ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 03.12.2014

1re-262/14 — art. 264/1 alin 1 CP

HOTĂRÂRE
03.12.2014
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264/1 alin 1 CP
Temei legal
art. 455 alin. 2 pct 7 CPP
Citează această cauză
1re-262/14 — art. 264/1 alin 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1re-262/2014

Curtea Supremă de Justiție

03 decembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Petru Moraru și Nadejda Toma,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2014, declarat de către

avocatul Cristina Iachimov în numele inculpatului

Boaghi Iacob Nicolai, născut la 16 decembrie

1982, originar și domiciliat în mun. Chișinău, com.

Stăuceni, str. Livezilor 66, cetățean al R. Moldova.

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de fond: 10.10.2013 - 31.03.2014;

Instanța de recurs: 07.05.- 12.06.2014;

Instanța de recurs în anulare: 12.11.- 03.12.2014;

probelor administrate în faza de urmărire penală, inculpatul Boaghi Iacob Nicolai, a

fost condamnat în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 375

unități convenționale, în sumă de 7.500 lei, fără privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport.

23.45, inculpatul Boaghi Iacob, fiind în stare de ebrietate alcoolică, acționînd cu

intenție, conștientizînd caracterul social periculos al acțiunii de conducere a mijlocului

de transport în stare de ebrietate alcoolică și al consecințelor care pot surveni, a urcat

la volanul automobilului de model „Citroen Berlingo”, n/î C OF 473 și deplasîndu-se

pe str. Livezilor, com. Stăuceni, mun. Chișinău, a fost stopat de către colaboratorul

INP al IGP, mun. Chișinău, Chirilov Sergiu, pe motivul existenței suspiciunilor

privind conducerea automobilului în stare de ebrietate.

Ulterior în rezultatul discuțiilor, inspectorul poliției rutiere, constatînd miros de

alcool, l-a însoțit pe Boaghi Iacob la Dispensarul Narcologic Republican al

Ministerului Sănătății, unde fiind supus examinării medicale pentru stabilirea stării de

ebrietate și a naturii ei, conform procesului-verbal nr. 9015 al examinării medicale de

constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și a naturii ei din

03.07.2013, s-a constatat că Boaghi Iacob are concentrația de alcool în aerul expirat de

0,78 mg/l și concentrația de alcool în sînge de 1,17 g/l, ceea ce conform art. 134 Cod

penal, constituie stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care

inculpatul Boaghi Iacob, recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (1)

Cod penal, cu aplicarea art. 3641 Cod de procedură penală, la amendă în mărime de

1

375 unități convenționale, să-i fie aplicată și pedeapsa complementară, privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport, deoarece la capitolul individualizării

pedepsei, instanța de fond nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 78 Cod

penal.

2014, a fost admis recursul procurorului, casată sentința în latura stabilirii pedepsei,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre prin care, lui Boaghi Iacob recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 3641 alin.

(8) Cod de procedură penală, la amendă în mărime de 375 unități convenționale, în

sumă de 7.500 lei, i-a fost stabilită și pedeapsa complementară, privarea de dreptul de

a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a menționat că, la

individualizarea pedepsei, instanța de fond soluționînd chestiunea cu privire la

pedeapsa complementară nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75,

78 Cod penal, or, sancțiunea art. 2641 alin. (1) Cod penal, prevede în ambele cazuri a

pedepsei principale, aplicarea pedepsei complimentare - privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de la 3 la 5 ani.

În același context, instanța de recurs a mai reținut că, în speță nu sunt întrunite

condițiile prevăzute în art. 78 alin. (2) Cod penal, privind înlăturarea pedepsei

complimentare obligatorii, prevăzute de lege, mai mult, în speță nu au fost constatate

circumstanțe excepționale.

anulare, solicitînd casarea deciziei instanței de recurs, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă fără

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Recurentul a specificat că, aplicînd față de inculpatul Boaghi Iacob pedeapsa

complimentară, instanța de recurs nu a luat în considerație faptul că privarea de

dreptul de a conduce mijlocul de transport îl lipsește pe inculpat de unica sursă de

existență, datorită căreia poate să-și întrețină familia, mai mult, inculpatul are la

întreținere un copil minor, soția acestuia nu este încadrată în cîmpul muncii, este

pentru prima dată pe banca acuzaților.

inadmisibilității recursului în anulare, deoarece pedeapsa complimentară din speță a

fost aplicată în limitele prevăzute de lege.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile pot fi

atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea

cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat

hotărîrea atacată.

Conform art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente, care a afectat hotărîrea pronunțată, se consideră încălcare

esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de

Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.

2

Însă, conform art. 453 alin. (2) Cod de procedură penală, recursul în anulare este

inadmisibil dacă nu se întemeiază pe motivele prevăzute în articolul 453 Cod de

procedură penală.

Potrivit art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, cererea de recurs în

anulare trebuie să cuprindă conținutul și motivele recursului în anulare cu menționarea

cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate.

Totodată, în pofida acestor prevederi legale, în recursul vizat nu sunt invocate

circumstanțe concrete, considerate a fi un viciu fundamental, cu indicarea normelor

legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate, denumirea

acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la normele

procesual penale și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale, modul și

măsura în care încălcările presupuse ar fi afectat hotărîrile atacate, astfel încît acestea

să obțină calitatea unui viciu fundamental de natură să genereze temeiul desființării

hotărîrii irevocabile atacate, omițîndu-se completamente argumentarea ilegalității

hotărîrilor contestate în acest sens și indicarea unor concrete erori de drept la capitolul

dat (pct. 5 din prezenta decizie).

Rezultă, că recursul în anulare nu întrunește condițiile de conținut prevăzute în

articolele specificate, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din

oficiu recursul în anulare al avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar

justifica.

Or, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decît interesele legii.

Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța decide inadmisibilitatea recursului în anulare, dacă se constată că acesta nu

îndeplinește cerințele legale de conținut.

Prin urmare, dat fiind că recursul de pe rol nu îndeplinește cerințele legale de

conținut, el urmează a fi declarat inadmisibil.

(1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Cristina

Iachimov în numele inculpatului Boaghi Iacob, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2014, în cauza penală în privința lui Boaghi

Iacob Nicolai, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute în art. 455

alin. (2) Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă, publicată la 23 decembrie 2014.

Președinte Petru Ursache

Judecători Petru Moraru

Nadejda Toma

3

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2014-11-25
0,94
1re-220/2014 — art. 264-1 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1re-220/2014 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE D E C I Z I E 28 octombrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în componența: președinte - Petru Ursache, judecători - Ghenadie Nicolaev, Vla
CSJ 2014-07-08
0,94
1re-152/2014 — art. 264-1 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1re–152/2014 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE D E C I Z I E 10 iunie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în componența: președinte – Petru Ursache, judecători - Ghenadie Nicolaev, Constan
CSJ 2014-11-19
0,94
1ra-1595/14 — art. 264 alin 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1595/2014 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 29 octombrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Petru Ursache, Judecători – Petru Moraru și Nadejda Toma, examinînd
CSJ 2014-12-24
0,94
1re-259-2014 — art.264-1 alin.3 CP
Dosarul nr.1re-259/14 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 24 decembrie 2014 mun.Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Elena Covalenco, Judecători – Liliana Catan, Iurie Diaconu, examinînd adm
CSJ 2014-11-05
0,94
1re-212/2014 — art. 264/1 alin. 3 CP
Dosarul nr. 1re-212/14 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 15 octombrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal în componență: președinte – Ghenadie Nicolaev, judecătorii – Vladimir Timofti și Nadejda Toma, examinînd admis
Sursă