1ra-1362/2014 — art. 264 al.1 CP

1ra-1362/2014 — art. 264 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1362/2014

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

04 noiembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Ursache Petru,

judecători – Timofti Vladimir, Nicolaev Ghenadie,Toma Nadejda, Moraru Petru,

a examinat în ședință, fără participarea părților recursul ordinar declarat de către

inculpatului Balan Veaceslav cu avocatul său Rogut Anatolie, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 30 aprilie 2014, în cauza penală în

privința lui

Balan Veaceslav Valentin, născut la 02 iulie 1981, în

mun. Chișinău, dom. în mun. Chișinău, str. Petrarilor

14/1, ap. 27.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

CONSTATĂ:

Veaceslav a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.

264 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii.

învinuire pentru faptul, că la 14 aprilie 2011, aproximativ la ora 15:30, fiind privat

prin hotărîrile Judecătoriei sect. Centru, mun. Chișinău din 02 martie 2010,

20 octombrie 2010 de dreptul de a conduce vehicule pe un termen de 6 luni, a

condus mijlocul de transport de model „Volvo FH12-460” cu n/î C KO 952, pe

traseul republican R-2 Chișinău-Bender în direcția mun. Bender, avînd viteza de

deplasare, conform raportului de expertiză autotehnică, mai mult de 100 km/h,

fiind în raza km. 34 al traseului republican R-2 Chișinău-Bender a tamponat

mijlocul de transport de model „Suzuki Grand Vitara” cu n/î C QM-431, condus de

cet. Slepțov Sergiu, prin urmare încălcînd prevederile Regulamentului Circulației

Rutiere și anume:

- art. 10 alin. (2) pct. a) „Persoana care conduce un autovehicul trebuie să

posede permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria

(subcategoria) din care face parte autovehiculul condus”;

- art. 45 alin. (1) „Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate

cu limita de viteză stabilită”;

1

- art. 45 alin. (2) ,,În cazul în care în limita vizibilității apar obstacole, care

pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească,

pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”;

- art. 47 alin. (1) lit. b) „Limitele maxime de viteză a vehiculelor pe drumurile

publice în afara localităților: 110 km/h - pe drumurile semnalizate prin indicatorul

5.4; 90 km/h - pe celelalte drumuri;

- art. 47 alin. (2) lit. c) „În afara localităților, în funcție de categoria

vehiculelor, limitele maxime de viteză pentru camioane la care masa maximă

autorizată depășește 3500 kg, pe drumurile semnalizate prin indicatorul 5.4- 90

km/h, pe celelalte drumuri -70km/h;

- art. 49 „În funcție de viteza de deplasare, conducătorul de vehicul trebuie să

lase liber un spațiu (distanță) față de vehiculul precedent care, în caz de frînare

bruscă a acestuia, i-ar permite să oprească evitînd coliziunea”.

În rezultatul impactului, pasagerul din automobilul de model „Suzuki Grand

Vitara” Borsenco Vladimir a suferit leziuni corporale în formă de plagă contuză

fronto - temporară pe stînga, excoriații și edem în regiunea feței, fractura arcului

C5 (amielică), care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 401 din 12

aprilie 2011 se califică ca vătămări corporale medii.

Acțiunile acestuia, de către organul urmărire penală au fost încadrate în baza

art. 264 alin. (1) Cod penal – încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere

de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din

imprudență o vătămare medie a integrității corporale și a sănătății.

- Procuror, care a solicitat casarea acesteia și condamnarea lui Balan

Veaceslav în baza art. 264 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 300 unități

convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un

termen de 2 ani, invocînd că instanța de judecată incorect l-a achitat pe Balan

Veaceslav, considerînd că inculpatul a încălcat mai multe puncte din Regulamentul

Circulației Rutiere, fapt care a fost demonstrat în instanța de fond prin probele

prezentate;

- partea vătămată Borsenco Vladimir, care a solicitat admiterea apelului,

casarea sentinței, rejudecată cauza cu pronunțarea unei noi sentințe potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie stabilit vinovatul de

comiterea infracțiunii penale prevăzute la art. 264 alin. (3) Cod penal și condamnat

potrivit sancțiunii prevăzute la articolul respectiv. În motivarea apelului partea

vătămată a invocat că, vinovat de comiterea accidentului se face Slepțov Sergiu

deoarece conducătorul automobilului ,,Suzuki Grand Vitara”, care înainte de a ieși

de pe un drum secundar era obligat să se asigure că traseul central era liber de orice

mijloace de transport și dacă se deplasa vre-un automobil urma să cedeze trecerea

și numai în acest caz avea dreptul să iasă pe traseu. Faptul, că automobilul

,,Suzuki Grand Vitara” a fost lovit din spate fie chiar din dreapta, fie din stinga

demonstrează, că Slepțov Sergiu nu a cedat trecerea automobilului condus de

Balan Veaceslav. Expertul auto nu s-a expus asupra încălcărilor regulilor de

2

circulație de către participanții accidentului, iar Centrul Național de Expertize

Judiciare consideră, că aceste întrebări necesită a fi rezolvate. Potrivit aceleiași

cereri de apel partea vătămată a menționat, că a luat cunoștință cu sentința motivată

și redactată la data de 10 septembrie 2012.

2014 a fost respins apelul declarat de către partea vătămată Borsenco Vladimir, ca

fiind declarat peste termen.

A fost admis apelul declarat de către procurorul în procuratura r-lui Anenii

Noi, Sergiu Podrez, casată integral sentința Judecătoriei Anenii Noi din 10 aprilie

2012 în cauza penală privindu-1 pe Balan Veaceslav, cu rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după

cum urmează.

Balan Veaceslav a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 264 alin. (l) Cod penal, cu stabilirea pedepsii la amendă în mărime de 300

unități convenționale, adică 6000 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijlocul

de transport pe un termen de 1 an. Acțiunea civilă înaintată de către Borsenco

Vladimir a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului acesteia să se

expună instanța de judecată în ordinea procedurii civile.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat, că inculpatul

Balan Veaceaslav a încălcat un șir de prevederi ale Regulamentului Circulației

Rutiere, fapt care a fost demonstrat în instanța de judecată prin probele prezentate,

iar instanța de fond unilateral a analizat probele la dosar, oferind o interpretare și

constatare incorectă a fabulei imputate.

de către inculpatului Balan Veaceslav cu avocatul său Rogut Anatolie, prin care

invocînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței primei instanțe, relatînd că:

- instanța de apel greșit a apreciat probele, în acțiunile inculpatului Balan

Veaceslav lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii;

- inculpatul nu a prevăzut și nici nu era obligat să prevadă că autovehiculul

condus de către Slepțov Sergiu nu va respecta prevederile art. 39, 40, 45 din

Regulamentul Circulației Rutiere;

- acțiunile neregulamentare ale lui Slepțov Sergiu cu autovehiculul ,,Suzuki

Grand Vitara” a declanșat acest accident rutier;

- procurorul nu a dovedit că dacă inculpatul Balan Veaceslav se deplasa

regulamentar cu 70 - 90 km/h, putea evita tamponarea, aceasta este argumentat și

de experții Tveordohleb M, Hapatnicovschi M..

penal lărgit concluzionează, că acesta urmează a fi admis, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul se declară în

termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

3

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recurs ordinar la 23 iunie 2014, împotriva deciziei instanței de apel din 30

aprilie 2014, pronunțată la 29 mai 2014, în termen.

Drept temei pentru declararea recursului, recurentul a indicat prevederile art.

427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazurile în care nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Instanța de recurs menționează că această prevedere legală și-a găsit reflectare

în cauza dată.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, judecînd

recursul, instanța de recurs este în drept de al admite, cu casarea totală a hotărîrii

atacate și să mențină hotărîrea primei instanțe, cînd apelul a fost greșit admis.

Astfel, în opinia Colegiului penal lărgit, instanța de apel greșit a admis apelul

declarat de procuror, a casat integral sentința rejudecînd cauza și pronunțînd o nouă

hotărîre prin care inculpatul Balan Veaceslav a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (l) Cod penal, cu stabilirea

pedepsii la amendă în mărime de 300 unități convenționale, adică 6000 lei, cu

privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport pe un termen de 1 an.

Conform materialelor cauzei, instanța de fond just a verificat probele

administrate la dosar, concluzionînd, că învinuirea formulată inculpatului Balan

Veaceslav nu și-a găsit confirmare. După cum rezultă din probele administrate

procurorul s-a bazat pe depozițiile părții vătămate Borsenco Vladimir Ivan care în

momentul accidentului n-a observat circumstanțele lui; martorilor Slepțov Sergiu,

Mihailov Igor care activează în aceiași organizație, persoane cointeresate în cauză,

care atît în cadrul urmăririi penale cît și în ședința de judecată au declarat, că n-au

observat automobilul de model „Volvo” condus de inculpatul Balan Veaceslav în

momentul manevrei; martorul Slepțov Sergiu în ședință a dat declarații

contradictorii, afirmînd că vizibilitatea era de 300 m și în același timp n-a observat

automobilul de model „Volvo”, iar martorul Mihailov Igor a declarat, că n-a

observat dacă conducătorul automobilului de model „Suzuki” - Slepțov Sergiu a

semnalizat schimbarea direcției automobilului. Expertul auto nu s-a expus asupra

încălcării regulilor de circulație de către participanții accidentului (p.3.4 din

ordonanță.

Colegiul penal lărgit relevă, că instanța de apel greșit a apreciat critic

concluziile expertului auto tehnic deoarece, reieșind din declarațiile lui le-a făcut în

baza materialelor puse la dispoziție de către urmărirea penală fiind incomplete.

Colegiul penal lărgit consideră, că instanța de fond corect a concluzionat că

din declarațiile martorului Lăcusta Artur, care din motive necunoscute n-a fost

introdus de către acuzare în lista probelor, reiese, că dînsul la data comiterii

4

accidentului se deplasa în spatele automobilului de model „Volvo” condus de

inculpatul Balan Veaceslav și a observat că automobilul de model „Suzuki”

încălcind regulile de circulație brusc și-a schimbat direcția creînd obstacol

automobilului de model „Volvo” și ca conducător auto profesional a considerat, că

accidentul la generat conducătorul a automobilului de model „Suzuchi”.

În acest context, instanța de recurs menționează, că instanța de fond corect a

constatat că deoarece carosabilul la moment nu era marcat conform prevederilor

art. 42 al Regulamentului Circulației Rutiere, în lipsa acestora benzile se determină

de către conducătorii vehiculelor tinînd cont de lățimea carosabilului, gabaritele

vehiculelor și intervalele de asigurare. Afirmația că inculpatul Balan Veaceslav n-a

ținut cont de interval, instanța de fond corect a apreciat-o critic, deoarece n-a fost

efectuată expertiza trasologică.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide, că instanța de fond corect a stabilit, că

conform schemei lățimea drumului este ll m, iar în acest caz art. 42 p.4 al

Regulamentului Circulației Rutiere prevede „…pe drumurile cu circulația dublu

sens, care au trei benzi pentru circulație, banda din mijloc este destinată circulației

în ambele sensuri, dar intrarea pe această bandă este permisă numai pentru

efectuarea manevrei, ocolire, depășire, preselectare, pentru virarea la stînga sau

întoarcere. În ședința de judecată nu s-a confirmat faptul că conducătorul

autovehiculului de model „Suzuki”, ieșind de pe drum rudimentar a semnalizat

intenția de a-și schimba direcția de pe traseu pe alt drum rudimentar și că prin

această manevră nu a creat obstacole automobilului de model „Volvo”, care se

deplasa pe drumul principal.

Potrivit art. 32 p. l al Regulamentului Circulației Rutiere pentru prevenirea

oricărui pericol, pentru a stîngeni traficul semnalizarea cu ajutorul

semnalizatoarelor de direcție nu le acordă prioritate și nu-i scutește pe conducătorii

de vehicule de obligarea luării tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea

accidentului în traficul rutier, iar potrivit art. 52 p. l al Regulamentului Circulației

Rutiere „…vehiculele se depășesc numai pe partea stîngă, constatîndu-se faptul, că

inculpatul a început manevra de depășire încă cînd automobilul de model „Suzuki”

se afla pe banda întîi, iar inculpatul cu automobilul de model „Volvo” se deplasa

pe drum cu prioritate.

Astfel acțiunile neregulamentare ale conducătorului a autovehiculului de

model „Suzuki” au declanșat accidentul de circulație.

Instanța de fond just a făcut referire la prevederile art. 39 p.l al

Regulamentului Circulației Rutiere care stipulează că „înaintea începerii deplasării,

reîncoronării sau schimbări a direcției de mers, conducătorul de vehicul trebuie să

se asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole

pentru participanți la trafic, precum și potrivit art. 40 p.l „a” al Regulamentului

Circulației Rutiere „înaintea virării la stînga conducătorul de vehicul trebuie să se

5

apropie din timp de axa drumului în cazul circulației dublu sens, p. b) - să cedeze

trecerea vehiculelor care vin din sens opus și urmează să se deplaseze înainte sau la

dreapta, precum și pietonilor.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală (red. 27.10.2012), instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel. Astfel, în pct. 18 din Hotărîrea Plenului Curții Supreme de

Justiție din 30 octombrie 2009 „Cu privire la judecarea recursului ordinar în

cauza penală”, este atenționat că, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau

procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă

s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte

au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucît odată

exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control

integral atît în fapt, cît și în drept numai la persoana care l-a declarat, la calitatea

acesteia în proces și la persoana împotriva căreia este îndreptat de către jurisdicția

de al doilea grad asupra hotărîrii primei instanțe.

Apelul este și o cale de reformare a hotărîrii. În cazul admiterii lui, hotărîrea

atacată este desființată integral sau în parte, iar cauza va primi o nouă rezolvare în

instanța de apel. În baza apelului se face o nouă judecată în fond a cauzei,

apreciindu-se probele din dosar, utilizîndu-se și posibilitatea administrării de noi

probe.

Probele administrate în cadrul urmăririi penale cît și cele verificate în

ședințele de judecată a primei instanțe, inclusiv și versiunea inculpatului Balan

Veaceslav, precum că el nu a comis infracțiunea ce i se incriminează în baza art.

264 alin. (1) - urma a fi verificată în ședința de judecată în strictă conformitate cu

prevederile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, creîndu-i și părții apărării

condițiile necesare pentru cercetarea multilaterală și în deplină măsură a

circumstanțelor cauzei și, apoi prin prisma art.101 Cod de procedură penală,

instanța de apel trebuia să treacă la aprecierea probelor, încît să se pronunțe din

care motiv le acceptă pe unele probe și le exclude pe altele.

Recurentul, în recurs accentuează că din probele administrate în cauză, nu

rezultă vinovăția inculpatului Balan Veaceslav în comiterea infracțiunii incriminate

acestuia în baza art. 264 alin. (1) Cod penal.

În atare situație, în speță sunt constatate elementele caracteristice ale erorii

grave de fapt, întrucît din examinarea coroborată a materialului cauzei, rezultă un

6

viciu juridic la stabilirea temeiurilor de fapt și de drept care au dus la admiterea

apelului părții acuzării.

Colegiul penal lărgit mai constată, că contrar prevederilor art. 394 alin.(1)

pct.1) Cod de procedură penală, partea descriptivă a hotărîrii de condamnare

adoptată de către instanța de apel în privința lui Balan Veaceslav în baza art. 264

alin. (1) Cod penal nu cuprinde: descrierea faptei criminale, considerată ca fiind

dovedită, cu indicarea locului, timpului, modului săvîrșirii ei, forma și gradul de

vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii.

Sub acest aspect, instanța de apel era obligată, ca în urma verificării legalității

și temeiniciei hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel,

precum și, cercetarea suplimentară a probelor administrate de instanța de fond, să

descrie starea de fapt constatată.

Prin descrierea faptei considerate a fi dovedită, se cere ca modul săvîrșirii ei,

forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii să coroboreze cu

concluzia privind încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului.

Din analiza deciziei instanței de apel, rezultă că nu există o asemenea

coroborare, nu au fost îndeplinite aceste prevederi legale și fără a stabili existența

faptei criminale, instanța de apel s-a mărginit numai cu enumerarea acțiunilor

ilegale, în comiterea cărora, Balan Veaceslav a fost învinuit de către organul de

urmărire penală, totodată condamnîndu-l pentru comiterea infracțiunii concrete,

prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, exprimîndu-se în hotărîrea sa, că „…

Colegiul penal costată pe deplin dovedită vinovăția lui Balan Veaceslav în

comiterea infracțiunii imputate și anume art. 264 alin. (l) Cod penal cu calificativul

de încălcarea regulilor de securitate a circulației sau exploatare a mijloacelor de

transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a

cauzat o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății”, nefiind descrise

locul, timpul, modul săvîrșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și

consecințele infracțiunii.

În concluzie, instanța de apel nu era în drept să considere dovedită fapta, care

nu a fost constatată în decizie, dar, prin pronunțarea unei noi hotărîri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, conform art. 394 Cod de procedură penală,

era obligată să constate faptele pentru care a pronunțat hotărîrea de condamnare.

Prin urmare, la judecarea cauzei date în ordine de apel, au fost încălcate

prevederile art. 415 alin. (1) pct. 2) și 417 alin.(1) pct.8 Cod de procedură penală –

decizia instanței de apel este întocmită incorect procedural, fiindcă nu cuprinde

descrierea faptei criminale și gradul de vinovăție, motivele și consecințele

infracțiunii.

Din considerentele relevate, recursul ordinar declarat de avocatul Rogut

Anatolie în numele inculpatului Balan Veaceslav urmează a fi admis, cu casarea

7

deciziei instanței de apel și menținerea sentinței instanței de fond.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de inculpatul Balan Veaceslav cu avocatul

său Rogut Anatolie, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bender

din 30 aprilie 2014 în privința lui Balan Veaceslav cu menținerea în totul a

sentinței Judecătoriei Anenii Noi din 10 aprilie 2012 în privința lui Balan

Veaceslav Valentin.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 02 decembrie 2014.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Nicolaev Ghenadie

Toma Nadejda

Moraru Petru

8