1re-182/2014 — art. 313 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 313 CPP
- Temei legal
- art. 313 CPP
1re-182/2014 — art. 313 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1re-182/2014
CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE
D E C I Z I E
17 septembrie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal în componența:
președinte – Ghenadie Nicolaev,
judecători – Vladimir Timofti și Nadejda Toma,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de petiționarul
Postica Serghei, împotriva încheierii judecătorului de instrucție a Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău din 26 februarie 2014, privind anularea percheziției și procesului-verbal de
percheziție din 14 decembrie 2013,
C O N S T A T Ă :
La 09 ianuarie 2014 la Judecătoria Centru, mun. Chișinău a parvenit plîngerea cet.
Postica S., prin care ultimul a solicitat anularea percheziției și procesului-verbal de
percheziție din 14 decembrie 2013, efectuate la domiciliul său, din motiv că au fost admise
mai multe încălcări a normelor procesual-penale.
Prin încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din
26 februarie 2014, plîngerea înaintată de petiționarul Postica S. a fost respinsă.
În motivarea soluției adoptate, instanța a menționat că din materialele dosarului se
constată cu certitudine că OUP au respectat normele procesual-penale în momentul
efectuării percheziției, și mai mult, petiționarul nu a contestat în modul stabilit de lege
încheierea judecătorului de instrucție prin care a fost autorizată efectuarea percheziției,
astfel se prezumă că aceasta a fost efectuată conform prevederilor legii.
La fel, instanța a mai reținut că avocatul petiționarului în plîngerea adresată nu a făcut
referire la careva norme legale pertinente, care prin acțiunile și actele ilegale ale organului
de urmărire penală au fost încălcate, însă a relatat doar circumstanțe de fapt cu care nu este
de acord, care nu pot servi temei de admitere a prezentei plîngeri în baza art. 313 CPP.
Nefiind de acord cu soluția adoptată de judecătorul de instrucție, petiționarul Postica
S. a atacat-o cu recurs în anulare, prin care solicită casarea încheierii menționate și
dispunerea anulării procesului-verbal de percheziție din 14 decembrie 2013, din motiv că la
efectuarea percheziției nu s-a asigurat prezența persoanei bănuite, adică a lui Postica S., fapt
prin care s-au încălcat prevederile art. 127 alin. (2) CPP, iar soției acestuia care se afla la
domiciliu în acel moment nu i s-a prezentat încheierea judecătorului de instrucție prin care
se autoriza percheziția efectuată.
1
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în baza
materialelor dosarului și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal conchide că acesta
este inadmisibil pentru următoarele considerente.
În temeiul art. 453 CPP, raportat la prevederile art. 6 pct. 44), 22 alin. (3) CPP, art. 4§2
al Protocolului nr. 7 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, hotărîrile irevocabile pot
fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea
cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat
hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează
Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.
Prin urmare, legea procesuală a stabilit expres și exhaustiv cazurile în care hotărîrile
irevocabile pot fi contestate cu recurs în anulare, obligînd recurenții să indice nemijlocit
care viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată.
Viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrea pronunțată,
se consideră încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale,
de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.
Potrivit dispoziției art. 452 CPP, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele
menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau
reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare
împotriva hotărîrilor judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac.
În continuare, Colegiul penal specifică că, la 27.10.2012 a întrat în vigoare Legea nr.
66 din 05.04.2012 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală. Potrivit
pct. 144 al art.(1) din legea menționată, prevederile expuse în alin.(2) și (3) din art.452 CPP
au fost abrogate.
Alin. (3) al art. 452 CPP, pînă la abrogare, prevedea că persoanele menționate la art.
313 alin. (1) CPP, precum și Procurorul General și adjuncții acestuia, pot declara recurs în
anulare împotriva încheierilor irevocabile a judecătorului de instrucție cu privire la pornirea
urmăririi penale, scoaterea persoanei de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale,
clasarea cauzei penale și reluarea urmăririi penale în cazurile prevăzute la art.453 CPP. În
speța în cauză, recursul în anulare a fost depus la 30 mai 2014, deci după intrarea în vigoare
a legii menționate.
În consecință, pornind de la dispoziția art. 3 CPP, se menționează că în desfășurarea
procesului penal se aplică legea procesuală care este în vigoare în timpul urmăririi penale
sau al judecării cauzei în instanța judecătorească. Totodată, legea procesual penală poate
avea efect ultraactiv, adică dispozițiile acesteia, în perioada de tranziție la o nouă lege
procesual penală, pot rămîne aplicabile acțiunilor procesuale reglementate de legea nouă, cu
condiția că caracterul ultraactiv al normei trebuie să fie reglementat expres de legea nouă.
Însă, dat fiind faptul că în dispozițiile art. II din Legea nr. 66 din 05.04. 2012 pentru
modificarea și completarea Codului de procedură penală, nu este prevăzut caracterul
ultraactiv al prevederilor art. 452 alin. (3) CPP, în redacția de pînă la intrarea în vigoare a
Legii nr. 66, care prevedea posibilitatea contestării cu recurs în anulare și a încheierilor
irevocabile adoptate în ordinea prevăzută de art. 313 CPP, recursul în anulare depus de
2
recurent urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind utilizată o cale de atac neprevăzută de
lege pentru asemenea hotărîri judecătorești.
În final, statuînd asupra celor expuse, statuăm că noile modificări survenite în
procedura penală, permit de a conchide că hotărîrile adoptate de judecătorul de instrucție în
ordinea art.313 CPP, nu sunt pasibile de a fi atacate în ordinea recursului în anulare, întrucît
o atare cale de atac nu este prevăzută de lege.
În aceste împrejurări, Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității recursului
în anulare declarat de petiționarul Postica S. din motiv că încheierea în cauză nu poate fi
contestată cu recurs în anulare.
În conformitate cu art. 456 și 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul
penal
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de petiționarul Postica Serghei,
împotriva încheierii judecătorului de instrucție a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 26
februarie 2014, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, publicată integral la 17 septembrie 2014.
Președinte: Ghenadie Nicolaev
Judecători: Vladimir Timofti
Nadejda Toma
3