ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 05.09.2014

1ra-1264/2014 — art. 145 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
05.09.2014
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 145 alin. 1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 8, 10, 12 CPP
Citează această cauză
1ra-1264/2014 — art. 145 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul 1ra-1264/2014

23 iulie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în componența:

președinte – Petru Ursache,

judecători – Ghenadie Nicolaev și Constantin Alerguș,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Zadorojnîi Ludmila în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2014, în cauza penală privindu-l pe

Lașcu Vladimir Nicolai, născut la 08 aprilie

1972, domiciliat în mun. Chișinău, com. Cricova,

str. Miorița 122.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 30.08.2013 – 21.11.2013;

Instanța de apel: 25.02.2014 – 24.03.2014;

Instanța de recurs: 26.06.2014 – 23.07.2014.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție

Lașcu Vladimir Nicolai a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 145 alin. (1) Cod penal, fiindu-i numită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 10 (zece) ani.

În baza art. 84 Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al

pedepsei aplicate cu pedeapsa stabilită conform sentinței Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău din 02 august 2013, i-a fost numită o pedeapsă definitivă pe un

termen de 15 (cincisprezece) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de

tip închis.

1

1.1. Cauza a fost examinată în baza procedurii simplificate prevăzută de

prevederile art. 3641 Cod de procedură penală.

că, Lașcu Vladimir, în a doua jumătate a zilei de 02.06.2013, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, aflîndu-se în ospeție la domiciliul lui Vrîncean Victor Trifon,

amplasat pe str-la. Putnei, nr. 9A, mun. Chișinău, în rezultatul unui conflict apărut

între ei, intenționat, i-a aplicat ultimului o lovitură cu un cuțit de bucătărie în

regiunea membrului stîng în partea superioară a claviculei, cauzîndu-i acestuia o

plagă în formă de fus cu margini regulate, care a determinat decesul victimei,

părăsind ulterior locul comiterii infracțiunii.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1028 din 03.06.2013,

decesul cet. Vrîncean Victor Trifon, a.n. 18.03.1966, a survenit în rezultatul

hemoragiei interne și externe, în rezultatul lezării arterei subclavia stîngă, cauzată

de plagă înțepat-tăiată a gîtului – ce se confirmă prin modificările patologice

depistate la examinarea medico-legală a cadavrului și adeverite prin examenul

histopatologic de laborator. La examinarea medico-legală a cadavrului s-a depistat

plagă înțepat-tăiată a gîtului penetrantă în cavitatea toracică stîngă cu lezarea pielii,

platismei pe stînga, mușchilor scaleni anterioară și medie pe stînga, artera

subclaviculară stîngă, pleurei perietale, pleurei viscelare și parenchimul

pulmonului stîng – care au fost produse intravital, cu nu mai mult de 30-40 minute

pînă la instalarea decesului, la acțiunile traumatice a unui obiect înțepător-tăietor,

care au legătură cauzală directă cu survenirea decesului și conform criteriului

prezenței pericolului pentru viață se califică ca vătămare corporală gravă.

apeluri:

- inculpatul, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri

prin care să-i fie numită a pedeapsa mai blîndă, din motiv că nu a comis

infracțiunea cu intenție;

- avocatul Zadorojnîi Ludmila în numele inculpatului, care a solicitat casarea

acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Lașcu Vladimir să fie recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 151 alin. (4) Cod penal cu aplicarea pedepsei în

limitele acestei norme prin prisma art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală pe

un termen de 6 ani închisoare, iar în baza art. 84 Cod penal prin cumul parțial al

pedepselor să-i fie numită pedeapsa definitivă pe un termen de 7 ani închisoare,

argumentînd că fapta comisă a fost greșit încadrată juridic, fără a se ține cont de

intenția reală a inculpatului.

2014 au fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea sentinței.

2

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că din

materialul probator al cauzei penale rezultă că starea de fapt reținută și apreciată de

drept de către prima instanță concordă cu circumstanțele cauzei stabilite și probele

administrate, relatate și examinate în cuprinsul sentinței contestate.

Mai susține instanța de apel că este corectă concluzia primei instanțe privind

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvîrșite de inculpat și semnele componenței de infracțiune reținute

lui Lașcu Vladimir în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, adică omor intenționat.

La fel, în sprijinul argumentării intenției de comitere a unui omor, și nu a

unei vătămări corporale grave, instanța de apel a reținut faptul că inculpatul a

aplicat o lovitură cu cuțitul în regiunea claviculei, după care a părăsit locul

săvîrșirii infracțiunii, fără a acorda ajutor victimei, deși aceasta sîngera. Mai mult,

inculpatul a încercat să ascundă cuțitul, aruncîndu-l pe acoperișul garajului, unde a

fost găsit de către colaboratorii de poliție.

Ludmila în numele inculpatului, care invocînd temeiuri pentru recurs pct. 6), 8),

10), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Lașcu Vladimir să fie

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 151 alin. (4) Cod

penal cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, iar

în baza prevederilor art. 85 Cod penal prin cumul parțial al pedepselor să-i fie

numită o pedeapsă definitivă pe un termen de 7 ani închisoare.

În vederea susținerii poziției din textul recursului, recurenta indică faptul că

infracțiunea de omor intenționat se săvîrșește cu intenție directă sau indirectă după

cum făptuitorul prevede rezultatul faptei sale și urmărește producerea lui sau, deși

nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii morții celui agresat, ca rezultat al

acțiunii sale.

Mai menționează recurenta că sub aspectul laturii subiective, omorul se

deosebește de vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății

prin faptul că, în cazul celei din urmă infracțiuni, făptuitorul acționează cu intenția

de a lovi sau a vătăma integritatea corporală sau sănătatea victimei fără să prevadă

sau să accepte ca rezultat al faptei sale moartea acesteia, care survine în depășirea

intenției sale.

materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța

de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

3

Reieșind din textul recursului, recurenta critică hotărîrea contestată prin

prisma prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12) Cod de procedură penală,

unde este stipulat că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise în cazul cînd: pct. 6) – instanța nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel; pct. 8) – nu au fost întrunite elementele

infracțiunii; pct. 10) – s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale; pct. 12) – faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Din analiza minuțioasă a deciziei instanței de apel, Colegiul penal constată

că temeiurile invocate de recurentă nu sunt aplicabile din punct de vedere al

prezenței unei erori de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în

sensul casării deciziei contestate.

În susținere celor statuate mai sus, Colegiul penal menționează că, deși

recurenta critică în recursul declarat încadrarea juridică greșită a faptei inculpatului

pentru care acesta a fost condamnat de ambele instanțe, și anume art. 145 alin. (1)

Cod penal – omorul intenționat și argumentează reîncadrarea juridică a faptei în

baza art. 151 alin. (4) Cod penal – vătămare intenționată gravă a integrității

corporale sau a sănătății care au provocat decesul victimei, totuși la delimitarea

celor două componențe aparent omogene trebuie luate în calcul, pe lîngă elementul

subiectiv, toate circumstanțele cauzei (caracterul mijloacelor aplicate, localizarea

plăgilor, comportamentul post-infracțional al inculpatului etc.).

Imperativele sus enunțate necesită în mod obligatoriu a fi examinate în

vederea aflării adevărului, și nu în ultimul rînd – încadrării juridice corecte a faptei

consumate.

La caz, în vederea depistării intenției de a săvîrși un omor se poate deduce

din următoarele împrejurări de fapt: folosirea unor mijloace apte de a produce

moartea (ținînd seama de felul mijloacelor, dimensiunile, soliditatea, greutatea

acestora); locul sau regiunea corporală unde s-au aplicat loviturile ori asupra căreia

s-a acționat; numărul, intensitatea și repetabilitatea loviturilor ori a altor acte de

violență exercitate asupra victimei; atitudinea făptuitorului după săvîrșirea faptei (

a încercat să dea un prim ajutor victimei sau a lăsat-o în starea în care a adus-o);

alte împrejurări preexistente, concomitente sau subsecvente.

În acest sens, Colegiul penal constată justificată concluzia instanței de apel

la stabilirea condamnarării lui Lașcu Vladimir Nicolai în baza art. 145 alin. (1) Cod

penal, reținînd ansamblul de probe concludente, pertinente și utile administrate pe

dosar, îndeosebi datele raportului de expertiză medico-legală nr. 1028 din

03.06.2013, prin care decesul cet. Vrîncean Victor Trifon, a.n. 18.03.1966, a

survenit în rezultatul hemoragiei interne și externe, în rezultatul lezării arterei

subclavia stîngă, cauzată de plagă înțepat-tăiată a gîtului – ce se confirmă prin

modificările patologice depistate la examinarea medico-legală a cadavrului și

adeverite prin examenul histopatologic de laborator. La examinarea medico-legală

a cadavrului s-a depistat plagă înțepat-tăiată a gîtului penetrantă în cavitatea

toracică stîngă cu lezarea pielii, platismei pe stînga, mușchilor scaleni anterioară și

medie pe stînga, artera subclaviculară stîngă, pleurei perietale, pleurei viscelare și

parenchimul pulmonului stîng – care au fost produse intravital, cu nu mai mult de

30-40 minute pînă la instalarea decesului, la acțiunile traumatice a unui obiect

4

înțepător-tăietor, care au legătură cauzală directă cu survenirea decesului și

conform criteriului prezenței pericolului pentru viață se califică ca vătămare

corporală gravă.

De asemenea, instanța de apel corect a desfășurat latura subiectivă a

componenței de omor prin acțiunile de fapt întreprinse de inculpat, care s-a înarmat

cu un obiect de agresiune (cuțit) și prin modalitatea concretă de acțiune a aplicat

cuțitul într-o regiune vitală a corpului victimei, ceea ce a constituit împrejurări

care au dovedit faptul că inculpatul a acționat cu intenția de a lipsi de viață, și nu

de a cauza o vătămare.

Mai mult de atît, comportamentul post-infracțional al inculpatului exprimat

prin inacțiunea de apelare pentru acordarea primului ajutor, deși potrivit raportului

de expertiză medico-legală nr. 1028 din 03.06.2013 decesul nu a survenit imediat,

ci după 30-40 minute după aplicarea loviturii cu cuțitul, precum și tăinuirea armei

după consumarea infracțiunii – confirmă indubitabil comiterea și încercarea de

ascundere a unei infracțiuni de omor.

Prin urmare, verificînd temeinicia cerințelor formulate de recurentă în raport

cu materialele cauzei penale, instanța de recurs constată că acestea nu și-au găsit

confirmare, iar în asemenea caz, potrivit legii, se impune inadmisibilitatea

recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Zadorojnîi Ludmila

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 24 martie 2014, în cauza penală privindu-l pe Lașcu Vladimir

Nicolai, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 05 septembrie 2014.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ghenadie Nicolaev

Constantin Alerguș

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2014-05-07
0,95
1ra-693/2014 — art.187 alin.2 lit.e,f CP
Dosarul 1ra-693/2014 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE D E C I Z I E 09 aprilie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal în componența: președinte – Constantin Gurschi, judecători – Liliana Catan și Iurie Diaconu
CSJ 2014-10-24
0,95
1ra-1378/2014 — art. 187 alin. 2 lit. e, f; art. 217 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-1378/2014 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 01 octombrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal în componență: președinte – Ghenadie Nicolaev, judecătorii – Vladimir Timofti și Nadejda Toma, examinînd ad
CSJ 2014-04-02
0,95
1ra-457/2014 — art. 187 alin. 2 lit. e,f CP
Dosarul nr.1ra-457/14 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 05 martie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal în componență: președinte –Petru Ursache, judecătorii –Ghenadie Nicolaev și Constantin Alerguș, examinînd admisibi
CSJ 2014-10-03
0,95
1ra-1360/2014 — art. 218 alin. 3 lit. b, c CP
Dosarul nr.1ra-1360/14 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 24 septembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal în componență: președinte – Ghenadie Nicolaev, judecătorii – Vladimir Timofti și Nadejda Toma, examinînd admi
CSJ 2014-01-22
0,95
1ra-86/2014 — art.187 alin. 2, lit.b,e,f CP
Dosarul 1ra-86/14 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e D E C I Z I E 15 ianuarie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: președinte – Petru Ursache, judecători – Constantin Alerguș, Ghenadie N
Sursă