1re-177/2014 — Art.264 1 al.3 CP

Prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 20 august 2013, Dragușciuc Gheorghe a fost condamnat în baza art. 264/1 alin. (3) Cod penal la amendă în mărime de 550 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat, că Dragușciuc Gheorghe la data de 02 octombrie 2012, aproximativ la ora 23:30, conducînd vehiculul de model „Fiat Regata” cu n/î BL DE 683 pe o stradă din s. Prepelița, r-ul Sîngerei, fiind stopat de către colaboratorii C.P.R. Sîngerei și fiind suspectat de consumul de alcool, de către inspectorul poliției rutiere al C.P.R. Sîngerei i s-a cerut să fie supus testării alcoolscopice și examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate, dar contrar prevederilor pct. 1 lit. j) a Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009 care stabilește că, conducătorul de vehicul este obligat de a se supune, la solicitarea agentului de circulație, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare și pct. 5 lit. a) din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și natura ei aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 296 din 16 aprilie 2009 care stabilește că, testării alcoolscopice, la decizia poliției sau altei persoane abilitate de a efectua astfel de testare, se supun conducătorii de vehicule bănuiți de consum de alcool și pct. 6 al aceluiași regulament ce stabilește că, examinării medicale se supun persoanele bănuite de consum de alcool, consum de droguri și de alte substanțe ce provoacă ebrietate, care încalcă ordinea publică și/sau care manifestă comportament agresiv și violent, care refuză testarea 1 alcoolscopică. Conducătorul Dragușciuc Gheorghe a refuzat categoric testarea alcoolscopică și examenul medical pentru stabilirea stării de ebrietate fără vre-un motiv plauzibil. În drept, acțiunile lui Dragușciuc Gheorghe au fost încadrate în baza art. 264/1 alin. (3) Cod penal – adică refuzul, împotrivirea conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical.

Sentința menționată a fost atacată cu recurs ordinar de către inculpatul Dragușciuc Gheorghe, care a solicitat admiterea acestuia invocînd că, nu este de acord cu sentința, din motiv că el nu a refuzat trecerea expertizei. A fost bătut de polițiști, care l-au reținut, el fiind după bătaie și nu judeca ce se întîmplă, iar toți martorii care au fost audiați în cadrul ședinței de judecată sunt polițiști, care sunt cointeresați ca el să fie judecat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 aprilie 2014, recursul inculpatului a fost respins ca nefondat, iar sentința instanței de fond menținută fără modificări. Pentru a pronunța decizia, instanța de apel a reținut, că vinovăția inculpatului Dragușciuc Gheorghe se confirmă prin probele indicate în sentință, înregistrarea video care a fost cercetată în cadrul ședinței instanței de fond și care a fost pusă la baza sentinței de condamnare.

La 05 iunie 2014 hotărîrile nominalizate sunt contestate cu recurs în anulare de către inculpatul Dragușciuc Gheorghe, în care invocă că, el nu s-a refuzat de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical pentru stabilirea stării de ebrietate, fiind maltratat de către polițiști, iar instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor indicate de el în apel.

Judecînd recursul în anulare în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră, că acesta urmează a fi respins reieșind din următoarele considerente. În conformitate cu art. 454 Cod de procedură penală, recursul în anulare se declară în termen de 6 luni de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii judecătorești sau, în cazul în care cererea a fost comunicată Guvernului Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de la data comunicării ei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul în anulare la 05 iunie 2014, împotriva deciziei instanței de recurs ordinar din 17 aprilie 2014, în termen. Instanța de recurs ordinar a examinat cauza sub toate aspectele și probelor examinate le-a dat o apreciere corectă, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, și în baza lor a adoptat o hotărîre legală și întemeiată. Astfel, corect prin decizia instanței de recurs ordinar a fost respins ca nefondat recursul declarat de inculpat. 2 Recurentul în textul recursului indică că nu a refuzat în efectuarea testării alcoolscopice și că a fost bătut de către colaboratorii de poliție. Colegiul penal lărgit menționează că la f.d. 82 este discul cu video înregistrat în incinta C.P.R. Sîngerei, unde se vede că inculpatul Dragușciuc Gheorghe spune că a servit o bere, dar nu era la volanul…., refuză în efectuarea expertizei și i se explică drepturile sale. Colegiul penal lărgit enunță, că la stabilirea pedepsei lui Dragușciuc Gheorghe, atît prima instanță, cît și cea de recurs, au ținut seama pe deplin de principiile de aplicare a pedepsei prevăzute de art.61 Cod penal, de criteriile generale de individualizare a ei, stipulate în art.75 Cod penal, de toate circumstanțele cauzei care agravează ori atenuează răspunderea, de persoana inculpatului, de influența pedepsei aplicate asupra corijării și reeducării acestuia, numindu-i acestuia o pedeapsă în limita minimă prevăzută de sancțiunea articolului în baza căruia a fost condamnat. Mai mult, instanța de recurs în anulare menționează că recurentul repetă textul recursului ordinar declarat de același autor și argumentele expuse de recurent au fost anterior invocate în recurs, iar instanța de recurs ordinar pe deplin le-a examinat, fiind respinse motivat, invocînd că vina-i dovedită prin următoarele probe: - Procesul-verbal de constatare a infracțiunii din 03 octombrie 2012 (f.d. 13- 14), prin care se confirmă, că Dragoșciuc Gheorghe a refuzat să treacă controlul în vederea stabilirii stării de ebrietate, fiind efectuată înregistrarea video cu camera Samsung; - Raportul agentului constatator din 03 octombrie 2012 (f.d. 15), consemnat de doi martori, prin care se confirmă refuzul inculpatului Dragoșciuc Gheorghe de a trece testarea alcoolscopică și examenul medical; - Raportul privind recepționarea apelului telefonic (f.d. 16); - îndreptarea pe numele lui Dragușciuc Gheorghe pentru stabilirea stării de ebrietate (f.d. 17); - Procesul-verbal de ridicare din 03 octombrie 2012 (f.d. 21), prin care inculpatului Dragușciuc Gheorghe i-a fost ridicat permisul de conducere; - Procesul-verbal de ridicare din 09 octombrie 2012 (f.d.23), prin care a fost ridicat suportul DVD cu înregistrarea video; - Procesul-verbal de cercetare a obiectului din 09 octombrie 2012 (f.d.23), prin care a fost examinat suportul DVD cu înregistrarea video; - Procesul-verbal de confruntare din 22 februarie 2013 (f.d.31), între inculpatul Dragușciuc Gheorghe și martorul Romandaș Oleg, prin care martorul a confirmat refuzul inculpatului de a trece testarea alcoolscopică și examenul 3 medical, care a fost preîntîmpinat despre posibilitatea atragerii acestuia la răspundere penală pentru acest refuz; - Procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de fond din 07 august 2013 (f.d. 114), prin care se confirmă că în prima instanță a fost examinată înregistrarea video de pe suportul DVD, efectuată în incinta C.P.R. Sîngerei, conversația între inculpat și colaboratorii poliției, comportamentul inadecvat al inculpatului; - declarațiile martorilor Volscaia Raisa, Novoloacă Ștefan care au confirmat că inculpatul Dragușciuc Gheorghe s-a aflat la volan și a fost stopat de polițiști în seara de 02 octombrie 2012. Colegiul penal lărgit nu acceptă motivul condamnatului Dragușciuc Gheorghe precum că el nu a refuzat expertiza acloolscopică, dar a fost bătut de polițiști, nu înțelegea ce se petrece după bătaie, fiind că el permanent își schimba declarațiile, astfel polițiștilor le-a declarat fiind filmat – video, că a servit o bere, dar nu el era la volan, în instanța de recurs a afirmat că el a dorit să deie mostre de sînge, însă doar cu condiția că polițiștii îi întorc banii, în recursul în anulare invocă o altă versiune. Examinînd motivul invocat în recursul în anulare de aplicare a torturii față de condamnatul Dragoșciuc Gheorghe, Colegiul penal lărgit consideră că cumulul de probe descris în hotărîrile atacate dovedesc incontestabil vina condamnatului Dragoșciuc Gheorghe de săvîrșire a infracțiunii incriminate, iar declarațiile lui nu sunt o probă decisivă în speța dată. Totodată, Colegiul penal lărgit mai invocă că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, “inter alia”, ca, atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea cazul Brumărescu vs România, Nr.28342/95&62, 28 octombrie 1999). Acest principiu insistă asupra faptului că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărîri judecătorești definitive și executorii doar în scopul reluării procesului de judecată și al unei noi soluționări a cauzei. Competența de revizuire a instanțelor supreme trebuie exercitată pentru a corecta erorile de drept și omisiunile justiției, și nu pentru a efectua o reexaminare a cauzei. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs deghizat și nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi drept temei pentru reexaminare. O îndepărtare de la acest principiu este justificată doar în cazul în care reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (a se vedea cazul Bujnița vs Moldova, Nr.36492/02, 16 ianuarie 2007). 4 Colegiul penal lărgit nu a statuat în speța dată viciu fundamental care să afecteze hotărîrile judecătorești, în concluzie, recursul în anulare urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Pentru aceste motive în conformitate cu art. art. 457, 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE Respinge ca inadmisibil recursul în anulare declarat de condamnatul Dragușciuc Gheorghe, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 aprilie 2014, în cauza penală în privința lui Dragușciuc Gheorghe Ion, cu menținerea hotărîrii atacate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 noiembrie 2014. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Nicolaev Ghenadie Toma Nadejda Moraru Petru 5