1ra-450/2015 — art. 190 al. 5 CP

Dosarul nr. 1ra-450/15

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

09 iunie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Elena Covalenco,

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Gavriliță Vitalie și de către partea

vătămată Gîrla Tatiana împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 21 ianuarie 2015 în cauza penală privindu-l pe

Grigor Ion Mihail, născut la 13 octombrie

1973, originar din r-nul. Florești, domiciliat în

mun. Chișinău, str. Ion Creangă 20/4, ap. 5.

termenul de examinare a cauzei fiind:

- în prima instanță din 20.09.2013 până la 18.07.2014;

- în instanța de apel din 18.08.2014 până la 21.01.2015;

- în instanța de recurs din 11.03.2015 până la 09.06.2015.

C O N S T A T Ă :

Ion a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal,

din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Grigor Ion a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190

alin. (5) Cod penal, precum că în anul 2007, aflîndu-se la domiciliul său din str. Ion

Creangă 20/4, ap. 5, mun. Chișinău, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor

care nu-i aparțin, acționând cu intenție directă, invocând pretextul păstrării și ulterior

a împrumutului mijloacelor bănești obținute de Gîrla Tatiana, urmare a înstrăinării

casei părintești din str. George Enescu 28, mun. Chișinău, profitând de încrederea

acordată de ultima, prin înșelăciune și abuz de încredere, a primit de la Gîrla Tatiana

bani în sumă de 130 000 euro, ceea ce conform cursului oficial al BNM constituia 2

128 100 lei. La 05 iulie 2011, știind cu certitudine că nu v-a restitui suma de bani

însușită de la Gîrla Tatiana, pentru a reda un aspect legal acțiunilor sale ilegale, la

inițiativa sa au întocmit un contract de împrumut bănesc, autentificat de notarul Oleg

Belicesco, cu sediul str. Mateevici 60, mun. Chișinău, prin care el „se obligă să

restituie suma de 130 000 euro în termen de până la 31 decembrie 2011, precum și să

dea în exploatare casa de locuit cu două etaje și două garaje din str. Drumul Taberei

2, mun. Chișinău, să privatizeze terenul de pământ aferent, cu suprafața de

aproximativ 0,03 ha, să formeze un imobil nou și să-l gajeze în folosul lui Gîrla

Tatiana”, nerespectând obligațiunile asumate și astfel, însușind ilicit mijloacele

bănești, cauzând părții vătămate o daună materială în proporții deosebit de mari.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Grigor Ion să fie

condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal la 10 ani închisoare în penitenciar de

tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de întreprinzător pe un

termen de 5 ani și admiterea acțiunii civile depuse de către partea vătămată Gîrla

Tatiana.

3.1. În apelul declarat de partea vătămată Gîrla Tatiana, s-a solicitat casarea

sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care

Grigor Ion să fie condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, și să-i fie admisă

acțiunea civilă integral.

2015, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către acuzatorul de stat și

de către reprezentantul părții vătămate Crețu Diana, cu menținerea sentinței instanței

de fond fără modificări.

4.1. Instanța de apel, în motivarea soluției adoptate a stabilit cu certitudine

faptul, că în urma analizelor circumstanțelor și probelor administrate la urmărirea

penală și cercetate în instanța de judecată, învinuirea nu și-a găsit confirmare.

Instanța de apel a considerat că instanța de fond legal și fondat a motivat sentința prin

faptul, că în cazul inculpatului Grigor Ion lipsește legătura cauzală dintre acțiunile lui

și consecințele indicate în actul de învinuire, deoarece în cadrul cercetării

judecătorești incontestabil s-a probat că aceste consecințe infracționale nu sunt

geneza acțiunilor inculpatului. Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia, că

acțiunile inculpatului nu constituie elementele constituitive ale unei infracțiuni, dar

poartă un caracter de ordin civil, soluționarea căruia urmează a fi efectuată în

procedura contencioasă în instanța de drept civil.

invocînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin

care solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în

alt complet de judecată, invocînd următoarele motive:

- instanța de apel nu s-a expus, nu a cercetat și nu a apreciat la justa valoare

probele expuse în apelul procurorului care dovedesc vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate;

- inculpatul a săvârșit acțiuni care demonstrează nedorința acestuia de a-și

executa angajamentul, sau inculpatul își asuma sistematic obligații care ulterior

afirma că nu este în stare să la îndeplinească;

- fapta de care este învinuit Grigor Ion a avut loc, de fapt nici apărarea nici

învinuitul nu neagă faptul că a primit de la partea vătămată această suma de bani;

- instanța de apel nu s-a expus asupra probelor acuzării, ori le-a apreciat eronat,

fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar

combate învinuirea incriminată inculpatului.

5.1. În recursul ordinar declarat de către partea vătămată Gîrla Tatiana, se

invocă temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, se

solicită casarea deciziei Curții de Apel Chișinău, cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel, în alt complet de judecată, invocînd următoarele motive:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor pe care s-a întemiat

soluția;

- instanța de apel nu a stabilit și nici nu a motivat, în baza căror criterii a

stabilit în speța prezența unor norme de drept civil și neprezența escrocheriei.

invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da

o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de

probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel la examinarea apelulurilor

declarate nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, nu a răspuns la

modul cuvenit la toate motivele invocate de apelanți, în legătură cu ce în baza

temeiului pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel, deoarece această eroare nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Potrivit rechizitoriului Grigor Ion este învinuit de organul de urmărire penală de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal. Examinînd cauza

instanța de fond l-a achitat pe Gligor Ion pe motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

Analizând sentința primei instanțe colegiul lărgit constată, că instanța a emis o

hotârăre contradictorie menținută de instanța de apel, ori concluziile instanței în

partea discriptivă a sentinței vin în contradicție cu dispozitivul.

Astfel, pentru a emite sentința de achitare instanța de fond a ajuns la urmăroarea

concluzie „ … în prezenta cauză instanței de judecată nu i-au fost prezentate probe

concludente ce ar demonstra vinovăția lui Grigor Ion Mihail în acțiunile incriminate,

iar Grigor Ion Mihail nu neagă că a primit banii de la partea vătămată, faptul dat se

probează și prin contract de împrumut, întocmit la data de 5 iulie 2011 – între Gîrlă

Tatiana și Grigor Ion, dar aceste acțiuni nu constituie elementele constituitive ale unei

infracțiuni…”. În continuare instanța invocă „ … nefiind demonstarată vinovăția

inculpatului instanța de judecată consideră că Grigor Ion Mihail urmează a fi achitat

pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5)

Cod penal”.

Aceste momente au fost invocate de procuror în apelul declarat, cărora instanța

de apel nu le-a dat nici un răspuns. Mai mult, făcînd o analiză superficială a probelor

instanța de apel constată, că acțiunile lui Grigor Ion nu constituie elementele

constituitive ale unei infracțiuni, ori învinuirea formulată inculpatului nu este

dovedită și tot odată a menținut sentința instanței de fond prin care Grigor Ion a fost

achitat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, pe motiv că

nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Aceste concluzii a instanțelor de judectă sunt contradictorii și nu pot fi

menținute, ori temeiul invocat nu corespunde circumstanțelor de fapt stabilite de

instanța de judecată.

Lipsa faptei infracțiunii presupune lipsa unei acțiuni sau inacțiuni (circumstanțe)

concrete săvîrșite într-o realitate obiectivă și care fiind reflectate într-o norma

juridico-penală respectivă sînt necesare și suficiente pentru atragerea celui vinovat la

răspunderea penală. În speță, fapta săvîrșită de inculpat, în baza căreia este învinuit

de acuzare, a fost stabilită și recunoscută de inculpat, astfel instana de judecată urma

să stabilească dacă această faptă întrunește sau nu elementele infracțiunii prevăzute

de art. 190 alin. (5) Cod penal.

Colegiul penal lărgit constată și faptul, că instanța de apel menținând sentința de

achitare nu a făcut o analiză profundă a probelor prezentate atât de partea acuzării cât

și de partea apărării, în sensul art. 101 Cod de procedură penală, astfel pripit a ajuns

la concluzia că atît organul de urmărire penală, cât și acuzatorul de stat n-au prezentat

probe convingătoare din conținutul cărora ar reieși că Grigor Ion ar fi întreprins

careva acțiuni concrete îndreptate spre însușirea mijloacelor bănești în proporții

deosebit de mari de la Gîrlă Tatiana cu scop cupidant și sub pretextul invocat de

acuzare.

Așa fiind, Colegiul penal lărgit relevă că, instanța de apel examinînd apelul

declarat de partea acuzării, și-a întemeiat soluția de respingere a apelului, bazîndu-se

în exclusivitate pe declarațiile inculpatului Grigor Ion, declarațiile martorei Grigor

Natalia soția inculpatului și declarațiile martorului Grigor Stanislav fiul inculpatului,

fără a lua în considerație, trecînd cu vederea multitudinea de probe prezentate de

partea acuzării în ședințele de judecată, probe care în opinia procurorului,

demonstrează cu certitudine vina lui Grigor Ion în comiterea infracțiunii încriminate.

În acest sens, instanța de recurs menționează că, potrivit art.24 Cod procedură

penală, principiul contradictorialității în procesul penal, presupune că instanța

judecătorească nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte

interese decît interesele legii.

Instanța de apel a lăsat fără apreciere declarațiile părții vătămate Gîrlă Tatiana,

considerându-le ca fiind contradictorii și care contravin declarațiilor martorilor

oculari, inclusiv declarațiilor inculpatului Grigor Ion.

La examinarea probelor, care confirmă sau infirmă vinovăția persoanei, instanța

de judecată este obligată să argumenteze în hotărîrea adoptată motivele admiterii sau

respingerii probelor, prezentate atît de învinuire, cît și de apărare și este obligată să

aprecieze toate probele examinate în ședința de judecată, indiferent de faptul, dacă au

fost administrate la etapa urmăririi penale sau au fost prezentate de către părți în

ședința de judecată.

În cazul în care instanța nu a fost de acord cu aprecierea probelor de către

procuror și a ajuns la concluzia de achitare, urma să dezvăluie această concluzie,

expunându-și punctul său de vedere asupra probelor nominalizate.

Dat fiind faptul, că aceasta nu s-a făcut în prima instanță, sarcina revenea

instanței de apel la examinarea apelului procurorului. Asupra tuturor probelor nu s-a

expus nici instanța de apel, care nu a argumentat în condițiile legii procesual penale

soluția adoptată.

Instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor invocate în apelul declarat de

reprezentantul părții vătămate avocatul Crețu Doina, lăsîndu-l de faspt fără

examinare.

Colegiul lărgit a ajuns la concluzia, că instanța de apel a examinat pur formal

apelurile declarate, nu s-a clarificat care circumstanțe sunt relevante pentru prezenta

cauză, a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit, în legătură cu ce o astfel

de decizie nu poate fi menținută și urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării

cauzei în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

Legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel de procuror și

reprezentantul părții vătămate și ținînd cont de motivele casării deciziei atacate să

pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Gavriliță Vitalie și de către partea vătămată Gîrla

Tatiana casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chilinău din 21 ianuarie

2015 în privința lui Grigor Ion Mihail, cu dispunerea rejudecării cauzei în Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată în ședință publică la 07 iulie

2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Ion Guzun

Iurie Diaconu

Liliana Catan

Elena Covalenco