1ra-815-14 — art. 26, 42 alin 2, 236 alin 1 CP

1ra-815-14 — art. 26, 42 alin 2, 236 alin 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-815/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 septembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători –Liliana Catan, Elena Covalenco, Iurie Diaconu și Ion Guzun,

judecînd recursurile ordinare declarate de avocații Taisia Cernit în numele

inculpatului Adiba Bikamba Didier, Marian Suduc în numele inculpatului Kengni

Kout Wiliams Kenzo, Ciuchitu Vitalie în numele inculpatului Atanga Simon

Bradeley, împotriva sentinței Judecătoriei Centru din 25 februarie2013 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 decembrie 2013, pe cauza

penală în privința lui:

Atanga Simon Bradeley, născut la 29

august 1987, originar din Republica Cameroun, viză de

reședință în mun. Chișinău, str. Gh. Cașu 30, căminul 11,

camera 75;

Adiba Bikamba Didier, născut la 30

aprilie 1975, originar din Republica Cameroun, s.

Balamba, domiciliat în Republica Camerun, or. Yaounde,

str. Mimboman nr. 4825;

și

Kengni Kout Wiliams Kenzo

(utilizator al pașaportului cu nume fals Arron Adolphe),

născut la 14 aprilie 1975, originar din Republica

Cameroun, or. Bafoussan, domiciliat în mun. Chișinău,

bd. Iu. Gagarin 9, ap. 60;

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 09.08.2012 – 25.02.2013;

- instanța de apel: 04.06.2013- 27.12.2013;

- instanța de recurs: 18.03.2014- 23.09.2014;

C O N S T A T Ă :

Adiba Bikamba Didier, Atanga Simon Bradeley și Arron Adolphe, adevăratul

nume -Kengni Kout Wiliams Kenzo au fost condamnați în baza art. 26, art. 190

alin. (5) CP cu aplicarea art. 81 CP RM la 7 (șapte) ani și 6 (șase) luni închisoare,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a

exercita anumite funcții de răspundere materială pe un termen de 3 (trei) ani.

Adolphe (adevăratul nume Kengni Kout Wiliams Kenzo), fiind în înțelegere

prealabilă cu Adiba Bikamba Didier și Atanga Simon Bradeley, urmărind scopul

dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere la

începutul lunii mai 2012 s-au adresat către cet. Ursachi Victor, comunicîndu-i că

dispun de tehnologie, soluție și preparate chimice, cu ajutorul cărora pot fabrica

valută străină.

Ulterior, la data de 07.05.2012, urmărind realizarea intențiilor sale criminale,

aflîndu-se în mun.Chișinău, str. Pușkin 33, ap.13, utilizînd soluție chimice și două

bancnote de euro cu nominalul de 100 euro fiecare, anterior preparate prin

decolorare, Arron Adoplhe și Adiba Bikamba au mimat fabricarea valutei străine și

anume a două bancnote cu valoarea nominală a cîte 100 euro fiecare și totodată au

comunicat cet. Ursachi Victor, precum că pentru a fabrica valută străină în sumă de

300 000 euro cu semne de falsificare, au nevoie de 100 000 euro veritabili, care vor

servi drept modele de fabricație.

La 08.05.2012, Arron Adolphe, Adiba Bikamba și Atanga Simon au fost

reținuți de către colaboratorii CCCEC în ap. 60 din blocul locativ nr. 9 de pe str.

Iu. Gagarin în mun. Chișinău și în cadrul percheziției efectuate au fost depistate și

ridicate flacoane cu soluții, praf, sacoșe de polietilenă cu praf și hîrtii de

dimensiunile aproximativ 5cm x 8cm, utilizate de ultimii la mimarea fabricării

valutei străine, care conform raportului de expertiză nr. 1544/1545 din 17.07.2012

constituie file de hîrtie care nu pot fi folosite la fabricarea valutei străine, soluție de

iod, soluție de detergent de uz casnic, soluție de amoniac, acetonă, praf în bază de

talc, acid ascorbic și clei alb.

avocatul Ion Ciumac în numele inculpatului Atanga Simon Bradeley, avocatul

Pavel Cebotari în numele inculpatului Adiba Bikamba Didier și avocatului

Coștei D. în numele inculpatului Kengni Kout Wiliams Kenzo.

3.1. Avocatul Ion Ciumac în numele inculpatului Atanga Simon Bradeley a

solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care Atanga Simon Bradeley să fie achitat, invocînd

motivele de netemeinicie a sentinței sub aspectul că, acțiunile condamnatului au

fost calificate incorect în baza art. 26 și art. 190 alin. (5) CP RM și în sentința

instanței de judecată nu sînt indicate motivele pe care se întemeiază soluția,

acțiunile condamnatului nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 26, și

art. 190 alin. (5) CP RM.

2

3.2. Avocatul Pavel Cebotari în numele inculpatului Adiba Bikamba

Didier a solicitat casarea totală a sentinței, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 al.

(2) CP și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

invocînd că vina inculpatului nu este dovedită și probe veridice nu s-au stabilit în

comiterea infracțiunilor incriminate.

3.3. Avocatul D. Coștei în numele inculpatului Kengni Kout Wiliams

Kenzo a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care

inculpatul să fie liberat de răspundere penală în legătură cu renunțarea de bună voie

la săvîrșirea infracțiunii, invocînd că, în cadrul examinării cauzei în fond, a fost

stabilit cu certitudine, că acțiunile finale a lui Kengni Kout Wiliams Kenzo au

fost îndreptate spre renunțarea de bună voie la săvîrșirea infracțiunii.

3.4. Inculpatul Atanga Simon Bradeley a solicitat casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie achitat din motivul că în acțiunile lui

lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii și anume intenția însușirii bunurilor

altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, invocînd faptul că sentința

conține multe și grave erori de fapt și de drept ce urmează a fi lichidate, el avea rol

de translator a discuției dintre cei doi inculpați și martorul Ursachi, fără ca

să știe preventiv care va fi obiectul discuției și intențiile lor. Ei toți cînd au

făcut cunoștință sau prezentat a fi oameni de afaceri.

2013 au fost admise apelurile declarate, casată, inclusiv din oficiu în baza art. 409

alin. (2) CPP sentința și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță prin care inculpații Adiba Bikamba Didier, Atanga Simon Bradeley

și Kengni Kout Wiliams Kenzo au fost condamnați în baza art. 26, 42 alin. (2),

art.236 alin. (1) CP al RM la 5 (cinci) ani închisoare fiecare cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

4.1. În motivarea soluției instanța de apel a conchis că, prima instanță nu a

clarificat circumstanțele cauzei și în mod eronat a încadrat acțiunile inculpaților

Kengni Kout Wiliams Kenzo, Adiba Bikamba Didier, Atanga Simon

Bradeley și în baza art. 26, art. 190 alin. (5) CP, astfel, dînd o nouă apreciere

probelor cercetate, avînd în vedere necesitatea reîncadrării acțiunilor inculpaților în

corespundere cu fapta constatată la judecarea cauzei și anume conform

prevederilor art. 26, 42 alin. (2), art. 236 alin. (1) Cod Penal, a constatat că

inculpatul Kengni Kout Wiliams Kenzo (utilizator al pașaportului cu nume fals

Arron Adolphe), fiind în înțelegere prealabilă cu Adiba Bikamba Didier și Atanga

Simon Bradeley,cu scopul comiterii infracțiunii de fabricare și punere în circulație

a banilor falși în bancnote de valută străină ,,EURO,, au săvîrșit pregătirea

infracțiunii în următoarele circumstanțe :

3

La începutul lunii mai 2012, urmărind scopul fabricării și punerii în circulație

a banilor falși ei s-au înțeles cu Ursachi Victor să fabrice mai multe bancnote euro

false, folosind pentru aceasta bancnote euro veritabili,care urmau a fi prezentate de

ultimul, pentru a servi drept modele de fabricație.

In continuare, la 07.05.2012 la insistența lui Ursachi Victor în scopul

demonstrării de către inculpați a capacităților de fabricare a banilor falși, aflîndu-se

în apartamentul 13, închiriat special în scopul scontat de către Ursachi Victor în str.

Pușkin 33,mun.Chișinău, prin intermediul complicelui Atanga Simon Bradeley,

care participa în calitate de traducător, Kengni Kout Wiliams Kenzo și Adiba

Bikamba Didier, utilizînd soluții chimice și două bancnote de euro veritabile cu

nominalul de 100 euro fiecare, au fabricat două bancnote de euro false cu valoarea

nominală a cîte 100 euro fiecare pe care totatunci le-au transmis lui Ursachi Victor

și totodată au preconizat următoarea întîlnire cu Ursachi Victor la data de

08.05.2012 în scopul aducerii de către Ursachi Victor a următoarei partide de

valută străină în bancnote de euro veritabile pentru a le utiliza drept modele de

fabricație a bancnotelor de euro cu semne de falsificare și a le pune ulterior în

circulație.

Însă, fiind denunțați de către Ursachi Victor, inculpații Adiba Bikamba și

Atanga Simon au fost reținuți la 08.05.2012 în ap. 60, blocul locativ nr.9 din str.

Iurii Gagarin, mun. Chișinău, iar Kengni Kout Wiliams Kenzo a fost reținut afară

lîngă același bloc locativ de către colaboratorii Centrului Național Anticorupție și

astfel infracțiunea de fabricare și punere în circulație a banilor falși nu și-a produs

efectul.

Prin acțiunile sale intenționate inculpații Kengni Kout Wiliams Kenzo, Adiba

Bikamba și Atanga Simon Bradeley au comis infracțiunea prevăzută de art. 26, 42

alin. (2) art. 236 alin. (1) Cod Penal, adică în participație au săvîrșit pregătirea

infracțiunii de fabricare și punere în circulație a banilor falși în bancnote de valută

străină ,, EURO,, care însă nu și-a produs efectul din motive independente de

voința lor , fiind reținuți în flagrant.

Instanța de apel și-a întemeiat concluziile privind reîncadrarea acțiunilor

inculpaților conform prevederilor art. 26, 42 alin. (2), art. 236 alin. (1) Cod Penal

pe următoarele probe :

- declarațiile inculpaților Kengni Kout Wiliams Kenzo, Adiba Bikamba Didier

și Atanga Simon Bradeley;

-declarațiile martorului Ursachi Victor;

- procesul-verbal de percheziție din 08.05.2012 conform căruia au fost

depistate și ridicate în ap. 60 din blocul locativ nr. 9 de pe str. Iu. Gagarin,

mun.Chișinău, flacoane cu soluții, praf, sacoșe de polietilenă cu praf și hîrtii de

4

dimensiunile aproximativ 15cm x 8cm, utilizate de inculpați la demonstrarea

procedurii de fabricare a valutei străine (f.d.34-36 vol.1 );

- procesl-verbal de cercetare la fața locului din 08.05.2012, prin care a fost

depistată și ridicată geanta sportivă aruncată de către Adiba Bikamba din ap.60 din

blocul locativ nr.9 de pe str. Iu. Gagarin, mun.Chișinău, în care se aflau flacoane

cu soluții, praf, sacoșe de polietilenă cu praf și hîrtii de dimensiunile aproximativ

15cm x 8cm (f.d.37 vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 02.05.2012 potrivit căruia, a fost ridicată

bancnota cu nominalul de 100 euro cu seria S13982415883 care a fost transmisă

cet.Ursachi Victor de către persoana pe nume „Adolph Francis” după ce a fabricat-

o în ap. nr.13 de pe str. Pușkin 33, mun. Chișinău (f.d.69 vol. I);

- raportul de expertiză nr. 1544/1545 din 17.07.2012 potrivit căruia:

- bancnota cu nominalul de 100 Euro, cu seria și numărul S13982415883,

ridicată de la Ursachi Victor a fost confecționată la întreprindere specializată în

fabricarea hîrtiilor de valoare din Italia, adică prezintă o bancnotă atotentică.

- hîrtia ridicată în cadrul percheziției efectuate la data de 08.05.2012 în ap.60

din str. Gagarin 9, or. Chișinău, nu conține careva elemente de protecție, cum ar fi:

filigran, fibre vizibile color și incolore încorporate în masa hîrtiei, fibre

fluorescente, lipsă de luminiscență, hologramă etc). Proprietățile acestor bucăți de

hîrtie sunt similare proprietăților hîrtiei multifuncționale de birou.

- Imaginile caracteristice bancnotelor de 500 Euro, care se conțin pe bucățile

de hîrtie au fost realizate la imprimantă laser-color.

- Imaginile slab vizibile, caracteristice bancnotelor de 50, 100 și 200 Euro,

care se conțin pe bucățile de hîrtie ambalate în pachetul nr.5, au fost realizate prin

imprimare unei substanțe cu ajutorul unor clișee. Ulterior bucățile de hîrtie au fost

tratate cu pudră pentru copii și, după caz îmbibate cu lichidul respectiv de culoare

cafenie (iod).

- Pe resturile (fîșiile) de hîrtie neagră prezentate la cercetare în pachetul nr.3

sunt urme de praf în baza de talc, asemănătoare cu prafurile în baza de talc,

prezentate la cercetare în -.etul nr.5. și în pachetul nr.l CFL.

- Pe bancnota cu nominalul de 100 euro, prezentată la cercetare în plicul cu

inscripția ,,bancnota de 100 euro ridicată de la cet. Ursachi Victor" nu s-au

depistat careva substanțe asemănătoare cu cele prezentate la cercetare, care au fost

ridicate în timpul percheziției din ap. 60,str. Gagarin 9 mun. Chișinău.

Obiectele prezentate în pachetul nr.l CFL:

-lichidul de culoare cafenie cu volumul 450 ml într-o sticlă învelită cu ghips

este soluție de iod;

5

-substanța în formă de praf de culoare albă și substanța în formă de praf de

culoare albă cu care au fost tratate fragmente de hîrtie este praf în baza faină de

grîu.

Obiectele prezentate în Pachetul nr.3:

-substanța în formă de praf de culoare albă este praf în baza de talc.

Obiectele prezentate în Pachetul nr.5:

-lichidul de culoare cafenie cu volumul de 250 ml într-o sticlă învelită cu gips

este lichidul transparent cu volumul de 250 ml într-o sticlă învelită cu gips - este

soluție de detergent de uz casnic;

-lichidul incolor cu volumul de 100 ml într-o sticlă învelită cu gips - este

soluție de amoniac;

-lichidul de culoare oranj cu volum 30 ml, într-o sticlă cu etichetă de culoare

verde -este soluție în care s-a depistat iod și acetonă;

-lichidul incolor cu volumul de 160 ml într-o sticlă din plastic transparent -

este acetonă;

-substanța în formă de praf de culoare albă îmtr-un flacon din plastic cu

inscripția pe etichetă „Cliven Talc the most delicate talc for your childs hygiene" -

este praf în baza de talc;

-substanța în formă de praf de culoare albă într-un flacon cu inscripția pe

etichetă „Pudra pentru copii" - este praf în baza de talc;

-29 de pastile în trei ambalaje cu inscripția „Кислота аскорбиновая " - sunt

pastile de acid ascorbic,

-substanța de culoare albă într-un flacon din plastic cu inscripția „White glue

80 g", în ambalaj de uzină, neutilizat - este clei alb.

Acetona este folosită ca substanță cu ajutorul căreia se extrage rășina,

grăsimile, uleiurile, acetatul de celuloză, în cosmetică și în industria chimică.

Amoniacul lichid este folosit în agregatele frigorifice, sau la distilare

fracționată în cercetarea carbonului. De asemenea este utilizat în industria textilă,

sau la plasticizarea lemnului prin tratare cu o soluție cu amoniac. In medicină sau

industria farmaceutică - la preparare de medicamente sau în producerea

explosivilor. In metalurgie este folosit ca gaz de protecție în timpul tratării termice

a metalului. Folosit sub formă de soluție în curățătoriile chimice, ca și după

acțiunile de dezinfectare, la neutralizarea clorului sau formaldehidei,

Talc-ul este folosit ca un component principal în pudră de talc pentru copii, în

farmaceutică, în industria cosmeticii și a hîrtiei, vopselelor, lacurilor, materialelor

plastice, cauciucului, ceramicii, în industria alimentară.

Iodul este folosit în medicină ca dezinfectant în diverse forme, ca

radiocontrastant Pe lîngă aplicațiile specificate, iodul se mai folosește ca adjuvant

6

al unor suplimente alimentare, la prepararea unor cerneluri și coloranți, produselor

farmaceutice, dezinfectante industriale, stabilizatori.

Acidul ascorbic este folosit în farmacologie și în industrie de alimentare ca

conservant. Soluția de acid ascorbic decolorează soluțiile de iod.

Hîrtia descrisă și examinată nu poate fi folosită la confecționarea bancnotelor

Euro de orice valoare, cu excepția faptului, că pe această hîrtie se pot reproduce

(cu ajutorul tehnicii computerizate) imagini-imitații color mai mult sau mai puțin

reușite (f.d.45-57, vol. I);

- procesul-verbal al interceptării și înregistrării comunicărilor cu

înregistrarea de imagini din 05.05.2012 precum și anexa nr. l la proces-verbal

(f.d.71-77 vol. I);

- procesul -verbal din 06.05.2012 de verificare a interceptării și

înregistrării convorbirilor cu înregistrarea de imagini și de apreciere a

importanței informației culese (f.d.78 vol. I);

- anexa nr.l la procesul-verbal al interceptării și înregistrării comunicărilor

cu înregistrarea de imagini din 07.05.2012 (f.d. 81-82 vol. I);

- procesul-verbal din 07.05.2012 al interceptării și înregistrării

comunicărilor cu înregistrarea de imagini (f.d.83-84 vol. I);

- procesul-verbal din 08.05.2012 al interceptării și înregistrării

comunicărilor cu înregistrarea de imagini (f.d.88-89 vol. I);

Instanța de apel prin probele descrise mai sus a stabilit cu certitudine, că

inculpații au pregătit infracțiunea de fabricare și punere în circulație a banilor falși

în bancnote de valută străină ,,EURO,, înțelegîndu-se în direct cu persoana

concretă Ursachi Victor, persoană, care în cazul dat conștientiza, că va procura de

la inculpați bani falși, anume bancnote de valută străină ,,EURO,, de calitatea

produsă în fața sa în timpul demonstrării procedurii de fabricare a banilor falși.

De asemenea, Colegiul a menționat că, în timpul pregătirii infracțiunii de

fabricare și punere în circulație a banilor falși de către inculpați, Ursachi Victor

participa la aceste acțiuni în calitate de complice, dar nu în calitate de eventuală

victimă a pretinsei escrocherii, ori Ursachi Victor acționa anume cu scopul de a

procura bani falși pentru punerea lor ulterioară în circulație.

Chiar dacă, banii falși fabricați de către inculpați ar fi fost de proastă calitate și

în mod vădit nu ar fi corespuns cu bancnotele autentice, o astfel de circumstanță nu

ar presupune atragerea la răspundere a inculpaților pentru comiterea escrocheriei,

fiindcă în cazul dat, acțiunile inculpaților oricum se consideră consumate odată cu

finisarea acțiunilor de fabricare a banilor falși și transmiterea banilor falși lui

Ursachi Victor, iar în continuare Ursachi Victor, urma să acționeze fără

participarea inculpaților, ori nu se preconiza participarea dînșilor la punerea în

7

circulație a bancnotelor false împreună cu Ursachi Victor și în această privință nu

au fost prezentate careva probe.

Astfel, instanța de apel a conchis că, Ursachi Victor nicidecum nu poate fi

considerat victimă a tentativei de escrocherie, fiindcă dînsul în mod conștient

pretindea la procurarea de la inculpați a banilor falși anume de calitatea care i-a

fost demonstrată la procedura de fabricare.

Totodată, instanța de apel a menționat că, pe parcursul urmăririi penale și a

judecării cauzei, Ursachi Victor nici nu a fost recunoscut în calitate de parte

vătămată, pe cînd infracțiunea de escrocherie comisă prin abuzul de încredere și

înșelăciune are ca obiect material bunul altuia și respectiv este evident, că o atare

persoană ar avea calitatea de parte vătămată.

Colegiul penal a menționat, că Ursachi Victor de la bun început a acționat în

calitate de complice la pregătirea infracțiunii de fabricare și punere în circulație a

banilor falși, a denunțat organelor de poliție de la bun început despre acțiunile

inculpaților, prin urmare Ursachi Victor benevol și definitiv a renunțat la ducerea

la capăt a pregătirii infracțiunii și în corespundere cu prevederile art. 56 CP a fost

liberat de răspundere penală.

Instanța de apel a conchis că, în cazul dat nu au fost stabilite înțelegeri sau

acțiuni comune ale inculpaților pe de o parte cu Ursachi Victor pe de altă parte -

acțiuni, care ar fi fost îndreptate la pregătirea infracțiunii de escrocherie prin

metoda punerii în circulație a banilor falși de proastă calitate , fiindcă procedura de

demonstrare a fabricării banilor a fost efectuată de către inculpați anume în scopul

de al convinge pe Ursachi Victor, că dînșii au posibilități reale de fabricare a

banilor falși , bani care pot fi puși în circulație, fapt pentru care Ursachi Victor a și

fost de acord să aducă o altă partidă de bancnote veritabile pentru fabricarea

banilor falși.

Concomitent, Colegiul penal a menționat, că inculpații nu pot fi trași la

răspundere pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, 42 alin. (2), art. 236

alin. (2) lit.(c) Cod penal, adică pregătirea infracțiunii de fabricare și punere în

circulație a banilor falși în proporții deosebit de mari, deoarece nu s-a dovedit, că

inculpații au pretins la fabricarea și punerea în circulație a sumei de 300.000 euro

cu semne de falsificare, care chipurile urmau a fi fabricați din suma de 100.000

euro veritabili după cum este indicat în învinuire, din considerente că nu au fost

prezentate probe ce ar demonstra intenția inculpaților de a fabrica și pune în

circulație suma de 300.000 euro cu semne de falsificare.

La acest capitol, instanța de apel a reiterat că, organul de urmărire penală și

acuzatorul de stat au prezentat în această privință în calitate de probe declarațiile

martorului Ursachi Victor și materialele dosarului.

8

Astfel, la dosarul penal au fost anexate procesele verbale cu interceptările și

înregistrările de imagini, procesele verbale de verificare a interceptărilor și

înregistrărilor convorbirilor din care rezultă, că au fost interceptate și înregistrate

mai multe convorbiri dintre inculpați și Ursachi Victor ( f.d. 71-85,vol.1 ) și în

textul înregistrărilor anexate nu se conțin propuneri sau cerințe ale inculpaților

adresate lui Ursachi Victor de a aduce 100.000 euro veritabili în scopul fabricării

banilor falși în sumă de 300000 euro falși.

Pe tot parcursul convorbirilor s-a observat numai propunerea lui Ursachi Victor

de a aduce 100.000 euro veritabili în scopul fabricării de către inculpați a banilor

falși în sumă de 300.000 euro falși.

Instanța de apel apreciind declarațiile martorului Ursachi Victor audiat la

urmărirea penală și în ședința instanței de fond care a declarat, că inculpații au

cerut ca dînsul să aducă 100.000 euro veritabili în scopul fabricării banilor falși în

sumă de 300.000 euro falși, a conchis, că acestea nu pot fi luate în considerație ca

probe de vinovăție și nu sunt suficiente de a considera dovedit faptul comiterii de

către inculpați a infracțiunii prevăzute de art. 26, 42 alin. (2), art. 236 alin. (2)

lit.(c) Cod Penal adică pregătirea infracțiunii de fabricare și punere în circulație a

banilor falși în proporții deosebit de mari, fiindcă în această parte declarațiile

martorului contravin convorbirilor interceptate și înregistrate dintre inculpați și

Ursachi Victor și nu se confirmă prin alte probe.

Totodată, instanța de apel a menționat că, pe parcursul urmăririi penale Ursachi

Victor nu a declarat, că a venit la întîlnirea din 08.05.2012 cu banii în sumă de

100.000 Euro veritabili, pe cînd în ședința instanței de fond a declarat (f.d. 242

verso, vol 1), că a avut cu sine și a arătat inculpaților banii aduși pe care dînsul îi

primi-se de la CNA, astfel declarațiile lui Ursachi Victor, date in instanța de fond

nu s-au luat în considerație de către instanța de apel, fiindcă în materialele

dosarului lipsesc acte procedurale prin care lui Ursachi Victor i-ar fi fost transmise

de la CNA 100.000 Euro și nu au fost prezentate în acest sens alte probe.

Colegiul penal a considerat în rest adevărate și convingătoare declarațiile

martorului Ursachi Victor, din care rezultă, că inculpații au comis pregătirea

infracțiunii de fabricare și punere în circulație a banilor falși și acestea se confirmă

prin probele cercetate la judecarea cauzei expuse mai sus și confirmate parțial și de

către toți trei inculpați.

Instanța de apel a relatat că Ursachi Victor este martor de bună credință și

declarațiile lui confirmate prin alte probe pot fi puse în baza sentinței de

condamnare, fiindcă de la momentul renunțării sale la pregătirea infracțiunii,

dînsul a activat sub controlul și acoperirea colaboratorilor poliției în cadrul

efectuării acțiunilor de urmărire penală după pornirea dosarului penal, acțiuni

efectuate sub supravegherea procurorului și în cazurile necesare cu autorizarea

9

acestora de către judecătorul de instrucție, fapt confirmat prin actele procedurale

anexate la dosar – ordonanțele procurorului, încheierile judecătorului de instrucție

(f.d. 1-33,vol.1).

Colegiul penal a conchis, că prin reîncadrarea acțiunilor inculpaților de la

art. 26, 190 alin.5 CP, la art. 26, 42 alin. (2), art. 236 alin. (1) Cod Penal nu s-a

încălcat dreptul la apărare al inculpaților, deoarece în învinuirea imputată se

conține acuzarea de pregătire a infracțiunii de fabricare și punere în circulație a

banilor falși în bancnote de valută străină ,, EURO,, iar sancțiunea prevăzută de

art. 236 alin. (1) Cod Penal este mai blîndă decît sancțiunea legii penale imputate

în învinuire – art.190 alin.5 CP.

Colegiul a respins ca nefondate motivele apelurilor privind nevinovăția

inculpaților considerîndu-le declarative, depuse cu scopul eschivării de la

răspunderea penală și se combat integral prin probele de vinovăție expuse în

decizie.

De asemenea, instanța de apel nu a luat în considerație argumentele

inculpatului Atanga Simon Bradeley, precum că dînsul a participat numai ca

traducător și nu cunoștea despre adevăratele intenții ale celor prezenți la întîlniri,

or ultimul a participat la mai multe întîlniri ale inculpaților Adiba Bikamba Didier,

Kengni Kout Wiliams Kenzo cu Ursachi Victor la care a fost explicată detaliat

procedura de fabricare a banilor falși, fapt despre care Atanga Simon Bradeley a

încercat să-l convingă pe Ursachi Victor.

La aplicarea pedepsei, Colegiul penal a acordat deplină eficență art. 7, 61,75

Cod Penal considerînd echitabilă stabilirea pedepselor doar privative de libertate.

declarat avocatul Suduc Marian în numele inculpatului Kengni Kout Wiliams

Kenzo, avocatul Ciuchitu Vitalie în numele inculpatului Atanga Simon Bradeley și

avocatul Cernit Taisia în numele inculpatului Adiba Bikamba Didier.

5.1. Avocatul Suduc Marian în numele inculpatului Kengni Kout

Wiliams Kenzo, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea hotărîrilor, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărîri prin care inculpatul Kengni Kout Wiliams Kenzo să fie achitat de

comiterea infracțiunii prevăzute de prevăzute de art. 26, 42 al. 2, art. 236 al. 1 Cod penal.

În motivarea recursului a invocat:

- instanța de apel corect a ajuns la concluzia că nu există elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.5 CP, dar neîntemeiat 1-a

recunoscut vinovat pe Kengni Kout Wiliams Kenzo de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 26, 42 al. 2, art. 236 al. 1 Cod penal deoarece, în acțiunile lui nu

se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.236 alin.l CP;

10

- conform raportului de expertiză nr. 1544/1545 din 17.07.2012, hîrtia

examinată și descrisă nu poate fi folosită la confecționarea bancnotelor Euro de

orice valoare, cu excepția faptului că pe această hîrtie se pot reproduce cu ajutorul

tehnicii computerizate imagini-imitații color;

- nu s-au depistat în cadrul perchezițiilor vopsele, substanțe necesare la

confecționarea bancnotelor false, deci nu a fabricat și nu a pus în circulație careva

bancnote false;

- nu au fost prezentate careva probe de către acuzator care ar demonstra intenția

inculpaților de a fabrica și pune în circulație suma 300 000 euro cu semne de

falsificare;

- la baza acuzării au stat doar declarațiile martorului Ursachi Victor, în

privința bunei-credințe a căruia și implicit a veridicității declarațiilor există dubii

rezonabile deoarece, după cum rezultă nemijlocit din declarațiile acestuia, el dorea

să participe la confecționarea bancnotelor false, fapt care îl face sau complice al

acestei infracțiuni, sau provocator al acesteia. In orice caz, calitatea de bună-

credință a acestui martor decade împreună cu caracterul veridic al declarațiilor.

Victor Ursachi în colaborare cu colaboratorii CCCEC a provocat desfășurarea

tuturor evenimentelor care ulterior au fost puse la baza învinuiri.

- bancnotele valutei străine care îi aparținea lui UrsachiVictor, după mimarea

falsificării valutei străine a fost restituită acestuia conform declarațiilor sale din

data de 07.05.2012(vol.l, f.d. 65).

5.2. Avocatul Ciuchitu Vitalie în numele inculpatului Atanga Simon Bradeley,

făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea hotărîrilor, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri prin care inculpatul sa fie achitat de infracțiunile încriminate, în cazul în

care argumentele recursului, invocate în favoarea pronunțării unei decizii de

achitare nu vor fi reținute de căte instanța de recurs, solicită casarea deciziei

recurate , cel puțin în partea pedepsei stabilite cu stabilirea termenului pedepsei cu

închisoare în limitele termenului deja ispășit, sau în cazul în care acest termen va fi

depășit, cu aplicarea prevederilor art.90 al CP fiind dispusă suspendarea

condiționată a executării pedepsei.

În motivarea recursului a invocat aceleași motive ca și în recursul invocat la

5.1. a prezentei decizii. În caz contrar soluției de achitare, suplimentar s-a invocat

dezacordul cu aplicarea pedepsei, deoarece, decizia este contrară prevederilor

art.61, 75, 76, 78(1) lit.a) CPP. Astfel, instanța nu a ținut cont de prezența în speță

a următoarelor circumstanțe atenuante:

- săvîrșirea pentru prima dată a infracțiunii mai puțin grave;

- ilegalitatea și imoralitatea acțiunilor victimei, care au provocat

infracțiunea, or în caz Victor Ursachi, după cum am menționat mai sus, a

11

instigat pe inculpați să săvîrșească faptele imputate și a fost coparticipant

al acestora;

- Greutatea poverii pedepsei pentru recurent, care rezultă din faptul că,

statul, nu poate asigura pentru deținuți condiții de detenție

corespunzătoare cu normele internaționale, fapt constatat prin mai multe

condamnări decise de CEDO.

5.3. Avocatul Cernit Taisia în numele inculpatului Adiba Bikamba Didier,

făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală,

a solicitat casarea hotărîrilor, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri

prin care inculpatul să fie achitat de infracțiunile încriminate, invocînd aceleași

motive ca și în recursul invocat la 5.1. a prezentei decizii.

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursurile declarate

urmează a fi admise din următoarele considerente:

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept

să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

În acest aspect, Colegiul lărgit va statua și asupra respectării prevederilor art.

(1) alin. (3) Cod procedură penală, care, referitor la scopul procesului penal,

stipulează, că organele de urmărire penală și instanțele judecătorești în cursul

procesului sunt obligate să activeze în așa mod încît nici o persoană să nu fie

neîntemeiat bănuită, învinuită sau condamnată.

Conform prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de

apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și

întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost

verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în

procesul-verbal.

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

La chestiuni de fapt se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta reținută

ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis; dacă probele corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu

au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar

în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

12

Chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual,

penal sau administrativ au fost corect aplicate.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii,

nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot

fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

Recurenții au criticat hotărîrile recurate, invocînd, temeiurile de casare

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală - că hotărîrea

instanței de apel conține o eroare de drept atunci cînd instanța nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu sînt întrunite elementele infracțiunii.

Instanța de recurs consideră, că în prezenta cauză evident se pronunță erorile

de drept invocate de recurenți, deaceia vine la următoarele concluzii:

Conform actului de învinuire înaintat de acuzatorul de stat, fapta inculpaților

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 42

alin.(2) și (3), 190 alin. (5) CP – tentativă de dobîndire ilicită a bunurilor altei

persoane,prin înșelăciune, de două sau mai multe persoane, în proporții deosebit

de mari, care din motive independente de voința făptuitorului, nu și-a produs

efectul.

Instanța de fond a calificat acțiunile inculpaților în baza art. 26,190 alin.(5)

CP – adică pregătire la dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelîciune, în proporții deosebit de mari, săvîrșită de două sau mai multe

persoane, soluție care nu a fost susținută de instanța de apel, prin urmare a

reîncadrat acțiunile inculpaților în baza art. art. 26, 42 alin. (2), art. 236 alin. (1)

Cod Penal - adică pregătirea infracțiunii de fabricare și punere în circulație a

banilor falși.

Instanța de recurs consideră, că o astfel de abordare a problemei de drept în

speță nu poate fi susținută pe motiv, că instanța de apel nu a pătruns în esența

problemei de fapt și de drept, și eronat a tălmăcit declarațiile martorului Ursachi

Victor vis-a - vis de rapoartelor de expertiză efectuate în speță.

Astfel, în ceea ce privește aspectul de ilegalitate invocat de recurenți, privind

greșita încadrare a acțiunilor inculpaților, Colegiul constată că acesta este întemeiat

din următoarele considerente:

În primul rînd, potrivit art. 24 alin. (3), 101 alin. (1), (4), 314, 315, 336

alin. (3) pct. 6, 384 alin. (3), (4), 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei

de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță; procesul-verbal al ședinței de judecată trebuie să

cuprindă consemnarea tuturor acțiunilor instanței în ordinea în care ele s-au

desfășurat, documentele și alte probe care au fost cercetate în ședința de judecată;

13

instanța de judecată este obligată, în cursul judecării cauzei, să cerceteze

nemijlocit, sub toate aspectele, probele administrate; părțile participante la

judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu

posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor, instanța de judecată pune la baza

sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală

măsură; sentința instanței de judecată trebuie să fie legală; instanța își întemeiază

sentința numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată; fiecare

probă urmează să fie apreciată din punctul de vedere al pertinenței, concludentei,

utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punctul de vedere al

coroborării lor.

Conform pct.14.4 din Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr. 22 din 12.12.2005

privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel", instanța de apel nu

este în drept să-și întemeieze concluziile sale pe probele cercetate de prima in-

stanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu

au fost reflectate în procesul-verbal al ședinței de judecată; dacă instanța de apel

admite apelul cu rejudecarea cauzei, decizia trebuie să cuprindă analiza probelor

pe care s-a bazat instanța la pronunțarea hotărîrii, să indice din ce motiv urmează

a fi reapreciate ori respinse ca probe; Rejudecarea cauzei în corespundere cu art.

419 CPP se va efectua cu respectarea principiului nemijlocirii,

contradictorialității, egalității în drepturi în fața instanței.

Potrivit practicii naționale și a CEDO (cauza Adrian Constantin împotriva

Romîniei), în cazul în care instanța, judecînd apelul, stabilește din oficiu, motivul

de casare a sentinței apelate, adică altul decît cel invocat în apel, ea este obligată,

în prealabil, în cadrul ședinței de judecată să-l pună în discuție părților, care-și vor

expune opinia vis-a-vis de acest motiv. Acest lucru urmează a fi reflectat în

procesul verbal al ședinței de judecată. Or, în cazul în care instanța de apel nu era

de acord cu încadrarea juridică stabilită de către instanța de fond, acesta era

obligată să le pună în discuție, în cadrul procedurii judecării apelului.

Astfel, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată (f.d.25-30 v.3), fiind

recalificate acțiunile inculpaților, părțile nu și-au expus opinia referitor la

încadrarea juridică stabilită de instanța de apel.

În al doilea rînd, lecturînd textul deciziei contestate, instanța de recurs reține

că, instanța apel a statuat asupra vinovăției inculpaților, reieșind în mare parte din

declarațiile martorului acuzării Ursachi Petru. Totodată, instanța de apel în același

context își expune dezacordul cu aceleași declarații ale martorului menționat în

raport cu sentința, referitor la prezentarea de către martorul Ursachi Victor a sumei

100.000 euro veritabili în scopul fabricării banilor falși în sumă de 300.000 euro

falși.

14

Prin urmare, un element important la judecarea apelului îl reprezintă

posibilitatea inculpatului, de a fi confruntat cu martorul care susține acuzarea,

independent de faptul că acest martor a fost deja cercetat în prima instanță. În

cazul dat, principiul nemijlocirii reprezintă o garanție importantă a caracterului

echitabil al procesului penal, atîta timp cît aprecierile instanței de apel cu privire la

credibilitatea martorului pot avea consecințe decisive pentru inculpat.

În al treilea rînd, instanța de apel recalificînd acțiunile inculpaților din art.

26, 190 alin.5 CP, la art. 26, 42 alin. (2), art. 236 alin. (1) Cod Penal s-a călăuzit de

pct. 5 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.23 din 29.10.2001 ,,Cu

privire la practica judiciară în cauzele penale despre fabricarea sau punerea în

circulație a banilor falși: ,, Fabricarea în scopul punerii în circulație a banilor

falși se consideră consumată din momentul fabricării chiar și a unui singur

exemplar al bancnotei sau monedei, indiferent de faptul dacă persoana a reușit să

le pună în circulație.

Procurarea hîrtiei, vopselei, altor mijloace pentru fabricarea banilor falși

trebuie considerată ca pregătire de infracțiunea dată, avînd în vedere că astfel de

acțiuni sînt capabile să asigure fabricarea banilor cu o asemănare considerabilă

cu banii aflați în circulația oficială.

Dacă făptuitorul nu a reușit să obțină o asemănare considerabilă a falsului

cu semnul bănesc autentic, care ar fi permis punerea lui în circulație, atunci cele

săvîrșite formează tentativa de fabricare a banilor falși”.

Însă, potrivit aceleiași hotărîri și anume p.4 ”În cazul în care

necorespunderea vădită a bancnotei false celei autentice exclude participarea ei

în circulație, precum și alte circumstanțe ale cauzei denotă clar intenția celui

vinovat de înșelare grosolană a unei persoane sau a unui cerc restrîns de persoane

profitînd de anumite condiții (de exemplu: lipsa de iluminare, vederea slabă a

persoanei înșelate, credulitatea acesteia etc.), atunci astfel de acțiuni pot fi

încadrate în baza legii care prevede infracțiunea de escrocherie”. Fabricarea

banilor, trebuia să urmărească scopul punerii lor în circulație pentru efectuarea

plăților, iar prezența oricărui alt scop exclude răspunderea în conformitate cu art.

236 Cod penal

În speță, inculpații doar au mimat falsificarea a 100 euro, cu scopul însușirii

de la Ursachi Petru a banilor veridici (100 euro), bani care au și fost întorși

ultimului de către inculpați, ce se confirmă prin probele administrate la dosar, la

care instanța de apel analizîndu-le, la unele probe a dat o apreciere conform

faptelor din speță, referitor la 100 000 euro veridici, iar la unele a dat o nouă

apreciere, care nu corespunde faptelor din speță, în special a raportul de expertiză

nr. 1544/1545 din 17.07.2012, potrivit căruia - hîrtia descrisă și examinată nu

poate fi folosită la confecționarea bancnotelor Euro de orice valoare, cu excepția

15

faptului, că pe această hîrtie se pot reproduce (cu ajutorul tehnicii computerizate)

imagini-imitații color mai mult sau mai puțin reușite (f.d.45-57, vol. I).

Astfel, Colegiul lărgit consideră, că instanța de apel în speța dată nu a

analizat la modul cuvenit intenția inculpaților nemijlocit în momentul mimării

fabricării a 100 euro neveridici, motivul și scopul acestei acțiuni.

Reieșind din cele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit consideră, că erorile

comise la judecarea apelului în prezenta cauză penală nu pot fi reparate de către

instanța de recurs în procedura respectivă, deoarece aceasta nu este abilitată cu

atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind

instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale la

pronunțarea hotărîrii judecătorești.

Colegiul constată, că totalitatea circumstanțelor menționate în prezenta

decizie urmează a fi apreciate de instanța de apel în cumul cu alte probe la justa

lor valoare pentru adoptarea unei soluții legale și corecte.

Reieșind din cele menționate, Colegiul consideră, că o astfel de decizie nu

poatefi menținută și urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării apelulurilor în

instanța de apel.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și

limitele acesteia, să cerceteze minuțios toate probele, să se pronunțe la modul

cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra

tuturor motivelor invocate de apelanți, să verifice și să aprecieze profund probele

administrate și examinate în instanță, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, ținînd cont de

motivele casării deciziei atacate, de prevederile Hotărîrii Plenului Curții Supreme

de Justiție nr. 22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în

ordine de apel”, de alte prevederi ale legislației procesual - penale naționale, de

prevederile art. 6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului și de

jurisprudența CEDO privind aplicarea acestui articol.

Colegiul lărgit, de asemenea consideră, că în procesul rejudecării cauzei

instanța urmează să țină cont de argumentele formulate în apel, în decizia

instanței de apel referitor la proporțiile escrocheriei, soluție de altfel necontestată

de către acuzare, și cele expuse în prezenta decizie, să înlăture omisiunile admise

și să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.

417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

16

Admite recursurile ordinare declarate de avocații Taisia Cernit în numele

inculpatului Adiba Bikamba Didier, Marian Suduc în numele inculpatului Kengni

Kout Wiliams Kenzo, Ciuchitu Vitalie în numele inculpatului Atanga Simon

Bradeley, împotriva sentinței Judecătoriei Centru din 25 februarie2013 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 decembrie 2013, pe cauza

penală în privința lui Atanga Simon Bradeley Adiba Bikamba Didier Kengni Kout

Wiliams Kenzo (utilizator al pașaportului cu nume fals Arron Adolphe), casează

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 decembrie 2013 și

dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de atac.

Decizia motivată publicată la 21 octombrie 2014.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

17

18