1ra-1078/2014 — art.324 alin. 2 lit.c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.324 alin. 2 lit.c CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1, pct. 6,8 CPP
1ra-1078/2014 — art.324 alin. 2 lit.c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-1078/14
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
15 iulie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Nicolae Gordilă,
Judecători – Constantin Alerguș, Ion Guzun, Iurie Bejenaru, Liliana Catan,
a judecat fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de
inculpații Sorbalo Alexei și Prodan Valeriu, împotriva sentinței
Judecătoriei Ocnița din 21 mai 2012și decizia Colegiului penal al Curții de
Apel Bălți din 04 aprilie 2014, în cauza penală în privința lui
Sorbalo Alexei Alexandr,
născut la 09 martie 1959, originar și domiciliat în
s. Tîrnova, r-nul Dondușeni.
și
Prodan Valeriu Valeriu.
născut la 19 decembrie 1966, originar și domiciliat
în s. Țaul, r-nul Dondușeni
Datele referitoare la termenul de examinare
a cauzei:
de la 23 mai 2011– pînă la 21 mai 2012
(instanța de fond);
de la 27 iunie 2012 – pînă la 19 decembrie 2012;
de la 05 iulie 2013 – pînă la 04 aprilie 2014
(instanța de apel);
de la 28 martie 2013 – pînă la 11 iunie 2013;
de la 20 mai 2014 – pînă la 15 iulie 2014
(instanța de recurs ordinar).
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură
penală, legal executată
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Ocnița din 21 mai 2012, Prodan Valeriu și
Sorbalo Alexei au fost condamnați în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal,
la 5 ani închisoare, fiecare și amendă în mărime de 2000 unități
convenționale echivalentul a 40 000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa
funcții în organele vamale pe un termen de 5 ani, fiecare.
În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost
1
suspendată condiționat pe un termen de probă de 5 ani, fiecare.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Prodan
Valeriu, fiind angajat în serviciu prin ordinul nr.109 din 11 noiembrie 1996
în calitate de inspector superior al Grupului Special de Supraveghere și
Escortă, ulterior inspector al Biroului Vamal Briceni, fiind persoană cu
funcție de răspundere, la data de 11 noiembrie 2010, exercitînd obligațiile
sale de serviciu în cadrul postului vamal Otaci-Moghiliov-Podolsk, și
urmărind scopul primirii prin extorcare a mijloacelor bănești ce nu i se
cuvin, pentru facilitarea introducerii bunurilor pe teritoriul R. Moldova din
Ucraina și anume a produselor din carne „mezeluri” și „drujbe”, încălcînd
sarcinile de bază și atribuțiile sale de serviciu reglementate de capitolul II
din Fișa Postului „Atribuții de serviciu” pct. l, prin care inspectorul
„asigură controlul vamal și vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport
trecute peste frontiera vamală de către persoane fizice și juridice, precum și
a încasării corecte a drepturilor de import-export, stabilite de legislația în
vigoare. Efectuează controlul fizic al mărfurilor și mijloacelor de transport
trecute peste frontieră, inclusiv cu efectuarea controlului primar sanitar-
veterinar și cel fitosanitar, întocmește procesul-verbal și asigură colectarea
altor probe, necesare constatării unei contravenții vamale, administrative
sau a unei infracțiuni penale depistate în procesul de exercitare a
atribuțiilor de serviciu, cu transmiterea acestora către subdiviziunea
abilitată a biroului vamal; efectuează controlul vamal al bunurilor,
mărfurilor și mijloacelor de transport trecute peste frontiera vamală a R.
Moldova, precum și a documentelor vamale, comerciale și de transport
care însoțesc acestea”, a pretins și a primit bani de la Bușovschii Roman în
sumă de 40 dolari și 200 lei, și respectiv, 1000 lei sub formă de mită, care
prin intermediul lui Calin Victor și Oboroca Nicolae a introdus pe teritoriul
R. Moldova la 11 noiembrie 2010 - 50 kg mezeluri, și respectiv, la 15
noiembrie 2010 - 10 ferestraie cu lanț.
Sorbalo Alexei, fiind angajat în serviciu prin ordinul nr. l88-c din
14 martie 2002 în calitate de inspector al Biroului Vamal Ocnița, fiind
persoană cu funcție de răspundere, la data de 01 decembrie 2010, 05
decembrie 2010 și 09 decembrie 2010, fiind în exercitarea obligațiilor sale
de serviciu în cadrul postului vamal Otaci-Moghiliov-Podolsk, și urmărind
2
scopul primirii prin extorcare a mijloacelor bănești ce nu i se cuvin, pentru
facilitarea introducerii bunurilor pe teritoriul R. Moldova din Ucraina și
anume a produselor din carne „mezeluri”, încălcînd sarcinile de bază și
atribuțiile sale de serviciu reglementate de capitolul II din Fișa Postului
„Atribuții de serviciu” pct. l, prin care inspectorul „asigură controlul vamal
și vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport trecute peste frontiera
vamală de către persoane fizice și juridice, precum și a încasării corecte a
drepturilor de import-export, stabilite de legislația în vigoare. Efectuează
controlul fizic al mărfurilor și mijloacelor de transport trecute peste
frontieră, inclusiv cu efectuarea controlului primar sanitar-veterinar și cel
fitosanitar, întocmește procesul-verbal și asigură colectarea altor probe,
necesare constatării unei contravenții vamale, administrative sau a unei
infracțiuni penale depistate în procesul de exercitare a atribuțiilor de
serviciu, cu transmiterea acestora către subdiviziunea abilitată a biroului
vamal; efectuează controlul vamal al bunurilor, mărfurilor și mijloacelor de
transport trecute peste frontiera vamală a R. Moldova, precum și a
documentelor vamale, comerciale și de transport care însoțesc acestea”, a
pretins și a primit bani în sumă de 500 lei, 400 lei, și respectiv, 1000 lei sub
formă de mită de la Bușovschii Roman, care prin intermediul lui Calin
Victor a introdus pe teritoriul R. Moldova la 01 decembrie 2010 - 50 kg
mezeluri, la 05 decembrie 2010 - 30 kg mezeluri, și respectiv, la 09
decembrie 2010 - 50 kg mezeluri.
Ulterior, la 05 decembrie 2010, Bușovschii Roman i-a dat comandă lui
Sorbalo Alexei să-i procure din magazinul „Duty Free”, amplasat pe
teritoriul postului vamal - 35 sticle de vodkă „Nemirof” cu volumul unei
sticle de 1 litru, cu costul a cîte 3 Euro sticla, după care, a doua zi
întîlnindu-se în s.Țaul, r-nul Dondușeni, ultimul i-a transmis sticlele de
vodcă lui Bușovschii Roman, care i-a achitat a cîte 10 lei pentru fiecare
sticlă și 200 lei, care era datoria pentru facilitarea introducerii bunurilor pe
teritoriul R. Moldova din Ucraina din data de 05 decembrie 2010, și
respectiv, la 09 decembrie 2010, la fel, i-a dat comandă să-i procure din
același magazin, vodcă „Nemirof”, pentru ce i-a achitat suma de 150 Euro.
Nefiind de acord cu sentința pronunțată cu apel au atacat-o
procurorul și inculpații Prodan Valeriu și Sorbalo Alexei, care au solicitat:
3
- acuzatorul de stat, casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei și
pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpații să fie condamnați în baza
art.324 alin.(2) lit. c) Cod penal, la cîte 7 ani închisoare, cu amendă în
mărime de 2000 unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa
funcții în organele vamale pe un termen de 5 ani, fiecare.
În argumentarea soluției solicitate procurorul a invocat că, instanța
de fond la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de prevederile art.61 și 75 Cod
penal și incorect a aplicat față de inculpați prevederile art.90 Cod penal,
deoarece în speță lipsesc careva circumstanțe atenuante, care ar fi permis
instanței de a aplica în privința acestora, prevederile normei date;
- inculpații, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei
hotărîri de achitare, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii,
deoarece prima instanță nu a luat în considerație că în cadrul urmăririi
penale au fost admise încălcări de procedură ce duc la nulitatea actelor
date, și anume pînă a fi pornită urmărirea penală, în perioada de 01
decembrie 2010 – 01 martie 2011 au avut loc acțiuni procesuale efectuate
fără autorizarea de către judecătorul de instrucție, iar acțiunile procesuale
efectuate după 01 martie 2011, s-au efectuat cu încălcarea competenței
după materie, fiindcă infracțiunea prevăzută de art.324 Cod penal, potrivit
art.269 Cod de procedură penală, ține de competența CCCEC, iar în cauză
lipsește ordonanța privind declinarea competenței, cauzele penale
neîntemeiat au fost conexate, considerîndu-se că pe ambele cazuri se
bănuiește una și aceeași persoană, precum și lipsește obiectul infracțiunii,
banii marcați, fiindcă prin ordonanța din 11.03.2011 aceștia au fost restituiți
martorului R.Bușovschii.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19
decembrie 2012, apelul acuzatorului de stat a fost respins ca nefondat, și
admise apelurile inculpaților Sorbalo A. și Prodan V., casată sentința și
pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,
prin care procesul penal în privința lui Sorbalo Alexei și Prodan Valeriu în
baza art.324 alin.(2) lit. c) Cod penal, a fost încetat din motiv că există
circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale sau
tragerea la răspundere penală.
4
Instanța de apel și-a motivat soluția prin faptul că, în urma verificării
probelor administrate, a ajuns la concluzia de încetare a procesului penal,
din motiv că sînt prezente circumstanțe care exclud sau condiționează
pornirea urmăririi penale sau tragerea la răspundere penală, și anume
urmărirea penală în privința inculpatului A.Sorbalo a fost efectuată cu
încălcarea prevederilor art.279 alin.(1) Cod de procedură penală, deoarece
pînă a fi pornită urmărirea penală, cu excepția acțiunilor prevăzute în
art.118 și 130 Cod de procedură penală, organul de urmărire penală a
efectuat un șir de acțiuni fără autorizarea judecătorului de instrucție,
nefiind legalizate în termenul prevăzut de art.301 Cod de procedură penală,
iar ordonanța procurorului din 01.04.2011 prin care s-a dispus conexarea
cauzei penale nr.2010268021 pornită în privința lui V. Prodan cu cauza
penală nr.2011268003 pornită în privința lui A. Sorbalo pe motiv că în
ambele cauze se bănuiesc unele și aceleași persoane, prezintă un act eronat,
fiind urmărit scopul legalizării acțiunilor de urmărire penală în privința
ultimului, efectuate pînă la pornirea urmăririi penale.
Totodată, Colegiul penal a conchis că în procesul urmăririi penale, au
fost încălcate prevederile legale privind competența după materie,
deoarece prin ordonanța procurorului în Procuratura r-lui Ocnița, I.
Rusnac, din 01 martie 2011 a fost pornită urmărirea penală în cauza lui
A. Sorbalo în baza art.324 alin.(2) lit. c) Cod penal, iar prin ordonanța din
01 aprilie 2011 a aceluiași procuror s-a dispus conexarea cauzelor penale în
privința lui V. Prodan și A. Sorbalo, cu atribuirea nr.2010268021, astfel
ambele ordonanțe au fost emise fără a fi verificată competența, pe cînd,
conform prevederilor art.269 alin.(1) Cod de procedură penală,
infracțiunile incriminate lui V. Prodan și A. Sorbalo țin de competența
Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției (ulterior
CNA - Centrului Național Anticorupție).
În consecință Colegiul penal a conchis că la efectuarea urmăririi
penale în cauza respectivă a fost încălcată competența după materie,
Procurorul r-lui Ocnița nefiind competent să efectueze urmărirea penală,
acest drept prin lege fiindu-i atribuit Procuraturii Anticorupție.
Prin urmare, instanța a concluzionat că, în conformitate cu
prevederile art.251 alin.(2) Cod de procedură penală, încălcarea
5
prevederilor legale referitoare la competența după materie sau după
calitatea persoanei, atrage nulitatea actului procedural și impune soluția
de încetare a procesului penal în conformitate cu art.391 alin.(1) pct.6) Cod
procedură penală, pe motiv că există alte circumstanțe care exclud sau
condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel cu recurs ordinar a
contestat-o procurorul care, a solicitat casarea acesteia cu menținerea
sentinței, pe motiv că infracțiunea comisă de inculpați a fost depistată și
documentată de către colaboratorii secției nr.3 a DIF a MAI pe teritoriul r-
lui Ocnița, iar acțiunile procesuale inițiale au fost autorizate de judecătorul
de instrucție. Cauza penală nr.2011268003 în privința lui A.Sorbalo a fost
pornită la 01 martie 2011 de către procurorul I.Rusnac în baza raportului de
autosesizare a acestuia, cînd a fost stabilită comiterea de către inculpat a
acțiunilor de corupere pasivă; instanța nu a ținut seama că transmiterea
sumelor bănești extorcate de către V.Prodan și A.Sorbalo au fost efectuate
de aceleași persoane, care au fost audiați în cadrul cauzei penale pornite
anterior, din care motiv, cauzele au fost conexate, prin urmare nu a fost
necesar de a fi emisă o ordonanță de verificare a competenței, fiindcă deja
exista ordonanța emisă de procurorul r-lui Ocnița la 11 noiembrie 2010, prin
care procurorul teritorial a stabilit competența și a dispus efectuarea
urmăririi penale de către Procuratura r-lui Ocnița.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din
11 iunie 2013 a fost admis recursul procurorului, casată decizia Colegiului
penal al Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2012 și dispusă rejudecarea
cauzei de către aceeași instanță în alt complet de judecată.
Colegiul penal a conchis că, instanța de apel, constatînd că în speță
au fost încălcate regulile privind competența după materie urma să verifice
care acte procedurale, ori probe, cad sub nulitate, deoarece nu toate actele
cauzei penale sînt nule și nu toate probele din dosar pot fi excluse din
simplu motiv că la urmărirea penală s-a încălcat normele juridice privind
competența după materie.
În consecință, Colegiul penal a conchis că, instanța de apel urma să
verifice și să analizeze probele conform art.100-101 Cod de procedură
penală și, stabilind că în cauză a avut loc încălcarea competenței materiale,
6
să argumenteze care probe urmează a fi excluse ca fiind nule din proces
fiind viciate la faza urmăririi penale, reieșind din circumstanțele concrete
ale cauzei.
Astfel, instanța de recurs a menționat că, în dependență de caz,
instanța de apel era în drept să se pronunțe cu o soluție, de condamnare ori
de achitare, dar nu de încetare a procedurii penale în temeiul art.391 alin.(1)
pct.6) Cod de procedură penală, din motiv că există circumstanțe care
exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale sau tragerea la
răspundere penală.
În consecință, Colegiul penal a concluzionat că soluția instanței de
apel de încetare a procesului penal în privința inculpaților, pe motiv că a
fost încălcată competența după materie, este prematură, de vreme ce nu a
fost verificată fiecare probă prin prisma art.100-101 Cod de procedură
penală.
Rejudecînd cauza, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Bălți din 04 aprilie 2014, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate
de acuzatorul de stat și inculpații Sorbalo Alexei și Prodan Valeriu cu
menținerea sentinței instanței de fond.
În argumentarea soluției sale, Colegiul penal a reținut că, instanța
de fond la adoptarea sentinței a respectat prevederile art. 101 Cod de
procedură penală, fiecare probă fiind apreciată din punct de vedere al
pertinenței, utilității, concludenții, veridicității lor, iar toate în ansamblu –
din punct de vedere al coroborării, stabilind cu certitudine toate aspectele
de fapt și de drept și, astfel, ajungînd la concluzia corectă cu privire la
vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate.
Instanța a conchis că, prima instanță corect a reținut ca probe ce
confirmă vinovăția inculpaților și anume:- declarațiile martorilor Calin
Victor, Bușovschi Roman, precum și actele cauzei: - procesul – verbal de
cercetare la fața locului din 09.12.2010; - raportul de expertiză nr. 3342 din
29.122010; - informația parvenită de la Serviciul grăniceri; - Copia
graficului de serviciu al efectivului Biroului vamal pentru luna noiembrie
2010; - decizia privind controlul transmiterii banilor și tabelul foto din
11.11.2010 și din 15.11.2010; - conținutul reproducerii înscrierii
comunicărilor înregistrate din 15.11.2010; - procesul –verbal de cercetare la
7
fața locului din 16.11.2010; - decizia privind controlul transmiterii banilor și
tabelul foto din 01.12.2010; - conținutul reproducerii înscrierii
comunicărilor înregistrate din 01.12.2010; decizia privind controlul
transmiterii banilor și tabelul foto din 06.12.2010; - conținutul reproducerii
înscrierii comunicărilor înregistrate din 06.12.2010; decizia privind
controlul transmiterii banilor și tabelul foto din 09.12.2010; - conținutul
reproducerii înscrierii comunicărilor înregistrate din 09.12.2010; -
ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict și anexare la
materialele cauzei din 09.12.2010; - fișa de post.
La fel instanța de apel a conchis că, argumentele invocate de partea
apărării nu constituie temei pentru achitarea inculpaților. Totodată
Colegiul penal a statuat că instanța de fond corect a apreciat critic
argumentele invocate de inculpați precum că ei nu au comis infracțiunea
incriminată deoarece aceste declarații se combat prin totalitatea probelor
cercetate în instanța de judecată și în opinia instanței de apel urmăresc
scopul evitării răspunderii penale pentru faptele comise.
Împotriva deciziei instanței de apel, au declarat recursuri ordinare
inculpații Sorbalo Alexei și Prodan Valeriu,au solicitat:
- inculpatul Prodan Valeriu, invocînd temeiurile de drept prevăzute
la art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, casarea deciziei
contestate, cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, argumentînd că
urmărirea penală a fost efectuată cu încălcarea competenței după materie
deoarece urmărirea penală în baza art. 324 Cod penal ține de competența
Procuraturii Anticorupție. Dreptul de-a schimba competența după materie
îi revine doar Procurorului General și adjuncților lui, prin ordonanță
motivată.
La fel instanțele ierarhic inferioare au dat o apreciere unilaterală
probelor, iar hotărîrile de condamnare au fost bazate doar pe declarațiile
martorului Bușovschi R. care începînd cu 14.08.2010 s-a aflat sub influența
organului de urmărire penală, iar din declarațiile martorilor Calin V. și
Oboroc N. rezultă că aceștia cunosc despre transmiterea banilor doar din
cuvintele lui Bușovschi R.;
- inculpatul Sorbalo Alexei, invocînd temeiurile de drept prevăzute la
art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, deciziei contestate, cu
8
pronunțarea unei noi hotărîri de achitare.
În argumentarea soluției solicitate recurentul a invocat următoarele:
- începînd cu 01.12.2010 pînă la 01.03.2011 în privința sa au fost
efectuate un șir de acțiuni procesual penale ilegale fără a fi pornită
urmărirea penală, fără autorizarea și legalizarea judecătorească;
- acțiunile procesual penale efectuate după data de 01 martie 2011
sunt ilegale deoarece au fost efectuate de un organ neîmputernicit;
- ordonanța din 01 martie 2011 de conexare a cauzelor penale pornită
în privința lui Prodan V. și a lui Sorbalo A., a fost emisă cu scopul de a
camufla acțiunile de urmărire penală ilegale. În argumentarea ordonanței
de conexare s-a invocat că în ambele cazuri este bănuită una și aceiași
persoană, însă de facto în ambele cauze una și aceiași persoană este doar
martorul Bușovschi R., care nu este persoană bănuită;
- instanțele ierarhic inferioare greșit au conchis că probele și acțiunile
procesual penale efectuate de organele de anchetă și procuratură, fără
pornirea urmăririi penale, autorizare și legalizare a judecătorului de
instrucție, competență după materie, conexarea ilegală a cauzelor penale –
sunt acțiuni legale în strictă conformitate cu cerințele legii.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de
procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra
recursurilor declarate de către inculpați, solicitînd respingerea acestora ca
inadmisibile, deoarece decizia instanței de apel este una corectă.
Judecînd recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei și
motivele invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră că
recursul inculpatului Prodan Valeriu urmează a fi respins, iar cel al
inculpatului Sorbalo Alexei admis, din următoarele considerente.
12.1. Cu referire la recursul inculpatului Prodan Valeriu:
Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă
recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs
în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele
temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept
să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără însă a i se agrava situația.
Drept temei pentru declararea recursului ordinar, inculpatul Prodan
9
Valeriu a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură
penală, din care rezultă că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse
recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel și nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
Colegiul constată că nici unul din temeiurile, la care se referă autorul
recursului, nu este aplicabil din punctul de vedere al prezenței erorii de
drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării
deciziei instanței de apel.
Instanța de apel, examinînd apelul inculpatului Prodan Valeriu, a
supus unei cercetări suplimentare și minuțioase toate probele administrate
la dosar, inclusiv a audiat suplimentar martorii Calin Victor și Bușovschi
Roman, a verificat și cercetat actele cauzei, care, fiind coroborate cu
înscrisurile anexate la dosar și cu celelalte probe, au permis instanței de
apel de a conchide că vina inculpatului Prodan Valeriu în săvîrșirea
infracțiunii prevăzute la art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, este dovedită.
Fiind în prezența împrejurărilor, conform cărora probele administrate
la dosar și anume: declarațiile martorilor Calin V., Bușovschi R., precum și
actele cauzei: - informația parvenită de la Serviciul Grănicer al R. Moldova din
care rezultă că Calin Victor la 11.11.2010, 01.12.2010, 05.12.2010 și la
09.12.2010 de mai multe ori a trecut frontiera prin punctul de trecere Otaci-
Moghiliov-Podolsk ca pieton, iar Oboroc Nicolaie a traversat frontiera la
data de 15.11.2012 de două ori, prin același punctul de trecere ca pieton
(f.d. 122-125, vol. I); - graficul de serviciu al efectivului biroului vamal Briceni pe
luna noiembrie 2010, din care rezultă că Prodan V. a fost antrenat în serviciu
la postul vamal Otaci-Moghiliov-Podolsk la data de 03,07,11,19,23 și 27
noiembrie 2010 (f.d.10-11, vol. I); - deciziile din 11.11.2010 și din 15.11.2010
prin care s-a decis transmiterea de către cet. Bușovschii R. către persoana
pe nume Valeriu a sumelor de bani estorcați și tabelul foto (f.d.12-16, 20-23
vol. I); - reproducerea în scris a comunicărilor înregistrate prin care s-a
constatat că pentru facilitarea introducerii pe teritoriul R.. Moldova a din
Ucraina a unor bunuri Prodan V. a pretins o sumă de bani de la Bușovschi
R. (f.d.26-27, vol. I); - procesul – verbal de cercetare la fața locului din 16.11.2010
prin care au fost examinate 5 cutii din carton în care se aflau cîte 2 pile de
10
model „Ural”, care au fost introduse prin punctul de trecere Otaci-
Moghiliov-Podolsk fără a fi achitate taxele vamale de Bușovschi R. la data
de 15.11.2010 prin intermediul lui Oboroca Nicolae, (f.d.28, vol. I); -
ordonanța din 09.12.2010 de recunoaștere în calitate de corpuri delicte și de
anexare la materialele cauzei a 6 CD-uri (f.d.66, vol. I); - fișa postului în care
sunt indicate atribuțiile de serviciu și sarcinile de bază ale inspectorului
superior (f.d.107-108, vol. I), confirmă cu certitudine faptul că Prodan V.
fiind persoană cu funcție de răspundere a estorcat și a primit mijloace
bănești ce nu i se cuvin de la Bușovschi R., pentru facilitarea introducerii
pe teritoriul R.Moldova a produselor din carne „mezeluri” și „drujbe”,
încălcînd sarcinile de bază și atribuțiile sale de serviciu.
Astfel, Colegiul penal consideră că aceste constatări au permis
instanței de apel să conchidă asupra legalității și temeiniciei concluziei
primei instanțe, corect fiind menținută sentința, prin care Prodan Valeriu a
fost condamnat în baza art. 324 alin.(2) lit. c) Cod penal.
Argumentele recurentului, precum că probele administrate au fost
apreciate incorect și unilateral, în opinia Colegiului, sînt neîntemeiate.
Instanța ierarhic inferioară, reieșind din prevederile legale nominalizate, a
dat o apreciere corectă declarațiilor martorilor, precum și celorlalte probe,
care au fost analizate în ansamblu, în mod obiectiv.
La fel, instanța de recurs consideră neîntemeiate argumentele
inculpatului, precum că urmărirea penală a fost efectuată cu încălcarea
competenței după materie, din următoarele considerente.
Prin ordonanța organului de urmărire penală al Procuraturii Ocnița
din 11 noiembrie 2010, s-a dispus începerea urmăririi penale în baza art.324
alin.(2) lit. a), c) Cod penal.
Potrivit prevederilor art. 271 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală,
organul de urmărire penală sau procurorul sesizat în modul prevăzut de
art. 262 este obligat să-și verifice competența, iar în cazul în care organul de
urmărire penală constată că nu este competent de a efectua urmărirea
penală, cauza urmează a fi transmisă procurorului, care exercită urmărirea
penală.
Totodată potrivit alin. (3) al aceluiași articol, chestiunile legate
de conflictul de competență se soluționează de procurorul care exercită
11
controlul asupra urmăririi penale sau, după caz, de procurorul ierarhic
superior.
Potrivit prevederilor art. 52 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,
procurorul pornește urmărirea penală și ordonă efectuarea urmăririi
penale organelor corespunzătoare de urmărire penală.
Prin sintagma procuror ierarhic superior în sensul art. 6 pct. 371 Cod
de procedură penală, se are în vedere procurorul teritorial, procurorul
specializat și adjuncții lor, procurorul mun. Chișinău și cel al Găgăuziei,
precum și adjuncții lor, șefii de subdiviziuni ale Procuraturii Generale
responsabili de urmărirea penală și adjuncții lor, Prim adjunctul și adjuncții
Procurorului General, Procurorul General.
În speță, conform prevederilor art. 31 din Legea cu privire la
Procuratură nr.294 – XVI din 25 decembrie 2008 cu modificările ulterioare,
procurorii teritoriali se consideră ierarhic superiori față de procurorii
procuraturii raionale.
Prin ordonanța procurorului r-lui Ocnița din 11 noiembrie 2010 s-a
dispus transmiterea cauzei penale nr. 2008268021 pentru exercitarea
urmăririi penale procurorului, adjunct al procurorului raionului Ocnița,
Gurițanu Ghenadie.
Astfel, instanța de recurs constată, că la efectuarea urmăririi penale în
cauza penală nr. 2008268021, nu a fost încălcată competența după materie,
dat fiind faptul că prin ordonanța procurorului ierarhic superior din 11
noiembrie 2010 (f.d.9, vol. I), care în cazul dat este Procurorul r-lui Ocnița
M. Vinogradov, corect s-a dispus efectuarea urmăririi penale de către
procurorul, adjunct al procurorului raionului Ocnița, Gurițanu Ghenadie.
Prin urmare, Colegiul penal conchide că ordonanța din 11 noiembrie
2010 nu a fost contestată atît de inculpatul Prodan Valeriu, cît și de
avocatul acestuia în modul și termenul prevăzut de lege.
Totodată, Colegiul penal atestă că decizia instanței de apel cuprinde
fondul apelului declarat de inculpatul Prodan Valeriu și temeiurile de fapt
și de drept care au dus la respingerea acestuia, precum și motivele
adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de
procedură penală.
Prin urmare, argumentele inculpatului Prodan V., precum că acesta
12
nu a comis infracțiunea pentru care a fost condamnat, sunt neîntemeiate și
contravin materialelor din dosar, iar nerecunoașterea vinovăției de către
inculpat urmează a fi apreciată drept o modalitate de exercitare a dreptului
la apărare, inculpatul urmărind scopul de a se eschiva de la răspunderea
penală.
Colegiul penal lărgit constată că acțiunilor inculpatului Prodan V. li
s-a dat o apreciere și încadrare juridică corectă, iar măsura de pedeapsă
acestuia i s-a stabilit cu respectarea prevederilor art. 61, 75 Cod penal,
ținîndu-se seama de gradul prejudiciabil al faptei comise, de persoana celui
vinovat, de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează
răspunderea, fiindu-i numită o pedeapsă în limitele sancțiunii normei
penale în baza căreia a fost declarat vinovat, astfel temeiuri de a interveni
în hotărîrea judecătorească în această parte la fel nu s-au stabilit.
Astfel, Colegiul conchide că temei legal pentru admiterea recursului
ordinar declarat de inculpatul Prodan Valeriu nu există și, potrivit legii, se
impune respingerea lui ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate în
această parte.
12.2. Cu referire la recursul inculpatului Sorbalo Alexei:
Drept temei pentru recurs inculpatul Sorbalo A. a invocat art. 427
alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, conform căruia, hotărîrile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărîrea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau nu au fost întrunite
elementele infracțiunii.
Decizia instanței de apel, conform art. 417 alin.(1) pct.8) Cod de
procedură penală, trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și
conținutul dispozitivului sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și
de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului,
precum și motivele adoptării soluției date.
În conformitate cu prevederile art.436 alin.(1) Cod de procedură
penală, procedura de rejudecare a cauzei, după casarea hotărîrii în recurs,
se desfășoară conform regulilor generale pentru examinarea ei.
13
Conform alin. (2) al aceluiași articol, pentru instanța de rejudecare,
indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt
rămîne cea care a existat la soluționarea recursului ordinar.
Aceste prevederi obligatorii ale legii procesuale penale nu au fost
respectate la rejudecarea cauzei.
Astfel, prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de
Justiție din 11 iunie 2013, s-a dispus rejudecarea cauzei de către instanța de
apel fiind semnalizate două momente: instanța de apel constatînd că în
speță au fost încălcate regulile privind competența după materie nu a
verificat care acte procedurale, ori probe urmează a fi excluse ca fiind nule din
proces fiind viciate la faza urmăririi penale, și nu a verificat fiecare probă prin
prisma art. 100-101 Cod de procedură penală.
La rejudecarea cauzei de către instanța de apel a rămas aceeași faptă
care a existat la soluționarea recursului, însă necătînd la cele menționate s-a
adoptat o soluție de menținere a sentinței, prin care Sorbalo Alexei a fost
condamnat în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, iar instanța și-a
argumentat soluția printr-o frază de ordin general „încălcarea competenței
numai în privința organului de urmărire penală nu constituie temei pentru
achitarea inculpaților” (f.d.188, vol. II).
Procedînd în asemenea mod, instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel, ceea ce constituie temei pentru
recurs prevăzut la art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală.
Prin urmare, Colegiul penal conchide că instanța de apel la
examinarea cauzei nu a îndeplinit indicațiile instanței de recurs cu privire
la verificarea competenței conform art. 269 Cod de procedură penală, și nu
a verificat probele care au fost puse la baza învinuirii înaintate lui Sorbalo
Alexei, precum și nu a argumentat care probe urmează a fi excluse ca fiind
nule din proces, fiind viciate la faza urmăririi penale.
Potrivit apelului declarat de către inculpatul Sorbalo Alexei (f.d.293-
296, vol. II), criticîndu-se legalitatea și temeinicia sentinței se invocă
următoarele motive:
„- acțiunile procesual penale începînd cu 01.12.2010 pînă la 01.03.2011 au
fost efectuate fără a fi pornită urmărirea penală în privința lui Sorbalo Alexei;
14
- acțiunile procesual penale efectuate după data de 01.03.2011 adică după
începerea urmăririi penale în privința lui Sorbalo A. au fost efectuate cu încălcarea
competenței după materie, fiindcă infracțiunea prevăzută de art. de art. 324 Cod
penal, ține de competența CCCEC, în speță lipsind ordonanța privind declinarea
competenței;
- cauzele penale nr. 2010268021 și nr. 2011268003 neîntemeiat au fost
conexate;
- lipsa obiectului infracțiunii și anume banii marcați, deoarece aceștia prin
ordonanța din 11.03.2013 au fost restituiți martorului R. Bușovschi.”
Anume asupra acestor motive invocate în apel de inculpatul Sorbalo
Alexei, instanța de apel nu s-a pronunțat, sau s-a pronunțat arbitrar, fără
argumentarea cuvenită.
Astfel, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că judecînd apelul
instanța de apel nu se poate limita doar la redarea de la persoana a treia a
circumstanțelor și împrejurărilor cauzei constatate de prima instanță, ci
urmează să examineze și să supună verificării toate probele și argumentele
aduse de apelanți, respectînd prevederile legale enunțate anterior.
Prin urmare, Colegiul penal analizînd textul deciziei contestate
conchide că decizia instanței de apel suferă de insuficiență în partea
motivării soluției, iar probele administrate în cauză nu au fost apreciate
obiectiv în strictă conformitate cu prevederile art. 93-95 Cod de procedură
penală, precum și instanța nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în
apel de inculpatul Sorbalo A.
Instanța de recurs conchide că temeiul prevăzut la art. 427 alin.(1)
pct.6) Cod de procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția, invocate de recurent, persistă în
cauză.
Totodată, instanța de apel rejudecînd cauza, n-a respectat prevederile
art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, care sînt obligatorii pentru
instanța ce rejudecă cauza, prin urmare aceasta n-a îndeplinit indicațiile
instanței de recurs și, astfel, în această ordine de idei, recursul inculpatului
Sorbalo Alexei urmează a fi admis.
15
Încălcările enunțate determină, incontestabil, Colegiul să
concluzioneze asupra necesității de a casa parțial decizia instanței de apel
în partea condamnării lui Sorbalo Alexei cu dispunerea rejudecării cauzei
în instanța de apel, în alt complet de judecată, unde instanța de apel,
urmează să se conducă de prevederile art.436 Cod de procedură penală,
care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să țină seama de
cele expuse în prezenta decizie, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței
atacate, să dea o apreciere obiectivă tuturor probelor administrate, avînd în
vedere prevederile art.93, 95, 101 Cod de procedură penală, să se pronunțe
asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar în dependență de datele
obținute, să pronunțe o hotărîre legală, întemeiată și motivată, care să
corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c)
Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de
Justiție
D E C I D E :
Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de inculpatul
Prodan Valeriu Valeriu.
Admite recursul ordinar declarat de către inculpatul Sorbalo Alexei,
casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04
aprilie 2014, în partea condamnării lui Sorbalo Alexei Alexandr, cu
dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță, în alt complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea supusă
rejudecării, în rest, este irevocabilă, publicată la 12 august 2014.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Constantin Alerguș
Ion Guzun
Iurie Bejenaru
Liliana Catan
16