1ra-817-2014 — art.217 alin.2, 290 alin.2 și 42 alin.3, 145 alin.2 CP CP

1ra-817-2014 — art.217 alin.2, 290 alin.2 și 42 alin.3, 145 alin.2 CP CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr.1ra-817/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 iulie 2014 mun.Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Nicolae Gordilă,

Judecătorii - Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Ion Guzun, Constantin Alerguș,

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 decembrie 2013, de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Valentina Costaș, partea vătămată Ana

Gheorghiță, reprezentantul părții vătămate Vadim Gheorghița și reprezentantul părților

vătămate, avocatul Alexei Pavalachi, în cauza penală în privința lui

Șchirca Dinu Gheorghe, născut la 24 aprilie

1974, originar și domiciliat în s.Larga, r-nul

Briceni

și

Voloșin (Sîrghi) Ion Leonid, născut la 20

ianuarie 1985, originar din s.Talmaza, r-nul

Ștefan Vodă, domiciliat în s.Hlina, r-nul

Briceni.

Termenul examinării cauzei:

Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală legal

executată.

Colegiul penal lărgit asupra recursului,

C O N S T A T Ă :

(Sîrghi) Ion au fost condamnați în baza art.217 alin.(2) Cod penal la cîte 1 an

închisoare, fiecare, în penitenciar de tip semiînchis.

Prin aceiași sentință Șchirca Dinu și Voloșin (Sîrghi) Ion au fost achitați de sub

învinuirea de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.290 alin.(2) lit.b) Cod penal,

pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, iar pe art.42 alin.(3), art.145

alin.(2) lit.b), i), j), k), art.42 alin.(3), art.188 alin.(5) și, respectiv, art.145 alin.(2)

lit.b), i), j), k), art.188 alin.(5) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de

inculpați.

Acțiunea civilă înaintată de Gheorghița Ana cu privire la repararea prejudiciului

material și moral în sumă de 115000 lei s-a respins.

nestabilită de oragnul de urmărire penală, pentru consum propriu, substanțe narcotice

marijuană în proporții mari, pe care pe parcursul anului 2011 și pînă la 13 aprilie 2011,

le-a păstrat la domiciliul său din s.Larga, r-nul Briceni, care în urma efectuării

percheziției la domiciliul acestuia, au fost depistate trei fragmente din hîrtie, fiecare cu

masă vegetală de culoare verde, uscată și mărunțită, care conform raportului de

expertiză nr.1363 din 20 aprilie 2011, reprezintă marijuană, în cantitate totală de 4,62

grame, ce constituie proporții mari.

2.1. Voloșin Ion, a prelucrat plante de cînepă, în scopul obținerii produsului

finit cu efect narcotic marijuană, pe care pe parcursul anului 2011 și pînă la 13 aprilie

2011 le-a păstrat ilegal pentru consum propriu la domiciliul său din s.Hlina, r-nul

Briceni, cînd în urma percheziției efectuate la domiciliu acestuia a fost depistat un

fragment din hîrtie cu masă vegetală verde, uscată și mărunțită, care conform

raportului de expertiză nr.1361 din 20 aprilie 2011, reprezintă marijuană, în cantitate

totală de 3,66 grame, ce constituie proporții mari.

2.3. De către organul de urmărire penală au fost învinuiți în comiterea

infracțiunii Voloșin Ion și Șchirca Dinu pentru „purtarea, păstrarea armei de foc și

munițiilor fără autorizația corespunzătoare, săvîrșite de două persoane, iar Șchirca

Dinu și pentru procurarea armei de foc, în următoarele circumstanțe:

Șchirca Dinu pentru asigurarea realizării planului său criminal îndreptat la

comiterea atacului tîlhăresc asupra soților Gheorghiță Alexei și Gheorghiță Ana,

locuitori ai s.Larga, r-nul Briceni, a procurat în lipsa unei autorizări corespunzătoare de

la persoane neidentificate de către urmărirea penală, un pistol mitralieră de model

„Kalașnikov” și 15 cartușe de luptă, pe care le păstra la domiciliul său în S.Larga, r-nul

Briceni, apoi le-a transmis coparticipantului său la infracțiune Voloșin Ion, care în

perioada lunilor ianuarie-februarie 2011 le-a deținut, purtat și păstrat în automobilul și

gospodăria sa din s.Hlina, r-nul Briceni, după care le-a restituit lui Șchirca Dinu, care,

la rîndul său, a continuat purtarea și păstrarea armei și munițiilor sus indicate.

Astfel, în perioada lunilor ianuarie-februarie 2011, Șchirca Dinu și Voloșin Ion,

avînd cu ei pistolul mitralieră și cartușe, deplasîndu-se sistematic în regiunea locului

de trai și de serviciu a soților Gheorghiță pentru planificarea detaliată a infracțiunii

efectuînd verificări și urmăriri ascunse, unde Voloșin Ion, fiind în calitate de pasager,

avînd asupra sa pistolul mitralieră, iar Șchirca Dinu fiind în calitate de șofer al

mijlocului de transport de model „Mercedes Vito”, cu n/î BR AS 247, ce aparținea lui

Voloșin Ion, din imprudență a efectuat o împușcătură involuntară în podeaua

mijlocului de transport, provocînd un orificiu de ieșire care, potrivit raportului de

expertiză nr.1630/1604 din 17.06.2011, a fost format în rezultatul producerii unei

împușcături dintr-o armă de foc, de calibrul 7,6 mm cu proiectil (glonte), baza căruia îl

constituie cuprul și sînt de intrare, împușcătura fiind efectuată din sus în jos, de la

dreapta spre stînga, sub un unghi aproximativ 45 de grade de la distanța de pînă la 300

mm.

Tot ei, Șchirca Dinu și Voloșin Ion, au fost învinuiți în comiterea atacului

tîlhăresc și omorul unei persoane, săvîrșit în interes material, de mai multe persoane,

cu o deosebită cruzime, cu scopul de a ascunde altă infracțiune și de a înlesni săvîrșirea

ei, în următoarele circumstanțe.

În luna decembrie 2010, Șchirca Dinu, obținînd informația cu privire la situația

financiară bună a locuitorilor s.Larga, r-nul Briceni, Gheorghiță Alexei și Gheorghiță

Ana, și presupunînd că la domiciliul acestora se află sume impunătoare de bani, a

hotărît să comită un atac tîlhăresc asupra ultimilor, în scopul sustragerii bunurilor în

proporții deosebit de mari.

2

Astfel, întru realizarea intențiilor sale criminale, Șchirca Dinu i-a determinat pe

Voloșin Ion și o altă persoană, în privința căruia procesul penal a fost disjuns în

procedură separată, la comiterea infracțiunii, aceștia din urmă acceptînd necondiționat

propunerea, iar în perioada lunilor ianuarie 2011-martie 2011, au elaborat un plan

infracțional, împărțind rolurile între ei, în urma căruia au convenit că în cazul

rezistenței din partea persoanelor ce vor fi supuse atacului, să le omoare, întru

înlesnirea săvîrșirii sustragerii.

Potrivit rolurilor repartizate, Șchirca Dinu a pregătit un automobil de model

„Chrysler Voyager”, cu n/î lituaniene CDA 910, destinat pentru deplasarea la locul

infracțiunii, transportarea bunurilor care urmau a fi sustrase și retragerii de la locul

crimei, iar Voloșin Ion a asigurat înzestrarea grupului cu cagule și centuri de polimer și

bandă adezivă, destinate mobilizării victimelor.

Așa, la 02 aprilie 2011, aproximativ pe la ora 21.20, Șchirca Dinu i-a transportat

cu automobilul de model „Chrysler Voyager”, cu n/î lituaniene CDA 910, pe Voloșin

Ion și o altă persoană, în privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă în procedură

separată, în s.Larga, r-nul Briceni, în apropierea gospodăriei familiei Gheorghiță, unde

potrivit rolurilor repartizate, Șchirca Dinu a rămas în automobil, asigurînd

supravegherea locului infracțiunii, iar Voloșin Ion cu persoana, în privința căreia

urmărirea penală a fost disjunsă în procedură separată, mascîndu-se cu cagule și

înarmîndu-se cu un cuțit pregătit din timp, au pătruns prin acces liber în locuința

familiei Gheorghiță, unde la acel moment se afla doar Gheorghiță Ana, pe care au

atacat-o și aplicînd violență, au imobilizat-o, legîndu-i mîinile și picioare cu bandă

adezivă, după care amenințînd-o cu cuțitul, i-au cerut informația despre localizarea

banilor, iar cînd cerința lor a fost refuzată, au început căutarea banilor în perimetrul

locuinței. Peste aproximativ 30 de minute de la atac, la domiciliu a revenit

cet.Gheorghiță Alexei, care a încercat să împiedice activitatea infracțională, opunîndu-

le infractorilor rezistență fizică, aceștia conștientizînd că reprezintă un obstacol pentru

realizarea intențiilor sale criminale, acționînd cu intenție unică și în conformitate cu

înțelegea prealabilă stabilită între ei și Șchirca de a comite omorul lui Gheorghiță

Alexei, pentru înlesnirea sustragerii bunurilor, și acționînd în scopul omorului acestuia,

Voloșin Ion și persoana în privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă în procedură

separată, l-au imobilizat, legîndu-i victimei mîinile și picioarele cu bandă adezivă,

după care i-au aplicat multiple lovituri cu mîinile și picioarele în diferite părți ale

corpului, inclusiv în cap, organ de importanță vitală și concomitent, cu întreruperi, îi

obturau cu mîinile orificiul nazal și bucal, în mod conștient cauzînd victimei suferințe

deosebite, în rezultatul cărora, conform raportului de expertiză medico-legală nr.54 din

03 aprilie 2011, i-au fost cauzate vătămări corporale grave, periculoase pentru viață,

sub formă de traumatism cranio cerebral închis sub formă de fractura oaselor bazei

craniului și hemoragiei subarahnoidale, hemoragii în țesuturile moi pericraniene și

mușchii temporali, fractura oaselor nasului, fractura bilaterală a coastelor, hemoragii în

țesuturile moi a toracelui, edem, echimoze și excoriație la cap, față și cutia toracică pe

stînga. La fel, victima a fost supusă asfixiei mecanice întrerupte, astuparea orificiului

bucal și nazal, în consecința cărora cet.Gheorghiță Alexei a decedat pe loc, după care

au sustras suma de 130800 lei, 8000 ruble rusești, echivalentul a 3359,2 lei, 300 hrivne

ucrainene, echivalentul a 448,59 lei, cauzînd părții vătămate Gheorghiță Ana o daună

materială în proporții deosebit de mari, în valoare totală de 134607,79 lei.

3

suplimentar procurorul V.Costaș, partea vătămată A.Gheorghiță, reprezentanții părții

vătămate V.Gheorghiță și avocatul acestora, A.Pavalachi, care au solicitat:

- procurorii, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Șchirca Dinu să fie condamnat în baza art.217 alin.(2) Cod penal la 1 an

închisoare, art.290 alin.(2) lit.b) Cod penal la 5 ani închisoare, art.42 alin.(3), 188

alin.(5) Cod penal la 12 ani închisoare și art.42 alin.(3), 145 alin.(2) lit.b), i), j), k) Cod

penal la 20 de ani închisoare, iar în temeiul art.84 Cod penal definitiv la 25 de ani

închisoare;

Voloșin Ion să fie condamnat în baza art.217 alin.(2) Cod penal la 1 an

închisoare, art.290 alin.(2) lit.b) Cod penal la 5 ani închisoare, art.188 alin.(5) Cod

penal la 15 ani închisoare și art.145 alin.(2) lit.b), i), j), k) Cod penal la detențiune pe

viață, iar în temeiul art.84 Cod penal, la o pedeapsă definitivă cu închisoarea sub formă

de detențiune pe viață.

În argumentarea cerințelor sale partea acuzării a invocat că, sentința este

nelegitimă și neîntemeiată, instanța la baza soluției de achitare a luat în considerație

doar probele apărării, și anume declarațiile doar a inculpaților date în cadrul cercetării

judecătorești, pe cînd urma a le da o apreciere critică, precum și încălcarea dreptului la

apărare și aplicarea violenței în privința inculpaților, fără a ține cont că pe faptul dat

există ordonanțele de refuz în pornirea urmăririi penale în privința colaboratorilor de

poliție, iar în cadrul urmării penale, inculpaților de la bun început le-a fost acordată

asistență juridică calificată, atît garantată de stat, cît și de avocații prin contract, aleși

de ei personal, așa că toate acțiunile de urmărire penală au fost efectuate cu respectarea

prevederilor legale; instanța neîntemeiat a recunoscut ca inadmisibile și a exclus

probele acuzării ce demonstrează vinovăția inculpaților, și anume probele ce au fost

legal acumulate în cadrul cauzei penale în privința lui T.Motruc, care este al treilea

coparticipant la comiterea infracțiunilor; ce ține de descifrările telefonice a lui

I.Voloșin, N.Ciornîi, R.Somiș și L.Codimschi, prin care s-a dezbătut alibiul lui

I.Voloșin și înainte de a fi atașată această probă la materialele cauzei, atît apărarea, cît

și inculpații au făcut cunoștință cu aceasta; faptul neanexării din motive tehnice

argumentate a tabelului fotografic la procesul-verbal de percheziție din 13.04.2011

efectuate la domiciliul lui D.Șchirca, nu poate duce la nulitatea acestei acțiuni de

urmărire penală, în urma căreia au fost depistate probe importante pentru cauză, și

anume un telefon mobil și mănuși cu degete tăiate, care au fost utilizate la săvîrșirea

infracțiunii; descifrările convorbirilor telefoncie de la companiile “Orange” și

“Moldcell” ridicarea cărora a fost autorizată de judecătorul de instrucție, astfel au fost

dobîndite cu respectarea prevederilor art.126-129 Cod de procedură penală, că reținînd

incorect rapoartele de expertiză, prin care din lipsa metodicii și literaturii de

specialitate nu a fost posibil de dat răspuns privind identitatea curelușelor din polimer

ridicate din automobilul lui I.Voloșin, cu cele ridicate de la locul infracțiunii și de pe

cadavrul lui A.Gheorghiță, prin urmare partea acuzării consideră că prin probele care

au fost legal administrate în cadrul urmării penale și care au fost supuse cercetării în

prima instanță, dimpotrivă se dovedește vinovăția inculpaților de comiterea

infracțiunilor de care au fost învinuiți;

- partea vătămată A.Gheorghiță, reprezentantul părții vătămate V.Gheorghiță și

reprezentantul acestora, avocatul A.Pavalachi, casarea sentinței, pe motiv că poartă un

caracter unilateral și neobiectiv, iar achitarea inculpaților nu poate fi considerată legală

4

și întemeiată, vinovăția lor a fost dovedită în ședința de judecată, însă probele în cauză

nu au fost analizate și apreciate prin prisma sistematizării, imparțialității, obiectivității

și concludenței, solicitînd să le fie aplicate pedepsele solicitate de către procuror, cît și

încasarea de la ei a prejudiciului material și moral indicat în cererea de chemare în

judecată.

nefondate, apelurile declarate de procuror, partea vătămată, reprezentantul părții

vătămate și reprezentantul acestora, avocatul A.Pavalachi.

Instanța de apel și-a motivat soluția prin faptul că, în cadrul cercetării

judecătorești, vinovăția inculpaților nu a fost confirmată prin probe pertinente și

concludente, iar sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, dubiile în

probarea învinuirii urmînd a fi interpretate în favoarea inculpaților.

Astfel, Colegiul a reținut că, prima instanța legal a considerat că inculpații

D.Șchirca și I.Voloșin urmează să fie achitați din motivul că pe art.290 alin.(2) lit.b)

Cod penal, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, iar pe art.42 alin.(3), 145

alin.(2) lit.b), i), j), k), art.43 alin.(3), 188 alin.(5) Cod penal și, respectiv, art.145

alin.(2) lit.b), i), j), k), 188 alin.(5) Cod penal, fapta nu a fost săvîrșită de inculpați.

La fel, instanța a menționat că partea acuzării, în cadrul examinării cauzei

penale, solicitînd reluarea cercetării judecătorești, s-a limitat la prezentarea probelor

care au fost obiect de discuție în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță, care

au fost apreciate critic de către prima instanță.

partea vătămată A.Gheorghiță, succesorul părții vătămate V.Gheorghiță și

reprezentantul acestora, avocatul A.Pavalachi, care au solicitat:

- procurorul care, invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală, casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță,

pe motiv că instanța de apel nu s-a pronunțata asupra tuturor motivelor invocate în

apel, nu a analizat și apreciat obiectiv probele prezentate de partea acuzării, prin

prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penal, și anume declarațiile părții

vătămate A.Gheorghiță, a martorilor E.Josan, V.Marian, V.Lecari, R.Melnic,

D.Burdujan, A.Dicol, cît și probele materiale, care întru totul dovedesc vinovăția

inculpaților și combat versiunea acestora ce a stat la baza soluțiilor de achitare, precum

că dînșii în seara incidentului nu s-au aflat în s.Larga, r-nul Briceni; instanța nu a

reținut nici faptul că partea acuzării în instanța de apel a concretizat învinuirea

înaintată inculpaților, și anume ora săvîrșirii faptelor prejudiciabile comise de

D.Șchirca și I.Voloșin, în rest invocînd aceleași motive ca și în apel descrise la pct.3 al

prezentei decizii;

- partea vătămată, reprezentantul părții vătămate și avocatul acestora, cu

trimitere la art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, casarea deciziei, în scopul

reparării erorilor de drept, cu rejudecarea cauzei în aceiași instanță, întrucît instanța de

apel nu a analizat, nu a descris, nu a respins și nu s-a expus asupra probelor aduse de

partea acuzării, care întru totul dovedesc vinovăția inculpaților pe învinuirea adusă în

baza art.188 alin.(5), 145 alin.(2) lit.b), i), j), k) și 290 alin.(2) lit.b) Cod penal, iar

versiunile inculpaților, că nu ei, ci alte persoane au săvîrșit infracțiunea nu corespund

realității, alibiul fiecăruia a fost respins pe parcursul examinării cauzei, iar declarațiile

lor, prin care și-au recunoscut vina de coparticipare la săvîrșirea infracțiunilor, date în

cadrul urmării penale corespunde realității și care incorect nu au fost reținute de

instanțe; instanțele incorect au reținut că aceste declarații au fost date sub influență

5

psihică și fizică, fiind maltratați și duși în eroare de colaboratorii de poliție, deoarece în

acest sens au fost efectuate verificări, fiind emise ordonanțele procurorului de refuz în

pornirea urmării penale din 15.02.2013, iar în cazul în care instanțele au constatat

abateri procesuale neesențiale, în situația în care culpa acestora este pe deplin dovedită,

urmau să nu-i achite, dar să aplice dispozițiile art.385 alin.(4) Cod de procedură

penală, reducîndu-le din pedeapsă pentru încălcările admise.

invocate, Colegiul penal consideră că acestea urmează a fi admise din următoarele

considerente.

Conform prevederilor art.414, 415 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrilor atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel, sau cercetează suplimentar probele administrate în instanța

de fond, ori poate da o nouă apreciere probelor din dosar, fiind obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucît odată exercitat,

produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control integral atît în

fapt, cît și în drept numai la persoana care l-a declarat, la calitatea acesteia în proces și

la persoana împotriva căreia este îndreptat de către jurisdicția de al doilea grad asupra

hotărîrii primei instanțe.

Potrivit legislației în vigoare, în sensul cerințelor art.414 Cod de procedură

penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima

instanță, prin apel, se transmit instanței de apel: dacă fapta reținută ori numai imputată

s-a săvîrșit ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis; în

ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă există

circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost apreciate; dacă toate în

ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la

dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.

Colegiul penal constată că aceste prevederi legale, deși sînt obligatorii, nu au

fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel. Instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, astfel că argumentele

invocate de procuror și partea vătămată și reprezentanții legali în recurs își găsesc

reflectare în starea reală a lucrurilor statuată în cauză, inclusiv sub aspectul că,

judecînd apelul, instanța de judecată nu a înlăturat incertitudinile ridicate de recurenți

în recurs, ci aceasta doar le-a expus succint, fără a le analiza în ansamblul lor,

coroborîndu-le cu celelalte probe administrate în dosar.

Mai mult, la argumentarea necesității respingerii apelurilor declarate de

procuror, partea vătămată A.Gheorghiță, succesorul părții vătămate V.Gheorghiță și

reprezentantul acestora, avocatul A.Pavalachi, instanța de apel a apreciat unilateral

probele administrate la dosar, acordînd o valoare primară probelor care, în opinia

acestei instanțe, demonstrează nevinovăția inculpaților D.Șchirca și I.Voloșin, în

detrimentul celor aduse de partea acuzării, considerînd că probele administrate de

organul de urmărire penală sînt inadmisibile, întru a putea fi puse la baza unei sentințe

de condamnare, deoarece la administrarea probelor au fost încălcate prevederile

art.131 alin.(1)-(5), 128 alin.(3), (4), 135 alin.(5), (6) Cod de procedură penală.

Din partea motivantă a deciziei instanței de apel rezultă că, temeiul de menținere

a sentinței privind achitarea inculpaților, constă în faptul că prima instanță corect a

6

conchis că pe parcursul urmăririi penale, în cauza penală au fost comise încălcări de

procedură penală care potrivit art.94 Cod penal, duce la inadmisibilitatea probelor.

În sprijinul acestei concluzii s-a făcut referință la actele procedurale, cum sînt –

procesele-verbale de percheziție din 13.04.2011 la domiciliul lui D.Șchirca, de

examinare a telefonului mobil de model „Nokia” cu nr.de Imei 354188023948719 și a

unei perechi de mănuși de culoare neagră din piele artificială cu degetele tăiate, care a

fost ridicată în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui D.Șchirca din 19.07.2011

cu foto tabel, de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice a abonatului

T.Motruc din 22.07.2011,, informația ridicată de la instituția de telecomunicații SA

„Orange” cu privire la apelurile telefonice, efectuate de abonații „Orange” în raza de

acoperire a antenelor cu nr.493, 5581, 5582, 5585, 3558, 35581, 35584, 6081, 6083,

care acoperă locul comiterii omorului cet.A.Gheorghiță din s.Larga, r-nul Briceni la

02.04.2011, care nu este autentificată cu semnătura și ștampila SA „Orange”,

informația ridicată de la instituția de telecomunicații SA „Orange” privitor la

descifrările convorbirilor telefonice a apelanților SA „Orange”, care figurează în aria

de acoperire la 02.04.2011, în s.Larga, r-nul Briceni, precum și descifrarea telefonică a

apelurilor, care la fel nu este autentificată cu semnătura și ștampila SA „Orange”.

Potrivit art.251 alin.(4) Cod de procedură penală, încălcarea oricărei prevederi

legale decît cele prevăzute în alin. (2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în

cursul efectuării acțiunii - cînd partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale

- cînd partea ia cunoștință de materialele cauzei, sau în instanța de judecată - cînd

partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba

este prezentată nemijlocit în instanță.

Instanța de apel, menținînd soluția primei instanțe, a lăsat fără apreciere

argumentele procurorului pe temeiurile sus-menționate și nu a verificat dacă inculpații

D.Șchirca și I.Voloșin în cursul efectuării acțiunilor de urmărire penală sau la etapa

terminării urmăririi penale și luării de cunoștință cu materialele cauzei au avut obiecții

referitor la acțiunile de urmărire penală și dacă au depus vreo plîngere privind

recunoașterea nulității actelor procesuale efectuate în cadrul urmăririi penale la

judecătorul de instrucție, în conformitate cu prevederile art.313 Cod de procedură

penală.

În atare situație, Colegiul penal conchide că, instanța de apel, nu a ținut seama

de stipulările art.230, 251 alin.(4) Cod de procedură penală și nu le-a raportat la

materialele cauzei.

Mai mult, instanța de apel incorect s-a expus asupra faptului că prima instanță

just a respins ca probe descifrările convorbirilor telefonice a martorilor V.Cudimschi,

L.Cudimschi, N.Ciornaia, R.Somiș și a inculpatului I.Voloșin, fiind obținute nu în

cadrul dosarului în cauză, dar pe dosarul cu nr.2011990277 după învinuirea lui

T.Motruc, motivînd că părțile nu au fost admise la această sursă de dovezi și erau în

imposibilitate de a construi o apărare eficientă în privința sa, deoarece înainte de a fi

anexate descifrările convorbirilor telefonice la materialele cauzei în calitate de probe,

atît partea apărării, cît și inculpații, au luat cunoștință cu acestea și nu s-au expus

asupra neconcordanței cu declarațiile sale deja depuse în fața instanței, s-au să fi făcut

obiecții la acestea, contestîndu-le în ordinea prevăzută de art.313 Cod de procedură

penală.

La fel, instanța de apel, în partea descriptivă a deciziei a constatat că, absența

unei plîngeri depuse personal de către inculpați în primele lor zile de detenție nu

7

afectează constatările sale cu privire la maltratarea acestora de către colaboratorii de

poliție, însă o asemenea constatare Colegiul penal o consideră contrară circumstanțelor

cauzei. Astfel, reieșind din materialele cauzei rezultă că, inculpații D.Șchirca și

I.Voloșin, fiind recunoscuți în calitate de bănuiți, la 13.04.2011 și, respectiv la

14.04.2011, în prezența apărătorului au dat declarații, prin care au recunoscut faptele

imputate, detaliat și concret indicînd cum au planificat atacul asupra familiei

Gheorghiță, despre acumularea datelor privind modul de viață și orarul zilei acestora,

pregătirea armei de foc și altor obiecte pentru săvîrșirea infracțiunii, și careva cereri

sau obiecții din partea acestora nu au parvenit, precum nu s-au dezis de aceste

declarații nici la etapa de punere sub învinuire din 20.04.2011, la fel fiind asistați de

apărători, nu au declarat că depozițiile anterioare au fost obținute în rezultatul

maltratării ori prin influență psihică, sau că ar fi fost duși în eroare de către

colaboratorii de poliție. Dimpotrivă, inculpații fiind asigurați cu apărători, nu au

invocat faptul maltratării, iar ulterior, pe marginea plîngerii inițiate de C.Voloșin, a

fost emisă o ordonanță de neîncepere a urmării penale din cauza lipsei elementelor

constitutive ale excesului de putere din partea colaboratorilor de poliție, ordonanță ce a

nu a fost contestată de partea apărării în modul stabilit de lege.

Prin urmare, este eronată constatarea instanței, precum că depozițiile inculpaților

D.Șchirca și I.Voloșin, date la urmărirea penală, prin care aceștia au recunoscut

săvîrșirea infracțiunilor incriminate, au fost obținute cu încălcarea normelor procesuale

în rezultatul excesului de putere al colaboratorilor organelor de resort.

Totodată, Colegiul penal remarcă că, conform art.93 Cod de procedură penală,

probele sînt elemente de fapt dobîndite în modul stabilit de prezentul Cod, care servesc

la constatarea existenței infracțiunii, la identificarea făptuitorului, la constatarea

vinovăției, precum și la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluționare

a cauzei. Potrivit alin. (2) al acestei norme, ca probe sînt considerate declarațiile

bănuitului, învinuitului, inculpatului, părții vătămate și a martorilor obținute în

conformitate cu prevederile legii, rapoartele de expertiză, corpurile delicte,

documentele, înregistrările audio sau video, procesele-verbale privind acțiunile de

urmărire penală, constatările tehnico-științifice și medico-legale ș.a..

În baza acestor prevederi legale, Colegiul conchide că instanța de apel nu s-a

conformat acestora, nu a dat o apreciere completă fiecărei probe aduse de procuror în

susținerea învinuirilor formulate inculpaților și nu a dat o apreciere obiectivă acestora,

prin prisma art.101 Cod de procedură penală, precum nu s-a expus de ce respinge

probele administrate pe parcursul urmăririi penale, în baza cărora inculpații au fost

învinuiți. Astfel, instanța nemotivat a ignorat conținutul depozițiilor inculpaților

D.Șchirca, I.Voloșin, date la faza urmăririi penale, a părții vătămate A.Gheorghiță, a

martorilor E.Josan, V.Marian, V.Lecari, R.Melnic, D.Burudujan, A.Dicol,

A.Catlabuga, O.Pavlenco, I.Iachimov, cît și probelor scrise - rapoartelor de expertiză

medico-legale nr.235 din 05.05.2011, prin care a fost stabilit că pe porțiunea de covor

și de masă ridicată de la domiciliul lui A.Gheorghiță, au fost depistate urme de sînge

de proveniență umană, care puteau proveni de la I.Voloșin, nr.236 din 05.05.2011, prin

care s-a stabilit că sub unghiile de la mîna stîngă a cadavrului A.Gheorghiță, sînt urme

de sînge de proveniență umană, care puteau proveni de la I.Voloșin, nr.1341/1342 din

14.04.2011 și nr.2309/1810 din 11.04.2011, prin care cert s-a constatat că curelele de

polimer depistate în domiciliul cet.A.Gheorghiță, cu care a fost imobilizat ultimul,

precum și curelele de polimer depistate lîngă domiciliul acestora, coincid după

8

caracteristicile morfologice și semnul ștanțat „CHS” cu curelele de polimer depistate și

ridicate în urma percheziției la domiciliul lui I.Voloșin și în automobilul acestuia,

raportului de expertiză balistică nr.1603/1604 din 17.06.2011, prin care s-a constatat

deteriorări de armă de foc în covorașul elastic și podeaua automobilului ce-i aparține

lui I.Voloșin, fapt ce dovedește prezența la aceștia a armei de foc și a munițiilor.

Concluziile instanței, precum că procesul-verbal de interceptare și înregistrare a

comunicărilor din 13.04.2011 al acțiunii de înregistrare a comunicărilor purtate de

către D.Șchirca cu lucrătorii operativi ai DCCO a DGSO și înscrierea audio a

convorbirii date este o probă inadmisibilă, pe motiv că la reținere acestuia nu i-au fost

explicate drepturile și obligațiile bănuitului și la această acțiune a lipsit apărătorul, prin

ce i-a fost lezat dreptul la apărare, sînt eronate, deoarece, după cum rezultă din actele

cauzei, și anume la f.d.100 v.4, este prezentă solicitarea organului de urmărire penală

privind participarea apărătorului pe faptul reținerii bănuitului D.Șchirca pentru data de

13.04.2011, ora 11.00, acțiuni procesuale care au avut loc în prezența apărătorului,

bănuitului fiindu-i aduse la cunoștință temeiurile și cauzele reținerii, cît și drepturile și

obligațiile, care au fost primite de D.Șchirca, pentru ce și a semnat (f.d.114-116), iar

prin încheierea judecătorului de instrucție din 14.04.2011, a fost autorizată

interceptarea convorbirilor cu înregistrarea de imagini dintre D.Șchirca și colaboratorii

de poliție a DCCO DGSO MAI, T.Bejan și L.Pîntea pe un termen de 30 zile, începînd

cu 13.04.2011, ora.10.00.

Concomitent, Colegiul atestă că, instanța de apel în cazul în care a constatat că

în cadrul urmăriri penale au avut loc careva încălcări din vina organului investit cu

împuterniciri de efectuare a măsurilor operative de investigații, era în drept, ca

recompensă pentru aceste încălcări, de a reține în cazul dat prevederile art.385 alin.(4)

Cod de procedură penală.

Astfel, Colegiul consideră că instanța de apel a tras o concluzie pripită privind

respingerea apelurilor, fără a efectua o verificare multilaterală, detaliată și obiectivă a

probelor și circumstanțelor de fapt ale cauzei.

Prin urmare, modalitatea de motivare a soluției denotă că instanța de apel nu a

apreciat probele prezentate de partea acuzării în ansamblu, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței și coroborării acestora. Prin asemenea judecare a cauzei,

instanța de apel prematur a concluzionat că fapta nu a fost săvîrșită de inculpați, de

vreme ce probele prezentate de procuror în sprijinul învinuirii și menționate în cererea

de apel, nu și-au găsit o apreciere sub toate aspectele, completă și obiectivă.

Astfel, Colegiul penal conchide că, instanța de apel, la judecarea apelului a

comis erori de drept, prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală,

deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată

nu cuprinde motivele prin care să se întemeieze soluția adoptată.

Procedînd în asemenea mod, instanța nu a acordat deplină eficiență prevederilor

art.414 alin. (2) și 417 alin. (1) pct.8) Cod de procedură penală, ceea ce echivalează cu

erori judiciare, ce s-au soldat cu o hotărîre neîntemeiată și nemotivată.

Avînd în vedere că erorile de drept invocate nu pot fi corectate de către instanța

de recurs, decizia instanței de apel în cauza dată urmează a fi casată, cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță.

La noua rejudecare a cauzei instanța de apel are obligația ca în conformitate cu

art.414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate,

să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, avînd în vedere prevederile

9

art.93, 95, 101 Cod de procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel și recurs și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărîre

legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de

procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul

Curții de Apel Bălți, Costaș Valentina, partea vătămată Gheorghiță Ana, reprezentantul

părții vătămate Gheorghiță Vadim și reprezentantul părților vătămate, avocatul

Pavalachi Alexei, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11

decembrie 2013, în cauza penală în privința lui Șchirca Dinu și Voloșin (Sîrghi) Ion și

dispune rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Publicată integral la 01 august 2014.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Constantin Alerguș

Ion Guzun

10