, el activează în cadrul Serviciului Supraveghere Transport și Accidente Rutiere al IP Comrat. În luna iulie 2013, fiind în componența grupei operative a IP Comrat, a fost telefonat de către colaboratorii IP Comrat, Bolgar I. și Tucan D., care au comunicat că, au adus șoferul motocicletei în IP Comrat, în stare de ebrietate alcoolică și după cum a fost stabilit acesta era Casap Mihail. 2 Inculpatului i-a fost propusă examinarea cu aparatul electronic tip „Drager” deoarece de la el se simțea miros de alcool, însă inculpatul s-a refuzat de la examinare, ulterior fiind avertizat de răspundere penală pentru refuzul, împotrivirea sau eschivarea conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei, inculpatul a fost îndreptat la SR Comrat, unde la fel s-a refuzat să treacă examinarea medicală (f.d.100); declarațiile martorului Carp S. (f.d. 113); declarațiile martorului Sauca A. din care rezultă că, el activează în calitate de șef al secției de internare a SR Comrat. În vara anului 2013, de către colaboratorii de poliție a fost prezentat inculpatul care după aspectul exterior era în stare de ebrietate, care s-a refuzat de la examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și de la testarea alcoolscopică solicitată de colaboratorii de poliție (f.d. 115); procesul-verbal nr. 314 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, din 13.07.2013, din care rezultă că inculpatul s-a refuzat de la examinarea medicală nominalizată (f.d. 7-8). Astfel, instanța de apel a conchis că, probele nominalizate confirmă pe deplin vinovăția inculpatului Casap M. de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, iar argumentele apărării prin care se susține că inculpatul nu se face vinovat de săvîrșirea infracțiunii incriminate, fiind neîntemeiate. La individualizarea pedepsei, instanța de apel a conchis că, prima instanță a respectat prevederile art. 75 alin. (1) și (2) Cod penal, a ținut cont de persoana inculpatului, caracteristica negativă, antecedentele penale, infracțiunea săvîrșită în perioada termenului de probă, comportamentul inculpatului, nerecunoașterea vinovăției, circumstanțele atenuante și agravante, astfel ajungînd la concluzia corectă că, corectarea și reeducarea inculpatului Casap M. este posibilă doar în condițiile izolării lui de societate.
Avocatul Igor Izvecov în numele inculpatului Casap Mihail, fără a invoca vreun temei din cele 16 prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare. În motivarea cerințelor sale, recurentul a invocat motive similare din cererea de apel, menționînd suplimentar că instanța de apel, neîntemeiat a respins și în motivarea deciziei nu s-a expus, asupra demersului apărării cu privire la numirea unei expertize psihiatrice-legale ambulatorie în privința inculpatului Casap M., deoarece în viziunea inculpatului instanța de fond nu a ținut cont de faptul că prin certificatul medicului narcolog Vieru I. din 19.07.2013 (f.d. 23), inculpatul Casap M. se află la evidența „D” în Spitalul raional din or. Comrat cu diagnoza alcoolism cronic de gradul II.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către avocatul I. Izvecov, solicitînd respingerea acestuia, deoarece argumentele invocate sunt nefondate.
Verificînd argumentele invocate în recursul declarat în raport cu actele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea recursului ordinar, reieșind din următoarele considerente. 3 7.1. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În pct. 18 din Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr.9 din 30.10.2009 „Cu privire la judecarea recursului ordinar în cauza penală”, este atenționat că instanța de recurs controlează dacă s-a aplicat corect dreptul față de faptele constatate de către instanța de apel și dacă faptele au fost constatate respectîndu-se normele de drept material sau procesual. Sub acest aspect Colegiul penal, atestă că, instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis careva erori de drept. 7.2. Colegiul penal, reține că, instanța de apel, verificînd probele administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședințele de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului Casap Mihail în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal. Deci, criticile formulate de recurent, enunțate la pct. 5. al prezentei decizii, prin care se susține că inculpatul Casap Mihail nu se face vinovat de săvîrșirea infracțiunii incriminate, acestea au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și, cărora instanța de apel le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei reluare nu se mai impune, avînd în vedere și faptul că verificînd hotărîrile atacate în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, în sensul că nu se identifică existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursul declarat în prezenta cauză este vădit neîntemeiat. La fel, instanța de recurs, menționează că din textul recursului se evidențiază că recurentul în mod decisiv, își motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, or, motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, astfel, criticele formulate de recurent nu sunt motivate sub aspectul casării hotărîrii recurate, ca fiind ilegală. Totodată, din procesul-verbal al ședinței instanței de apel (f. d. 160-162,165,173- 175) și, textul deciziei adoptate în cauză, rezultă că instanța de apel la judecarea apelului declarat de avocat, a respectat prevederile art. 415, 417 Cod de procedură penală, întemeindu-și concluziile pe probele legal administrate și verificate în ședința de judecată a instanței de apel. Referitor la argumentul avocatului I. Izvecov, privind numirea unei expertize psihiatrice-legale ambulatorie în privința inculpatului Casap M., Colegiul penal concluzionează că instanța de apel corect l-a considerat nefondat, deoarece referința apărătorului la certificatul medicului narcolog Vieru I. din 19.07.2013 (f.d. 23), prin care se confirmă faptul că inculpatul Casap M. se află la evidența „D” în Spitalul raional Comrat cu diagnoza alcoolism cronic de gradul II, este neîntemeiată, din motiv că în speță mai există și certificatul medicului psihiatru din 19.07.2013 (f.d. 23), prin care se confirmă faptul că inculpatul Casap M. nu se afla la evidența „D” la medicul 4 psihiatru. Astfel, instanța de apel corect a reținut în acest sens că, certificatele medicilor psihiatru și narcolog din 19.07.2013 (f.d. 23), sunt suficiente pentru a fi folosite în calitate de probe, fără numirea expertizei psihiatrice-legale ambulatorii. 7.3. Alegațiile apărării, la compartimentul individualizării pedepsei, prin care se susține că pedeapsa aplicată inculpatului este prea aspră, Colegiul penal le consideră neîntemeiate, deoarece, instanțele de fond și apel, ținînd cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, și anume de gradul pericolului social al infracțiunii comise, că infracțiunea săvîrșită face parte din categoria celor grave, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei, au motivat pe deplin concluziile sale cu privire la aplicarea unei pedepse mai aspre, or, potrivit prevederilor art. 75 alin. (2) Cod penal, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Prin urmare, în speță a fost corect efectuată individualizarea pedepsei stabilite, sub aspectul tipului și cuantumului acesteia și argumentării soluției adoptate, fiind respectate dispozițiile art. 7, 61, 75 Cod penal. În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a deciziei instanței de apel și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului declarat de avocatul Igor Izvecov în numele inculpatului Casap Mihail, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Igor Izvecov în numele inculpatului Casap Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 11 iunie 2014, în cauza penală în privința lui Casap Mihail Mihail, fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, publicată la 10 decembrie 2014. Președinte Petru Ursache Judecători Petru Moraru Nadejda Toma 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.