1ra-204/2014 — 264 al 3 lit.b CP

Dosarul nr. 1ra-204/2014

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

29 ianuarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

Președinte –Petru Ursache,

Judecători – Nicolae Gordilă și Vladimir Timofti,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vasile Bolduratu

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2013

și avocatul Valentin Guțu, în numele inculpatului împotriva sentinței Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 05 martie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 10 iunie 2013, în cauza penală în privința lui

Dulțev Artur Nicolai,

născut la 08.03.1983, originar

din Federația Rusă, domiciliat

în or. Chișinău, str. Sucevița

38/2, ap. 102.

Datele referitoare la

termenul de examinare a cauzei:

- de la 08 decembrie 2011 pînă la

05 martie 2013 (prima instanță)

- de la 21 martie 2013 pînă la 10

iunie 2013 (instanța de apel)

- de la 06 noiembrie 2013 pînă la

29 ianuarie 2014 (instanța de

recurs.

Colegiul penal asupra recursului,

CONSTATĂ:

Artur a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.

(3) lit. b) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa de 3 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 3 ani.

1

orelor 08:00, conducînd automobilul de model BMW, cu n/î C KF 638, și

deplasîndu-se pe str. Alexandru cel Bun, în direcția str. Tighina, mun. Chișinău, a

încălcat cerințele pct. pct. 45, lit. a) b) d) și 59 alin. (2) al RCR, în urma cărora nu a

cedat trecerea autocarului de model ,,Mercedes 0303,, cu n/î AN MR 001, condus

de către șoferul Andrei Nicula, și ca urmare a comis ciocnirea cu autocarul sus

menționat, iar din inerție continuîndu-și deplasarea a ieșit pe trotuar și a comis

tamponarea pietonului Dînga Galina, a. n 1966.

În cadrul acestui accident victima s-a ales cu multiple fracturi, care au fost

calificate ca vătămări corporale grave, în urma cărora la 23.06.2011 a decedat.

Sentința a fost atacată cu apel de către acuzatorul de stat Angela Motuzoc și

avocatul Valentin Guțu în numele inculpatului.

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatului să-i fie aplicată pedeapsa în

baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, de 3 ani închisoare cu executarea în

penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 4 ani.

În motivarea apelului s-a invocat blîndețea pedepsei, care nu va aduce la

corectarea și reeducarea inculpatului.

unei noi hotărîri, prin care inculpatului să-i fie înlăturată pedeapsa complimentară -

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

S-a invocat dezacordul în privința pedepsei complimentare, deoarece la

aplicarea acesteia, de către instanță nu s-a luat în considerație faptul că Dulțev A.,

după săvîrșirea infracțiunii și-a dat demisia de la locul său de muncă, iar la moment

este angajat în calitate de șofer la SRL, ,,Construm”, soția se află în concediu de

maternitate și această muncă este unicul său venit.

apelurile au fost respinse ca nefondate, fiind menținută sentința fără modificări.

și de drept a acțiunilor săvîrșite de inculpat, iar probelor examinate în cadrul

ședințelor de judecată, li s-a dat o apreciere juridică cuvenită în conformitate cu

prevederile art.101 CPP.

Totodată, Colegiul penal a menționat că, la individualizarea pedepsei, instanța

de fond a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61 și 75 al Codului penal.

avocatul Valentin Guțu în numele inculpatului.

În cererea procurorului, se solicită în baza prevederilor art. 427 alin.(1) pct. 6)

10) CPP, casarea hotărîrii, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de

apel în alt complet de judecători, pe motivul blîndeței pedepsei stabilite.

Avocatul în temeiul art. 427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură, solicită

casarea parțială a sentinței și deciziei, rejudecarea cauzei în latura pedepsei și

2

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care pedeapsa complimentară aplicată

inculpatului să fie înlăturată.

următoarele motive.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Procurorul, în recursul declarat invocă prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) 10)

Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Raportînd norma dată la situația în cauză, Colegiul constată că aceste

temeiuri nu-și găsesc confirmare în speța dată. Odată ce, s-a invocat pct. 6 al

articolului nominalizat, recurentul, era obligat să menționeze concret asupra căror

motive instanța de apel nu s-a pronunțat, iar neîndeplinirea acestor obligațiuni duce

la netemeinicia recursului declarat, cît ține de argumentul referitor la blîndețea

pedepsei aplicate inculpatului, și anume aplicarea în privința acestuia a art. 90 Cod

penal, a fost anterior expus, fiind obiect de examinare în instanța de apel, care,

verificînd legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, a respectat întocmai prevederile art.

art. 414 și 417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, și s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, indicînd temeiurile de fapt și de drept care au

dus la respingerea apelului procurorului, precum și motivele adoptării soluției date.

Totodată, la individualizarea pedepsei, instanța de fond corect a ținut cont de

prevederile art. art. 7, 75 Cod penal, și anume de gravitatea infracțiunii săvîrșite,

de faptul că inculpatul a comis infracțiunea din imprudență, prin manifestarea

neglijenței criminale, că fapta comisă face parte din categoria infracțiunilor grave,

în rezultatul căreia a survenit decesul unei victimei, la fel de persoana celui

vinovat, că a recunoscut vina, anterior nu a fost condamnat, se caracterizează

pozitiv, are la întreținere un copil minor și este încadrat în cîmpul muncii. Astfel,

ajungînd just la concluzia, că Dulțev, nu prezintă pericol social și corectarea lui

este posibilă fără a fi izolat de societate.

judecătorești cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie înlăturată pedeapsa

complimentară în privința inculpatului, Colegiul penal conchide că, instanța de

fond corect a constatat că, inculpatul aflîndu-se la volanul propriului automobil și

deplasîndu-se pe drum fără prioritate a încălcat cerințele pct. 45 al Regulamentului

Circulației Rutiere, care conform căruia, conducătorul trebuie să conducă vehiculul

în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii

factori:

a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția;

3

b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase;

c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii;

d) situația rutieră, iar în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole

care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să

oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului.

Potrivit pct. 59 alin. (2) al RCR, care prevede că, la intersecția drumurilor de

semnificație neechivalentă, conducătorul vehiculului care se deplasează pe drumul

fără prioritate trebuie să cedeze trecerea vehiculelor ce se apropie de intersecție

pe drumul cu prioritate, în acest caz inculpatul încalcînd prevederile menționate,

nu a cedat trecerea autocarului de model ,, Mercedes 0303 cu n/î AN MR 001, și ca

urmare a comis ciocnirea cu autocarul dat, iar din inerție a ieșit pe trotuar și a

comis tamponarea pietonului Dînga G., care s-a soldat cu decesul victimei.

Astfel, instanțele judecătorești, luînd în considerație gravitatea infracțiunii

săvîrșite, comisă din imprudență prin neglijență, de toate circumstanțele atenuante

și cele agravante, care conform art. 77 al Codului penal nu au fost stabilite, rațional

au aplicat în privința inculpatului pedeapsa complimentară adică, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, deoarece,

pedeapsa penală este o măsură de constrîngere statală și un mijloc de corectare și

reeducare a condamnatului, care are drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din

partea condamnaților, cît și a altor persoane.

Sancțiunea alin. (3) art. 264 Cod penal, prevede pedeapsa închisorii de la 3 la

7 ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de

pînă la 4 ani.

Urmează de menționat faptul că, pedeapsa complimentară obligatorie, potrivit

art. 79 al Codului penal, poate să nu fie aplicată, cînd, se constată prezența

circumstanțelor excepționale, în cazul dat, astfel de circumstanțe nu s-au constatat,

din care motiv a fost stabilită o pedeapsă legală și echitabilă.

Reieșind din cele menționate, Colegiul penal consideră că, instanța de apel

legal a respins apelul avocatului, menținînd sentința fără modificări.

sunt afectate de erori de drept prevăzute de pct. 6) 10), alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, motiv pentru care recursurile se vor declara inadmisibile, fiind

vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vasile Bolduratu împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2013 și avocatul

4

Valentin Guțu, în numele inculpatului împotriva sentinței Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău din 05 martie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 10 iunie 2013, în cauza penală în privința lui Dulțev Artur Nicolai,

pe motiv că sunt vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 12 februarie 2014.

Președinte Petru Ursache

Judecători Nicolae Gordilă

Vladimir Timofti

5