ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 01.08.2014

1re-168/2014 — art. 187 alin. 2 lit. f CP

HOTĂRÂRE
01.08.2014
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 187 alin. 2 lit. f CP
Temei legal
recursul este declarat peste termen
Citează această cauză
1re-168/2014 — art. 187 alin. 2 lit. f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1re-168/2014

02 iulie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Ghenadie Nicolaev și Constantin Alerguș,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

condamnat, împotriva sentinței Judecătoriei Rîșcani din 15 martie 2013 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 iunie 2013, în cauza penală privindu-l pe

Vatamaniuc Denis Stepan, născut la 15 noiembrie

1984, originar și domiciliat în s. Ușurei, r-nul Rîșcani.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 09.01.2012 – 15.03.2013;

Instanța de recurs: 02.05.2013 – 19.06.2013.

acordului de recunoaștere a vinovăției, Vatamaniuc D. a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, la 3 ani închisoare fără aplicarea

amenzii, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

decembrie 2011, aproximativ la ora 19.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflîndu-

se pe str. 31 august 1989, în apropierea Spitalului raional Rîșcani, acționînd în scopul

sustragerii în mod deschis a bunurilor altei persoane, a smuls din mîinile minorei

Vasilieva A., care stătea în stradă împreună cu prietenele sale din clasă, telefonul mobil

de model „Samsung GTS 3850”, la prețul de 2000 lei, după care a plecat, cauzîndu-i o

daună materială în proporții considerabile părții vătămate.

Astfel, pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

instanța a reținut că în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, jaful adică sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

1

de art. 437- 448 Cod de procedură penală, a fost atacată cu recurs de către inculpat, prin

care acesta a solicitat aplicarea unei pedepse mai blînde, dat fiind faptul că partea

vătămată nu are careva pretenții în privința lui, iar telefonul mobil care a fost sustras de

la ultima, inculpatul i l-a întors.

respins recursul inculpatului, ca nefondat, cu menținerea sentinței atacate fără

modificări.

stabilit în mod corect starea de fapt și de drept în cauză, iar inculpatul a acceptat

condițiile acordului de recunoaștere a vinovăției.

Însă, în ceea ce privește alegațiile recurentului privitor la încetarea procesului

penal din motivul împăcării părților, instanța a menționat că încetarea procesului penal

în rezultatul împăcării părții vătămate cu bănuitul, învinuitul sau, după caz, inculpatul

este reglementată atît de norma materială, cît și de cea procesual-penală.

Alin. (1) al art. 109 Cod penal, stipulează că împăcarea este actul de înlăturare a

răspunderii penale pentru o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, iar în cazul

minorilor și pentru o infracțiune gravă, infracțiuni prevăzute la capitolele II - VI din

Partea specială, precum și în cazurile prevăzute de procedura penală.

Potrivit art. 16 Cod penal infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod

penal, este o infracțiune gravă, iar prevederile art. 109 Cod penal nu sunt incidente

asupra acestor categorii de infracțiuni.

În consecință, instanța de recurs a constatat că instanța de fond la stabilirea

pedepsei inculpatului, s-a ghidat de prevederile art. 61 Cod penal și de principiile

individualizării pedepsei prevăzute de art. 7 și 75 Cod penal.

De asemenea, s-a mai menționat că instanța de fond corect a ajuns la concluzia că,

reeducarea și corectarea inculpatului poate avea loc numai cu izolarea lui de societate,

întrucît aceasta nu este prima lui condamnare, fiind în stare de recidivă simplă, iar

argumentele inculpatului vis-a-vis de gravitatea pedepsei nu sunt întemeiate, dat fiind

că la determinarea pedepsei instanța a ținut cont în deplin măsură de starea de recidivă

și de prevederile art. 80, 82 alin. (2) și 34 Cod penal și i-a aplicat o pedeapsă în

corespundere cu prevederile legii nominalizate.

Reieșind din cele enunțate, instanța de recurs a considerat, că sentința atacată

urmează a fi menținută fără modificări, fiind legală și întemeiată.

fond și decizia instanței de recurs, exprimîndu-și dezacordul cu pedeapsa stabilită de

instanțele ierarhic inferioare și solicitînd înlocuirea pedepsei cu închisoarea, cu o

pedeapsă alternativă - munca neremunerată în folosul comunității.

În motivarea cerințelor expuse, recurentul menționează că partea vătămată nu are

careva pretenții în privința lui, iar la reținere acesta a fost bătut și a fost impus să

2

semneze anumite hîrtii, pe cînd el în aceeași seară i-a restituit părții vătămate telefonul

și în prezența ei iarăși a fost maltratat. Condamnatul consideră că procurorul avea o

atitudine ostilă față de dînsul și de aceea nu a dorit ca să fie încheiată o tranzacție de

împăcare, însă din partea condamnatului presiuni asupra părții vătămate nu au fost

exercitate.

În drept, recurentul își fundamentează recursul în anulare înaintat pe prevederile

art. 452 și 457 Cod de procedură penală.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, ca fiind

declarat peste termen, pentru următoarele considerente.

Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții

lui, persoanele menționate la art. 401 alin.(1) pct.2) și 3), precum și, în numele acestor

persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de

Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătorești irevocabile după epuizarea

căilor ordinare de atac.

În conformitate cu art. 6 pct. 44) și 453 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de

drept comise la judecarea cauzei, numai în cazul în care un viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente, care a afectat hotărîrea pronunțată, se consideră încălcarea

esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția

Republicii Moldova și de alte legi naționale. Recursul în anulare este inadmisibil dacă

nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este declarat repetat.

Conform dispozițiilor art. 456 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs este obligată să îndeplinească actele procedurale preparatorii și să examineze

admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în conformitate cu prevederile art.

431 și 432 Cod de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător. În baza alin.

(3) al aceluiași articol, se stipulează că în cazul constatării condițiilor prevăzute de

art.432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, completul format din 3 judecători va

decide asupra inadmisibilității recursului înaintat prin decizie motivată adoptată în

unanimitate.

Prin urmare, la etapa examinării admisibilității în principiu a recursului în anulare

declarat, instanța este obligată să verifice dacă cererea este înaintată împotriva unei

hotărîri irevocabile, dacă este depusă în termenul prevăzut în art. 454 Cod de procedură

penală, dacă au fost epuizate căile ordinare de atac, dacă motivul pe care se întemeiază

recursul este prevăzut de art. 453 Cod de procedură penală și dacă recursul nu este

declarat repetat.

La caz, Colegiul penal constată că recursul în anulare declarat de condamnat este

inadmisibil din motiv că a fost declarat peste termenul legal prevăzut de lege.

3

Or, în argumentarea soluției respective, Colegiul menționează că, la 05 aprilie

2012, prin Legea nr. 66 în vigoare la 27 octombrie 2012, au fost efectuate modificări în

art. 454 Cod de procedură penală, care reglementează termenele de declarare a

recursului în anulare și din care rezultă că acesta poate fi declarat în termen de 6 luni de

la data rămînerii irevocabile a hotărîrii judecătorești sau, în cazul în care cererea a fost

comunicată Guvernului Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, de la data comunicării ei.

Art.454 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, pînă la modificare, prevedea că,

recursul în anulare, cu privire la latura penală, în favoarea persoanei condamnate sau a

persoanei față de care s-a încetat procesul penal poate fi declarat oricînd, chiar și după

decesul acestora, iar în celelalte cazuri, recursul în anulare poate fi declarat numai în

termen de un an de la data cînd hotărîrea a rămas irevocabilă dacă un viciu fundamental

în procedura precedentă a afectat hotărîrea atacată.

Însă, avînd în vedere că în sensul art. 3 Cod de procedură penală, în desfășurarea

procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau al

judecării cauzei în instanța judecătorească. Legea procesuală penală poate avea efect

ultraactiv în perioada de tranziție la o nouă lege procesuală penală, însă caracterul

ultraactiv trebuie să fie stipulat expres în legea nouă.

Astfel, dat fiind faptul, că în dispozițiile art. II din Legea nr. 66 din 05.04.2012

pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, nu este prevăzut

caracterul ultraactiv al prevederilor art. 454 Cod de procedură penală, în redacția de

pînă la intrarea în vigoare a legii menționate, termenul de declarare a recursului în

anulare este cel de 6 luni.

Prin urmare, aplicarea legii procesual penale în timp are la bază principiul

activității, potrivit căruia acțiunea legii de procedură înseamnă aplicarea acesteia din

momentul intrării în vigoare și pînă în momentul ieșirii din vigoare.

Potrivit art. 231 alin. (4) Cod de procedură penală, termenele calculate pe luni sau

pe ani expiră la sfîrșitul zilei respective a ultimei luni sau la sfîrșitul zilei și lunii

respective din ultimul an. Dacă această zi cade într-o lună ce nu are zi corespunzătoare,

termenul expiră în ultima zi a acestei luni.

În speța discutată termenul de 6 luni se calculează începînd cu 02 iulie 2013 și se

epuizează la 03 ianuarie 2014, întrucît potrivit materialelor dosarului, s-a constatat că

decizia motivată a instanței de recurs a fost expediată condamnatului la 01 iulie 2013,

iar recipisa de confirmare privind înmînarea copiei hotărîrii respective datează cu 02

iulie 2013.

Or, hotărîrea irevocabilă a cărei anulare se cere, a fost pronunțată integral la data

de 19 iunie 2013, adică după intrarea în vigoare a Legii nr. 66 din 05.04.2012

nominalizată mai sus și ulterior a fost expediată și recepționată de condamnat la data de

02 iulie 2013, iar recursul în anulare este declarat de către condamnat, la 17 februarie

4

2014 (f.d. 128), astfel fiind depășit vădit termenul de 6 luni de la data rămînerii

irevocabile a hotărîrii judecătorești care se atacă.

Termenul de recurs are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage

decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea

termenului se consideră ca tardiv, deoarece legea procesual-penală nu prevede

posibilitatea de repunere în termen a recursului.

Potrivit dispozițiilor art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală „în cazul în care

pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea

acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste

termen.”

Astfel, potrivit formalismului legii procesual penale, avînd caracter de garanție

egală pentru toate părțile interesate, în sensul dispozițiilor art. 119 din Constituția

Republicii Moldova, care stipulează că împotriva hotărîrilor judecătorești, părțile

interesate și organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condițiile legii și,

ca rațiune, satisfacerea imperativului disciplinării activității procesuale prin stabilirea

unor termene peremptorii, prin dispozițiile art. 454 Cod de procedură penală în redacția

Legii nr.66 din 05.04.2012, în vigoare la 27.10.2012, - legiuitorul a impus obligația

îndeplinirii în termen a actelor de procedură la etapa recursului în anulare, sub

sancțiunea decăderii din exercițiul dreptului.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, recurentul a declarat recursul în anulare

cu depășirea termenului de 6 luni de la data pronunțării hotărîrii irevocabile a cărei

anulare se cere, încălcînd astfel prevederile art. 454 Cod de procedură penală, ceea ce

impune inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnat.

penală, Colegiul penal

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Vatamaniuc

Denis Stepan împotriva sentinței Judecătoriei Rîșcani din 15 martie 2013 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 iunie 2013, în propria cauză penală, din

motiv că este declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 august 2014.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ghenadie Nicolaev

Constantin Alerguș

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2013-11-06
0,93
1ra-883-2013 — art.187 alin.2 lit.e CP
Dosarul nr.1ra-883/13 Republica Moldova Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 16 octombrie 2013 mun.Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte - Petru Ursache, Judecătorii - Elena Covalenco, Nicolae G
CSJ 2014-12-10
0,93
1ra-1630/2014 — art. 220 CP
Dosarul nr. 1ra-1630/2014 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 12 noiembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Liliana Catan și Iurie Diaconu, examin
CSJ 2014-02-26
0,93
1ra-413/2014 — 188 alin.1 CP
Dosarul nr.1ra- 413/2014 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE DECIZIE 26 februarie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de justiție în următoarea componență: Președintele – Petru Ursache, Judecători – Nicolae Gordilă și Vladimir Timoft
CSJ 2015-04-01
0,93
1ra-342/2015 — art. 192 alin. 1 Cod penal
Dosarul nr. 1ra-342/2015 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 25 martie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, examinînd, în
CSJ 2015-03-23
0,93
1ra-217/2015 — art.186 al.2 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-217/2015 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 23 martie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte –Ursache Petru, judecători – Timofti Vladimir, Alerguș
Sursă