1ra-1319/2014 — art. 264 al. 1 CP

1ra-1319/2014 — art. 264 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1319/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 octombrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecători – Ion Guzun și Elena Covalenco,

în camera de consiliu, fără citarea părților, a examinat admisibilitatea în principiu a

recursului ordinar declarat de partea civilmente responsabilă SA ,,Moldasig”,

împotriva sentinței Judecătoriei Strășeni din 27 septembrie 2013 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 24 februarie 2014, în cauza penală în privința lui

Talmazan Sergiu Vitalie, născut la 17.03.1981, originar si

domiciliat în mun. Chișinău, str. P.Zadnipru 5/2, ap.67.

Termenul examinării cauzei:

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza

actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(1) Cod penal și

în baza art.60 alin.(1) lit. b) Cod penal a fost liberat de răspundere penală în legătură

cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Acțiunea civilă înaintată de către Culiș Piotr și Culiș Valentina a fost admisă

parțial.

S-a încasat de la Compania de Asigurări „Moldasig” S.A. în beneficiul Culiș Piotr

și Culiș Valentina cu titlu de reparare a prejudiciului material 32 382 lei, inclusiv 31

082 lei costul automobilului deteriorat și 1200 lei ca compensare a cheltuielilor pentru

efectuarea expertizei auto -merciolojice.

De la Talmazan Sergiu în beneficiul Culiș Petru și Culiș Valentinei s-a încasat

cîte 5 000 (cinci mii) lei pentru fiecare ca recuperare a prejudiciului moral.

S-a încasat de la Talmazan Sergiu în beneficiul Culiș Petru și Culiș Valentinei

8000 lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență juridică.

inculpatul Talmazan Sergiu, la data de 03.08.2008, aproximativ la orele 12.35,

conducând a/m de model „Opel Vectra" cu n/î C K1 691, cu o viteză sporită pe drumul

Roșcani - Sireț -Vatra, în direcția s.Sireț raionul Strășeni, ajungând la km 8+500,

încâlcind prevederile pct.45 sub. 1) al Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin

HG nr.713 din 27.07.1999 (în vigoare la acel moment), conform căruia „Conducătorul

trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând

permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția

și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația

rutieră; sub pct.2) în temeiul căruia „în cazul în care în limita vizibilității apar

1

obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să

oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului" și pct.51 sub.l) lit.b) al RCR

care reglementează: „Prealabil depășirii, conducătorul vehiculului trebuie să se asigure

că cel care îl precedă pe aceiași bandă nu a semnalizat intenția de depăși sau intenția de

a preselecta spre stingă", astfel contrar acestor norme observând a/m de model „VW

Golf2" cu n/î C IF 308 la volanul căruia se afla cet.Culiș Piotr, care se deplasa

regulamentar în aceiași direcție, care încerca să efectueze manevra de cotire spre

stingă, continuându-și deplasarea cu aceiași viteză sporită fără a întreprinde careva

măsuri pentru a evita tamponarea, ajungând la o distanță de 29.5 m. de a/m de model

„VW Golf2", care încerca să finiseze manevra de cotire spre stânga a început să

frâneze, însă nu a reușit, tamponându-se astfel în a/m de model „VW Golf2" cu n/î - C

IF 308 în regiunea ușii din partea stingă spate, cauzându-i în rezultat pasagerului din

a/m de model „VW Golf2" cet.Culiș Valentina, conform raportului de expertiză

medico-legală nr.258 din - 19.09.2008 fractura coastelor 4,5 pe partea stingă care se

califică ca vătămări corporale medii, iar șoferului a /m de model „VW Golf2" cet.

Culiș Piotr i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de contuzie a bazinului, care

conform raportului de expertiză medico-legalănr.257 din 19.09.2008 se califică ca

leziuni corporale ușoare.

Astfel, Talmazan Sergiu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (1) Cod

penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere și de exploatare a

mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare

ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății.

Sergiu a declarat apel, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărîri

de achitare a lui Talmazan Sergiu din motivul că în acțiunile inculpatului nu întrunesc

elementele infracțiunii. În motivarea apelului apărătorul a indicat că, prima instanță a

ajuns într-un mod eronat la concluzia că acțiunile inculpatului Talmazan Sergiu

întrunesc elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 264

alin. (1) Cod penal.

În cadrul cercetării judecătorești au fost cercetate mai multe probe, însă nici una

din ele nu a demonstrat vinovăția inculpatului. Pe parcursul examinării cauzei în urma

audierii martorilor precum și în urma audierii inculpatului, care nu și-a recunoscut

vina, nu a fost dovedită vinovăția inculpatului Talmazan Sergiu, iar învinuirea adusă

inculpatului nu este întemeiată, deoarece acuzarea nu a acumulat și nu a prezentat

instanței careva probe incontestabile care ar dovedi cert vinovăția lui în comiterea

infracțiunii imputate.

Astfel, consideră că instanța nu a dat o apreciere veridică și nu putea pune la bază

ca probă schema accidentului rutier anexată ca probă primară la materialele cauzei,

căci având în vedere faptul că de către organul de urmărire penală "s-a pierdut "

schema accidentului rutier întocmită la fata locului, iar ce-a anexată nici pe departe nu

este identică cu originalul redă intenția organului de urmărire penală de a duce instanța

in eroare, învinuind o persoană nevinovată. De fapt, menționează despre

necorectitudinea întocmirii acestei scheme ne vorbesc pozele anexate Ia materialele

cauzei și procesul-verbal de cercetare la fața locului din ziua comiterii accidentului

adică din data de 03.08.2008.

De altfel, contrar prevederilor alin. (l) al art. 6 Cod penal învinuitului nu-i sunt

incriminate careva fapte concrete pe care le-a comis nemijlocit cu vinovăție în ce

2

privește încriminarea comiterii infracțiunii prevăzute de art.264 Cod penal. Mai mult

ca atât toate probele examinate în instanța de judecată confirmă declarațiile depuse de

către învinuit. Conform art. 16 alin. (1) din Constituție respectarea și ocrotirea

persoanei constituie o îndatorire primordială a statului. Această prevedere

Constituțională este concretizată în art. 10 alin. (1) Cod de procedură penală, care

stipulează că toate organele și persoanele participante la procesul penal sunt obligate să

respecte drepturile, libertățile și demnitatea persoanei, iar în asemenea situație este

evident că organul de urmărire penală a investigat cazul unilateral, neefectuând toate

acțiunile conform legislației în vigoare întru stabilirea adevărului și a persoane care de

facto se face vinovată de comiterea accidentului rutier.

Astfel, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi

întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate,

se interpretează în favoarea inculpatului.

3.1. De asemenea, nefiind de acord cu sentința, partea civilmente responsabilă

S.A.„Moldasig” a declarat apel prin care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei

hotărîri prin care a-1 achita pe Talmazan Sergiu în baza art. 264 alin.(l) Cod penal și să

fie respinsă acțiunea civilă de încasare a prejudiciului material de la „Moldasig„SA. În

motivarea apelului partea civilmente responsabilă S.A.,Moldasig” a invocat că

consideră sentința instanței de fond ilegală și pasibilă casării din următoarele

considerente:

Conform sentinței vinovat de producerea accidentului a fost recunoscut vinovat

Talmazan Sergiu, iar la momentul producerii accidentului rutier dispunea de poliță de

asigurare valabilă emisă de „Moldasig„SA.

În conformitate cu art. 18 alin.(l) lit. c) a legii nr.414 din 2212.2006 cu privire la

asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, la producerea accidentului de

autovehicul, asiguratul sau utilizatorul de autovehicul este obligat în 48 de ore din

momentul producerii accidentului, să înștiințeze asigurătorul care a emis polița de

asigurare RCA sau certificatul de asigurare „Carte Verde”; participanții la accident

care dețin polițe de asigurare RCA și/sau certificate de asigurare „Carte Verde",

indiferent de rezultatele constatării vinovatului, anunță asigurătorii respectivi și sunt

obligați să nu întreprindă de sine stătător măsuri de reparare a pagubelor.

Totodată, în baza art. 20 alin.3 a legii menționate persoana păgubită poate să

adreseze cerere de despăgubire direct asigurătorului de răspundere civilă auto sau

reprezentantului de despăgubiri desemnat de acesta, indiferent de faptul că asiguratul a

executat sau nu obligația de înștiințare prevăzută la art. 18 alin.(l) lit.c).

Atât asiguratul nostru Talmazan Sergiu cât și părțile vătămate Valentina nu s-au

adresat la companie să anunțe despre producerea cazului asigurat.

În cadrul procesului penal, „Moldasig„SA a menționat că este necesar ca partea

vătămată să se prezinte la ,Moldasig„SA să anunțe despre producerea cazului asigurat,

să anexeze toate actele necesare pentru a primi despăgubirea de asigurare.

Prin urmare, în conformitate cu art. 20 alin.6 a legii nr.414 din 22.12.2006

Persoana păgubită sau reprezentantul ei legal este obligat să asigure, în termenul

specificat la art. 19 alin. (1) lit. c), accesul asigurătorului sau al reprezentantului de

despăgubiri al acestuia la bunurile avariate prin accident de autovehicul, astfel încât

asigurătorul să dispună de posibilitatea de a constata valoarea reală a pagubelor.

Totodată, art. 20 alin.7 prevede că dacă persoana păgubită sau reprezentantul ei

legal nu a respectat obligația prevăzută la alin.(6) și a făcut astfel imposibilă

3

întocmirea dosarului de daune și/sau constatarea de către asigurător a întinderii

pagubelor, acesta din urmă este absolvit de obligația de a plăti despăgubirea de

asigurare.

La examinarea dosarului penal s-a stabilit că, ,,Moldasig” SA nu a participat la

expertiza efectuată de către Culiș Piotr și Culiș Valentina și s-a stabilit în mod

unilateral aprecierea cuantumului pentru automobilul deteriorat VW Golf 2 cu nr./î. C

IF 308 ce constituie 31 082 lei.

În contextul celor relatate și reieșind din materialele dosarului penal consideră că

acțiunile lui Talmazan Sergiu nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (1) Cod penal.

2014, au fost respinse ca nefondate apelurile avocatului în numele inculpatului

Talmazan Sergiu și a părții civilmente responsabile SA ,,Moldasig”, cu menținerea

sentinței.

Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, argumentele invocate în

apelul declarat de avocat în interesele inculpatului nu și-au găsit confirmare deoarece,

sunt combătute prin probele concludente enunțate mai sus, iar declarațiile inculpatului

Talmazan Sergiu urmează a fi apreciate critic deoarece sunt date în scop de apărare și

eschivare de la răspundere penală pentru fapta comisă.

Referitor la argumentele invocate în apelurile părții civilmente responsabile

S.A.„Moldasig", privind achitarea inculpatului Talmazan Sergiu, Colegiul penal le

consideră ca fiind lipsite de temei și care urmează a fi respinse deoarece vina

inculpatului a fost pe deplin dovedită prin probele relatate.

Careva probe în vederea argumentării motivelor invocate în apelurile declarate de

avocatul inculpatului și partea civilmente responsabilă S.A. „Moldasig” nu au fost

stabilite, afirmațiile acestora nu au fost argumentate prin nimic, purtând un caracter pur

declarativ, motiv pentru care apelurile au fost respinse ca nefondate.

S.A. „Moldasig”, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală, declară recursuri ordinare solicitînd casarea hotărîrilor contestate cu

pronunțarea unei noi hotărîri în partea laturii civile, invocînd aceleași motive ca și în

apel. Totodată a mai invocat că, atît instanța de fond cît și de apel nu au elucidat pe

deplin acțiunea civilă și au examinat-o superficial, fiind studiată mai amplu doar cauza

penală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Recurentul în recursul său se referă la dezacordul cu decizia instanței în latura

civilă.

Potrivit prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură

penală.

4

Conform art. 421 Cod de procedură penală, coraportat la art. 401 alin. (2) Cod de

procedură penală, partea civilă și partea civilmente responsabilă este în drept să

declare recurs ordinar în ce privește latura civilă.

În recurs, recurentul face trimitere la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură

penală, care prevăd: pct. 6) - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; pct.

8) - nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărîre de

condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub

învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi

mai blînde.

Lecturînd textul recursului, Colegiul constată că, recurentul făcînd trimitere la

pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu a indicat care este eroarea de

drept care a afectat soluția instanței la încasarea prejudiciului material.

Criticile formulate de recurent, precum că părțile implicate în accidentul rutier,

conform Legii nr. 414 din 22.12.2006 ,, Cu privire la asigurarea obligatorie de

răspundere civilă auto”, urma să se adreseze la compania de asigurare în termen de 48

ore pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor, nu constituie un temei de recurs,

potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ori potrivit art. 219 alin. (1)

Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal poate fi înaintată la cererea

persoanei fizice sau juridice cărora l-au fost cauzate prejudicii materiale.

Conform art. 220 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărîrea privind acțiunea

civilă se adoptă în conformitate cu normele dreptului civil și ale altor domenii de drept.

Astfel, Colegiul reiterează că, instanța de apel, menținînd sentința instanței de

fond, argumentat și-a motivat respingerea cererii de apel înaintate de SA ,,Moldasig”,

specificînd faptul ca instanța de fond corect a stabilit cuantumul despăgubirilor

materiale achitate părților vătămate Culiș Piotr și Culiș Valentina.

Astfel, criticile formulate de recurent nu sunt motivate sub aspectul casării

hotărîrii recurate ca fiind ilegală.

În privința temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, instanța de recurs consideră că temeiul dat nu are tangență la cazul supus

judecării, acesta fiind analizat detailat în decizia instanței de apel, precum și deoarece

instanța de apel a examinat cauza penală fără careva abateri de la normele materiale și

de procedură, corect a apreciat circumstanțele de fapt și de drept sub toate aspectele,

încadrînd corect acțiunile inculpatului.

S.A. „Moldasig”, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia ca fiind

declarat peste termen din următoarele considerente.

de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este declarat peste

termen.

Termenul de declarare a recursului ordinar împotriva hotărîrilor instanței de apel,

potrivit prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, este de 30 zile de la data

pronunțării deciziei.

5

Potrivit art. 230 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe ore

sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora

sau ziua în care acesta se împlinește.

pronunțată la 24 martie 2014. Partea civilmente responsabilă S.A. „Moldasig”, din

motive neîntemeiate, nu s-a prezentat la data pronunțării deciziei integrale, cunoscînd

despre acest fapt. Decizia a fost publicată pe pagina web a Curții de Apel Chișinău în

aceeași zi. Totodată, la 24 martie 2014, instanța a expediat copia deciziei motivate în

adresa părții civilmente responsabile S.A. „Moldasig” (f.d.220, vol. III).

Partea civilmente responsabilă S.A. „Moldasig”, a declarat recurs suplimentar

împotriva deciziei instanței de apel la 16 iulie 2014.

Reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală, Colegiul constată că,

termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a epuizat la 24 aprilie 2014,

inclusiv. Astfel, termenul de atac cu recurs ordinar a deciziei instanței de apel, nu a

fost respectat de partea civilmente responsabilă S.A. „Moldasig”, el fiind declarat peste

termenul de 30 zile.

Totodată, Colegiul penal reține, că termenul de declararea recursului ordinar este

absolut și are un caracter imperativ, iar depășirea lui atrage la decăderea din dreptul de

a exercita această cale de atac.

Din considerentele enumerate și avînd în vedere faptul că, hotărîrile instanței de

fond și de apel sunt legale, iar argumentele recurentului nu se încadrează în cele

prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, Colegiul penal al

Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a declara recursul ordinar declarat de

SA ,,Moldasig”, ca vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar din data de 16 aprilie 2014, declarat de

partea civilmente responsabilă SA ,,Moldasig”, împotriva sentinței Judecătoriei

Strășeni din 27 septembrie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 24 februarie 2014, în cauza penală în privința lui Talmazan Sergiu Vitalie, ca fiind

vădit neîntemeiat și inadmisibilitatea recursului ordinar suplimentar din data de 16

iulie 2014, declarat de partea civilmente responsabilă SA ,,Moldasig”, ca fiind declarat

peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 21 octombrie 2014.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Elena Covalenco

6