1ra-1278/2014 — Art. 187 al. 2 CP RM

Prin sentința judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20.12.2012 Frațman Ion Gheorghe a fost condamnat în baza art.187 alin.(2) lit. e), f) Cod penal fiindu-i stabilită în baza acestei Legi pedeapsa sub formă 4 ani închisoare, fără amendă, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, la 25.08.2012 aproximativ în jurul orei 21.00 min. inculpatul Frațman Ion Gheorghe, aflîndu-se la intersecția str. A. Iancu cu str. Tigina mun. Chișinău, intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane în mod deschis cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, i-a aplicat o lovitură cu mîna în fața cet. Majar Anatol, cauzîndu-i vătămări neînsemnate, i-a sustras bani în sumă de 40 lei. Ulterior ajungînd la Gara Auto,sect. Centru mun. Chișinău cu amenințarea răfuielii fizice 1-a deposedat pe Majar Anatol și de telefonul mobil de model „Unite" la preț de 2000 lei după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii, astfel pricinuindu-i părții vătămate o daună materială considerabilă în sumă totală de 2 040 lei.

Nefiind de acord cu sentința, inculpatul Frațman Ion Gheorghe a atacat-o cu apel, în care solicită casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care a-1 achita de cele incriminate. În motivarea apelului invocă, că nu a comis infracțiunea imputată, iar instanța de fond dînd o apreciere incorectă probelor a pronunțat o sentință ilegală. 1

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 martie 2013, a fost respins apelul inculpatului ca nefondat, cu menținerea sentinței instanței de fond. 4.1. În argumentarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut, că la pronunțarea sentinței instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul a săvîrșit infracțiunea incriminată. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe care au fost corect apreciate, respectîndu-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, vina inculpatului a fost constatată pe deplin de următoarele probe, care resping argumentele apelantului, și anume: declarațiile părții vătămate Majar Anatol, a martorilor Butuc Ion și prin materialele administrate la cauza penală care sunt: procesul- verbal de cercetare la fața locului comiterii infracțiunii din 26.08.2012 unde s-a ridicat telefonul mobil de model „Unite" (f.d. 5-8); procesul-verbal de percheziție corporală prin care la Frațman Ion au fost depistate mai multe bancnote în sumă de 100 lei dintre care și bancnotele sustrase de la Majar Anatol (f.d. 20-21); procesul-verbal de examinare a telefonului mobil de model „Unite" ridicat la CFL din 26.08.2012 (f.d. 32- 34); procesul-verbal de examinare a bancnotelor din 26.08.2012 (f.d. 36-37); raport de expertiză medico-legală nr. 2513/D din 18.09.2012 din care rezultă că lui Majar Anatol i-au fost cauzate vătămări neînsemnate (f.d. 61). Colegiul penal a apreciat critic, afirmațiile inculpatului Frațman Ion prin care a negat sustragerea deschisă a telefonului mobil de model „Unite" și banilor în sumă de 40 lei cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața, ca fiind neveridice, deoarece sunt combătute întru totul prin totalitatea de probe administrate de către organul de urmărire penală cercetate de către instanța de fond și de apel. Instanța de apel a menționat că la stabilirea pedepsei s-a ținut cont de prevederile art.7,61,75, 34 și 82 Cod penal.

Împotriva decizie inculpatul la 06 iunie 2013 a declarat recurs ordinar, fără a invoca careva motive de declarare a acestuia solicitînd o pedeapsă mai blîndă, cu recalificarea acțiunilor lui din prevederile art.187 alin.(2) la art. 187 alin. (1) Cod penal

În referința depusă procurorul a solicitat respingerea acestuia, deoarece pedeapasa stabilită inculpatului este în strictă conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva decizie instanței de apel, în camera de consiliu, în baza materialelor din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, ca fiind declarat peste termen din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. După cum rezultă din materialele dosarului, cauza penală a fost judecată în ordine de apel în prezența inculpatului și a avocatului acestuia, dispozitivul deciziei a fost 2 pronunțat la 04 martie 2013, iar decizia motivată a fost pronunțată la 25 martie 2013 în prezența procurorului, inculpatului și avocatului acestuia potrivit procesului verbal al ședinței de judecată (f. d. 113-116), iar conform recipisei, (f.d. 126), copia deciziei i-a fost înmînată inculpatului sub semnătură, tot la 25 martie 2013. Aceste momente certifică faptul că termenul de 30 de zile de contestare cu recurs ordinar a deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de procedură penală, nu a fost respectat, deoarece recursul ordinar a fost declarat de inculpat la 6 iunie 2014, prin urmare, Colegiul penal consideră că recursul a fost depus peste termen, or termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca fiind declarat peste termen, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. În atare împrejurări, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel a expirat la 26 aprilie 2013, iar inculpatul ori avocatul acestuia au avut reală posibilitate de a face cunoștință cu materialele cauzei penale și de a declara recurs în termenul stabilit de lege. În această ordine de idei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră, că recursul ordinar declarat de inculpatul Frațman Ion este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 martie 2013, declarat de inculpatul Frațman Ion, în propria cauză penală, ca fiind declarat peste termen. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 29 octombrie 2014. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Iurie Diaconu 3