1ra-1269/2014 — art. 264 al. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 al. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-1269/2014 — art. 264 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-1269/2014
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
08 octombrie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
președinte – Nicolae Gordilă,
judecători – Ion Guzun și Elena Covalenco,
în camera de consiliu, fără citarea părților, a examinat admisibilitatea în principiu a
recursului ordinar declarat de partea vătămată Vladimir Marian, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2014, în cauza penală în privința
lui
Dumbrava Alexandru Isae, născut la 05 aprilie 1990, originar și
domiciliat în r. Strășeni, s. Cojușna, str. Dumitru Cantemir 3.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 03.10.2013 pînă la 05.02.2014;
Instanța de apel de la 05.03.2014 pînă la 31.03.2014;
Instanța de recurs de la 26.06.2014 pînă la 08.10.2014.
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza actelor
din dosar,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 05 februarie 2014, cauza fiind judecată în
procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, Dumbrava Alexandru
a fost condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, numindu-i pedeapsă în formă de
amendă în mărime de 200 unități convenționale.
În fapt, instanța de fond, în procedura specială prevăzută la art. 3641 Cod de
procedură penală, a stabilit că inculpatul Dumbrava Alexandru la 04 mai 2013, pe la orele
13:00, în or. Strășeni, pe str. Mihai Eminescu conducînd motocicleta de model „Suzuki
GSX1”, cu n/î CAE 905, a încălcat prevederile pct. 45 al Regulilor Circulației Rutiere, nu
a cedat trecerea pietonilor și a tamponat pe pietonul Marian Vladimir, cauzându-i fractură
marginală a condeiului medial a falangei bazale a degetului stâng, care se califică ca
vătămări corporale medii.
În drept, instanța de fond a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 264 alin.(1) Cod
penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere ce a cauzat din imprudență o
vătămare medie a integrității corporale unei persoane.
Nefiind de acord cu sentința, au contestat cu apeluri:
- procurorul care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care
Dumbrava Alexandru să fie condamnat la 225 unități convenționale de amendă și privat de
dreptul de a conduce mijlocul de transport pe un termen de 1 an. Apelantul a criticat
sentința pentru netemeinicie, motivând că aplicând pedeapsa pecuniară fără privarea de
dreptul de care s-a folosit la comiterea infracțiunii inculpatul, va stimula încrederea în
comiterea de noi acțiuni criminale atât din partea condamnatului cât și a altor persoane.
Instanța la individualizarea pedepsei nu a ținut cont și de circumstanțele cauzei, pericolul
social pe care îl prezintă inculpatul.
- partea civilă Marian Vladimir, a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi
hotărâri prin care Dumbrava Alexandru să fie condamnat la închisoare pe un termen de 3
ani, a cărei executare să fie suspendată pe un termen de probă de 2 ani, și privat de dreptul
de a conduce mijlocul de transport pe un termen de 3 ani.
1
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2014,
a fost respins ca nefondat apelul procurorului și ca inadmisibil pe cel al părții civile
Marian Vladimir, menținând sentința.
Pentru a se pronunța instanța de apel a menționat că, inculpatul poate fi sancționat
doar cu „amendă în mărime de până la 300 unități convenționale", deoarece aplicarea
pedepsei complementare nu este prevăzută de legea penală, întrucât fraza „cu (sau fără)
privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de până la 2 ani" se
referă doar la pedeapsa cu închisoarea.
Din acest punct de vedere, instanța de apel a conchis că în cauză nu s-a comis o
eroare de drept și nu există temei legal de casare a sentinței.
Mărirea cuantumului pedepsei principale de la 200 unități convenționale până la 225
unități convenționale, cum solicită acuzarea în apel, de asemenea nu s-au statuat,
argumentele invocate în acest sens fiind formale.
Cât privește apelul părții civile, instanța de apel a menționat că judecarea cauzei a
avut loc în procedura specială prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală în cadrul
căreia Marian Vladimir a participat în calitate de persoană vătămată căreia i-a fost explicat
dreptul prevăzut la art. 3641 alin. (5) Cod de procedură penală.
Potrivit prevederilor art. 401 Cod de procedură penală, apel, împotriva hotărârilor
pentru care legea prevede această cale de atac, poate fi declarat de partea civilă și partea
civilmente responsabilă, doar în ce privește latura civilă.
Deci, apelul lui Marian Vladimir în cadrul procesului penal examinat în procedura
specială prevăzut de art. 3641 Cod de procedură penală, este inadmisibil.
La 30 mai 2014, partea vătămată Vladimir Marian, făcînd trimitere la
prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs
decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în
instanța de apel. Recurentul își motivează recursul prin aceea că, instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor indicate în apel și s-au aplicat pedepse individualizate
contrar prevederilor legale.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, în raport cu
materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
consideră inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de
recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii
instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității
acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile
instanței de apel pot fi supuse recursului ordinar pentru a repara erorile de drept comise de
instanța de fond și de apel, numai în temeiurile indicate în norma vizată.
Partea vătămată Vladimir Marian critică decizia instanței de apel în sensul pct.
6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, invocînd faptul că instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.
În fapt, recurentul nu indică concret asupra căror motive nu s-a pronunțat instanța de
apel, motivîndu-și în acest sens recursul în linii generale, invocînd chestiunile de fapt și de
drept pe care instanța urma să le soluționeze.
Colegiul penal reține că, instanța de apel, în baza probelor administrate legal de
către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea
prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit
2
art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității,
concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele
de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului
Dumbrava Alexandru în comiterea infracțiunii incriminate lui în baza art. 264 alin. (1)
Cod penal, iar pedeapsa i-a fost stabilită în conformitate cu prevederile art. 7, 61, 75 Cod
penal.
În ce privesc criticile formulate de recurent, enunțate la pct. 5 al prezentei decizii,
prin care susține că, instanța de apel la aplicarea pedepsei nu a acordat deplină eficiență
prevederilor art. 61, 76 Cod penal - au format obiect de discuție la judecarea cauzei în apel
și cărora instanța de apel le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg
expusă în decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei
reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând decizia atacată în raport
și cu prevederile art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, în sensul că nu se identifică
existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata
că, recursul declarat de acesta este vădit neîntemeiat.
Conform art.3641 alin. (8) Cod de procedură penală, inculpatul a recunoscut
săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza
probelor administrate în faza de urmărire penală, de aceea a beneficiat de reducerea cu o
pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amenda.
Colegiul penal reiterează că, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța
de apel a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana
celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de
influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.
În consecință, raportînd situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2)
Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de
apel, această instanță a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419
Cod de procedură penală, iar recursul declarat, este inadmisibil, ca vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin.(1), alin. (2) pct. 4), 434 Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de partea vătămată Vladimir Marian,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2014, în
cauza penală în privința lui Dumbrava Alexandru Isae, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Publicarea integrală la 29 octombrie 2014.
Președinte: Nicolae Gordilă
Judecători: Ion Guzun
Elena Covalenco
3