1ra-954-2014 — Art.362-1 alin.3 lit.b, 42 alin.5, 207 CP

Prin sentința Judecătoriei Centru, mun.Chișinău din 18 mai 2012, Hamed Tarif Hassan a fost achitat în baza art.3621 alin.(3) lit.b), 42 alin.(5), 207 Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de către inculpat.

De către organul de urmărire penală, Hamed Tarif Hassan a fost pus sub învinuire pentru faptul că, în perioada lunilor martie - aprilie 2010, acționînd împreună și de comun acord cu un cetățean al Turciei și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, în privința cărora cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, urmărind scopul obținerii direct a unui folos financiar în mărime de 27000 euro care, conform cursului oficial al BNM constituia 448200 lei, a organizat intenționat intrarea și șederea ilegală pe teritoriul Ungariei, prin tranzitarea ilegală a teritoriului României, a cetățenilor Irakului: Al-Shamery Eiad Fadel Abed, Omimah Khdier Abas și Mariam Abass Diab, care nu sînt nici cetățeni, nici rezidenți ai acestor state. Astfel, în perioada lunii martie 2009, Hamed Tarif Hassan, cunoscînd despre intenția cetățenilor Irakului Al-Shamery Eiad Fadel Abed, Omimah Khdier Abas și Mariam Abass Diab, care se aflau pe teritoriul R.Moldova ca solicitanți de azil, de a pleca în Ungaria, iar în continuare în alte state din spațiul Schengen, fără nici un temei legal, dorind și urmărind realizarea intenției infracționale de organizare a migrației ilegale, a convenit cu cetățeanul Irakului Al-Shamery Eiad Fadel Abed, în cadrul unei întîlniri care a avut loc în mun.Chișinău, să-i organizeze acestuia și rudelor sale apropiate care nu aveau 1 împlinită vîrsta de 18 ani, intrarea și șederea ilegală pe teritoriul Ungariei, prin tranzitarea ilegală a teritoriului României, contra sumei de 20000 euro. Ulterior, la sfîrșitul lunii martie 2010, Hamed Tarif Hassan, continuîndu-și acțiunile sale infracționale, ar fi organizat întîlnirea cetățeanului Irakului Al-Shamery Eiad Fadel Abed cu cetățeanul Turciei, în privința căruia cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, despre care știa că poate organiza migrația ilegală a cetățenilor străini. În cadrul întîlnirii menționate, Hamed Tarif Hassan, care acționa împreună și de comun acord cu cetățeanul Turciei, în privința căruia cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, i- au comunicat lui Al-Shamery Eiad Fadel Abed că pot organiza scoaterea ilegală din R. Moldova a acestuia și rudelor sale Omimah Khdier Abas și Mariam Abass Diab și transportarea lor în România, iar apoi în Ungaria, contra sumei de 20000 euro. La 26.03.2010, Hamed Tarif Hassan, acționînd împreună și de comun acord cu cetățeanul Turciei, în privința căruia cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, în vederea obținerii folosului financiar direct, a solicitat și a primit de la cetățeanul Irakului Al-Shamery Eiad Fadel Abed suma de 20000 euro, care conform cursului oficial al BNM constituia 332000 lei și a convenit cu ultimul ca la 28.03.2010 să le organizeze lui și rudelor sale scoaterea ilegală din R.Moldova și intrarea ilegală pe teritoriul României, iar ulterior intrarea ilegală pe teritoriul Ungariei. La 28.03.2010, cetățeanul Turciei, în privința căruia cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, acționînd împreună și de comun acord cu Hamed Tarif Hassan întru realizarea intenției infracționale comune, preluînd de la ultimul acțiunile infracționale de organizare a migrației ilegale, a organizat transportarea cu diferite mijloace de transport a cetățenilor Irakului Al-Shamery Eiad Fadel Abed, Omimah Khdier Abas și Mariam Abass Diab din mun.Chișinău pînă într-o localitate nestabilită din apropierea or.Ungheni, iar ulterior pînă în apropierea rîului Prut. Tot în aceeași zi, cetățeanul Turciei, în privința căruia cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, care acționa împreună și de comun acord cu Hamed Tarif Hassan, prin intermediul unor persoane nestabilite de organul de urmărire penală, fără a fi respectate prevederile art.1 alin.(5) al Legii „Cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova" nr.269 din 09.11.1994, care stipulează că cetățenii străini și apatrizii pot ieși și intra în R.Moldova în baza documentelor valabile de trecere a frontierei de stat, care sînt recunoscute sau acceptate în R.Moldova și a vizei, dacă acordurile internaționale nu stabilesc altfel, au organizat ieșirea ilegală din R.Moldova a cetățenilor Irakului Al- Shamery Eiad Fadel Abed, Omimah Khdier Abas și Mariam Abass Diab, prin traversarea rîului Prut, cu ajutorul unei bărci pneumatice și intrarea ilegală în România, prin eludarea controalelor de frontieră a ambelor state. În aceeași zi, cetățeanul Turciei, în privința căruia cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, care se afla la acel moment în R.Moldova, prin intermediul unor persoane nestabilite a organizat transportarea cetățenilor Irakului Al - Shamery Eiad Fadel Abed, Omimah Khdier Abas și Mariam Abass Diab pînă în mun.București, România. Ulterior, cetățeanul Turciei, în privința căruia cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, care acționa împreună și de comun acord cu Hamed Tarif Hassan și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, în privința cărora cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, întru realizarea intenției infracționale comune, a organizat transportarea cetățenilor Irakului Al-Shamery Eiad Fadel Abed, Omimah Khdier Abas și Mariam Abass Diab din mun. București pînă în or.Timișoara, România. În continuare, cetățeanul Turciei, în privința căruia cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, continuînd realizarea intenției infracționale inițiate de către Hamed 2 Tarif Hassan, a organizat prin intermediul unui șofer al unui autocamion (TIR) nestabilit, transportarea ilegală în Ungaria a cetățeanului Irakului Mariam Abass Diab, prin eludarea controlului de frontieră. Ulterior, Hamed Tarif Hassan, urmărind scopul obținerii unui folos financiar pentru organizarea ieșirii ilegale de pe teritoriul României și intrării ilegale în Ungaria a cetățenilor Irakului Al-Shamery Eiad Fadel Abed, Omimah Khdier Abas și copilului minor al acestora Adam Iad Abid a solicitat și a primit de la primul suma de 7000 euro, prin intermediul lui Shmaya Walid Ibrahim. În rezultat, acțiunile infracționale de organizare a migrațiunii ilegale ale lui Hamed Tarif Hassan și celorlalți participanți la comiterea infracțiunii au fost soldate cu daune asupra drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale cetățenilor Irakului Al-Shamery Eiad Fadel Abed, Omimah Khdier Abas, Mariam Abass Diab și rudelor minore ale acestora Nora Fadil Abid, născută la 02.07.1992, Baraa Fadil Abid, născut la 15.12.1994 și Adam Eiad Fadel, născut la 07.02.2007, în mărime totală de 27000 euro, echivalentul a 448200 lei, ceea ce constituie daune în proporții deosebit de mari. Totodată, în perioada lunii martie 2009, Hamed Tarif Hassan, acționînd împreună și de comun acord cu cetățeanul Turciei, în privința căruia cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, cunoscînd de la cetățeanul Irakului Al-Shamery Eiad Fadel Abed despre intenția sa și a rudelor apropiate ale acestuia Nora Fadil Abid, născută la 02.07.1992, Baraa Fadil Abid, născut la 15.12.1994 și Adam Eiad Fadel, născut la 07.02.2007, de a pleca în Ungaria, iar în continuare în alte state din spațiul Schengen, fără nici un temei legal, dorind și urmărind realizarea intenției infracționale de scoatere ilegală a copiilor din țară, a contribuit prin prestare de informații, acordare de mijloace și înlăturare de obstacole la scoaterea pe cale ilegală din R.Moldova a copiilor menționați. Astfel, Hamed Tarif Hassan a convenit cu cetățeanul Irakului Al-Shamery Eiad Fadel Abed, în cadrul unei întîlniri care a avut loc în mun.Chișinău, să-i organizeze rudelor sale apropiate, care nu aveau împlinită vîrsta de 18 ani, ieșirea ilegală din R.Moldova, precum și intrarea și șederea ilegală pe teritoriul Ungariei, prin tranzitarea ilegală a teritoriului României. Ulterior, la sfîrșitul lunii martie 2010, Hamed Tarif Hassan, prevăzînd urmările prejudiciabile ale acțiunilor sale, dorind și admițînd, în mod conștient, survenirea acestor urmări, acționînd în calitate de complice, a înlăturat obstacolele la comiterea infracțiunii prin faptul că a organizat întîlnirea în mun.Chișinău a cetățeanului Irakului Al-Shamery Eiad Fadel Abed cu cetățeanul Turciei, în privința căruia cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, (persoană pe care Eiad Fadel Abed pînă la acel moment nu o cunoștea), despre care știa că poate organiza scoaterea ilegală a copiilor Nora Fadil Abid, născută la 02.07.1992, Baraa Fadil Abid, născut la 15.12.1994 și Adam Eiad Fadel, născut la 07.02.2007 din R.Moldova și transportarea acestora în Ungaria, prin tranzitarea ilegală a teritoriului României. Totodată, în aceleași circumstanțe, Hamed Tarif Hassan, i-a prestat informații cetățeanului Turciei, în privința căruia cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, cu care acționa de comun acord, despre persoanele cărora urma să le organizeze scoaterea ilegală din R.Moldova și transportarea lor în România, iar apoi în Ungaria. La 26.03.2010, Hamed Tarif Hassan, contribuind la comiterea infracțiunii de către cetățeanul Turciei, în privința căruia cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, prin înlăturarea de obstacole, pentru a obține folosul financiar de la cetățeanul Irakului Al- Shamery Eiad Fadel Abed, a solicitat și a primit de la ultimul suma de 20000 euro, care conform cursului oficial al BNM constituia 332000 lei și a convenit cu ultimul ca la 3 28.03.2010 să le organizeze lui și rudelor sale scoaterea ilegală din R.Moldova și intrarea ilegală pe teritoriul României, iar ulterior pe teritoriul Ungariei împreună cu cetățeanul Turciei, în privința căruia cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, prin care a acordat mijloace la comiterea infracțiunii. Totodată, Hamed Tarif Hassan, acționînd împreună și de comun acord cu cetățeanul Turciei și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, în privința cărora cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, a contribuit la scoaterea pe cale ilegală din R.Moldova a copiilor Nora Fadil Abid, născută la 02.07.1992, Baraa Fadil Abid, născut la 15.12.1994 și Adam Eiad Fadel, născut la 07.02.2007, fără a fi respectate prevederile art.1 alin.(5) al Legii „Cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova" nr.269 din 09.11.1994, care stipulează că cetățenii străini și apatrizii pot ieși și intra în R.Moldova în baza documentelor valabile de trecere a frontierei de stat, care sînt recunoscute sau acceptate în R.Moldova, și a vizei, dacă acordurile internaționale nu stabilesc altfel. În aceiași zi, cetățeanul Turciei, în privința căruia cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, care se afla la acel moment în R.Moldova, deținînd informația prestată de către Hamed Tarif Hassan despre persoanele care urmau a fi scoase ilegal din țară, prin intermediul unor persoane nestabilite a organizat transportarea cetățenilor minori ai Irakului Nora Fadil Abid, născută la 02.07.1992, Baraa Fadil Abid, născut la 15.12.1994 și Adam Ead Fadel, născut la 07.02.2007 pînă în mun.București, România. Ulterior, cetățeanul Turciei, în privința căruia cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, care acționa împreună și de comun acord cu Hamed Tarif Hassan întru realizarea intenției infracționale comune, precum și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, a organizat transportarea copiilor Nora Fadil Abid, născută la 02.07.1992, Baraa Fadil Abid, născut la 15.12.1994 și Adam Ead Fadel, născut la 07.02.2007 pînă în or.Timișoara România.

Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza probelor prezentate, deoarece instanța greșit a interpretat probele examinate în cadrul cercetării judecătorești, care pe deplin dovedesc vina inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate, și anume declarațiile matorilor Shmaya Walid Ibrahim, Said Mahmud Adam, Ismaeel Satia, Vișanu Svetlana, Hefel Mohamed, iar prin declarațiile martorului Qutami Majday au fost combătute integral declarațiile martorilor apărării Outur Farage, Khalaf-Hadji Jasem, Dandis Ayman și Faqieh Muad Suleiman Hasan, precum și cererea de comisie rogatorie formulată de către autoritățile R.Moldova către autoritățile competente ale României, prin care de asemenea s-a stabilit, că Hamed Tarif Hassan, acționînd împreună cu cetățeanul Turciei, în privința căruia cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, au racolat, îndrumat, transportat și călăuzit, în vederea trecerii ilegale a frontierei de stat din R.Moldova în România, peste rîul Prut cetățenii Irakieni Al-Shamery Eiad Fadel Abed, Omimah Khdier Abas, Mariam Abass Diab, Nora Fadil Abid, Baraa Fadil Abid și copilul minor Adam Eiad Fadel. În opinia acuzării, vinovăția inculpatului Hamed Tarif Hassan în comiterea infracțiunii incriminate mai este dovedită și prin - procesele-verbale de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice; de ridicare a materialelor din dosarul de prelucrare operativă nr. 20099801, prin care au fost ridicate CD-urile cu interceptările convorbirilor telefonice, încheierile judecătorului de instrucție, prin care au fost autorizate efectuarea măsurilor operative de investigație și stenogramele interceptărilor convorbirilor telefonice dintre Hamed Tarif Hassan cu Shmaya Walid, Eiad Fadel Abed ș.a. persoane; procesele- verbale de documentare a convorbirilor telefonice și stenogramele interceptărilor 4 convorbirilor telefonice; de examinare a aparatelor de telefon ridicate de la Hamed Tarif Hassan, prin care s-a stabilit că ultimul deține numerele de telefon 068885222 și 069288158; de ridicare din 07.07.2010 și ordonanța de anexare la cauza penală a materialelor de la Direcția refugiați a BMA al MAI a cetățenilor de azil a cetățenilor Irakului Al-Shamery Eiad Fadel Abed, Omimah Khdier Abas, Mariam Abass Diab, Nora Fadil Abid, Baraa Fadil Abid, Adam Eiad Fadel, prin care se confirmă că ultimii s-au aflat pe teritoriul R.Moldova și au solicitat azil; documentele parvenite de la autoritățile competente ale României, ca rezultat al executării cererii de comisie rogatorie, care au fost anexate la materialele cauzei; procesele-verbale de audiere a cetățenilor Irakului Al- Shamery Eiad Fadel Abed și Omimah Khdier Abas, procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie din 06.08.2010, prin care părțile vătămate l-au recunoscut pe cetățeanul Turciei, în privința căruia cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, și Hamed Tarif Hassan.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 decembrie 2013, a fost respins, ca nefondat, apelul procurorului, cu menținerea sentinței. În motivarea soluției date, instanța de apel a menționat că verificînd declarațiile părților vătămate și ale martorilor, studiind și analizînd materialele cauzei, ajunge la concluzia că prima instanță corect a concluzionat despre achitarea inculpatului, pe motiv că fapta nu a fost comisă de acesta. Astfel, instanța de apel a indicat că acuzarea nu a prezentat careva probe pertinente și concludente, care ar confirma comiterea de către Hamed Tarif Hassan a infracțiunilor imputate acestuia. Instanța a reținut că martorii audiați în cadrul cercetării judecătorești nu au confirmat faptul organizării migrației ilegale a părților vătămate de către inculpat. La fel instanța a constatat că potrivit declarațiilor martorului Shmaya Walid, Eiad Fadel Abed i-a spus că din întîmplare a ajuns în Moldova și dorește să plece la fratele său în Norvegia, dar cum și cu ajutorul cui nu i-a comunicat, că la sfîrșitul lunii martie 2010, Eiad Fadel Abed l-a rugat să lase la el 6800 euro, din motiv că nu avea unde să-i păstreze, iar a doua zi a fost telefonat de Ali, fratele acestuia din Norvegia, care i-a spus să transmită banii lui Hamed Tarif Hassan, însă nu i-a explicat pentru ce. În ce privește declarațiile acestui martor referitor la faptul, precum că inculpatul și Irfan Sabri mai cer de la partea vătămată bani pentru că i-a organizat plecarea, că Hamed Tarif nu dorește să-i întoarcă banii, instanța a constatat că acestea sînt făcute din spusele lui Eiad Fadel Abed cînd a vorbit la telefon, ultimul aflîndu-se deja în România, martorul nefiind prezent personal la discuțiile date, fapt confirmat de către acesta și în ședința instanței de apel, și, prin urmare aceste declarații nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare, deoarece sînt făcute din spusele altei persoane. La fel, instanța a menționat că nu pot fi reținute nici declarațiile martorului Hefel Mohamed, care a relatat că aproximativ în luna martie 2010 fiind telefonat de Eiad, care se afla în România, a aflat de la acesta că Hamed Tarif a primit de la el o sumă de bani pentru a-l ajuta să plece în Europa, însă l-a înșelat, concretizînd că nu poate spune dacă i- au fost transmiși careva bani lui Hamed Tarif, el a auzit despre aceasta din spusele altor persoane. Rieșind din aceste împrejurări, instanța de apel a conchis că declaraiile martorului dat, care nu este martor ocular, în lipsa altor probe directe, nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare. Astfel, instanța de apel a conchis că, potrivit art.389 alin.(1) Cod de procedura penala sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată, sentința de condamnare nu poate fi 5 bazată pe presupuneri sau, în mod exclusiv ori în principal, pe declarațiile martorilor depuse în timpul urmăririi penale și citite în instanța de judecată în absența lor, declarațiile martorilor depuse în timpul urmăririi penale pot fi puse la baza sentinței de condamnare numai în ansamblu cu alte probe suficiente de învinuire și cu condiția că, la urmărirea penală, a avut loc confruntarea cu bănuitul, învinuitul sau că martorul a fost audiat în condițiile art.109 și 110 Cod de procedură penală, în cazul în care inculpatul nu a participat la confruntare cu acest martor în cadrul ședinței de judecată. Prin urmare, instanța de apel a statuat că, atît părțile vătămate, cît și ceilalți membri ai familiei lor, nu au fost audiați în cadrul cercetării judecătorești, sau măcar la urmărirea penală de către judecătorul de instrucție cu participarea atît a părții acuzării, cît și apărării, care să poată formula întrebări sau să facă demersuri, nefiind efectuate confruntări între aceștea și inculpat în scopul înlăturării divergențelor apărute, cu atît mai mult, părțile vătămate nu au fost audiate în instanță și declarațiile lor nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare, care nu poate fi bazată în mod exclusiv ori în principal, pe declarațiile martorilor depuse în timpul urmăririi penale și citite în instanța de judecată în absența lor. Instanța de apel a menționat că, nu se exclude organizarea migrației ilegale a familiei lui Eiad Fadel Abed, dar nu a fost stabilită vinovăția inculpatului Hamed Tarif în comiterea organizării migrației ilegale, în contextul cînd învinuirea se bazează în exclusivitate pe declarațiile părților vătămate audiate în baza unei comisii rogatorii, fără a fi efectuată o confruntare în cadrul urmăririi penale între învinuit și părțile vătămate, iar martorii audiați în cadrul ședințelor instanțelor de fond nu relatează decît niște fapte devenite cunoscute de la alte persoane, dar nicidecum nu confirmă învinuirea adusă inculpatului. În acest context, instanța de apel a reținut că, declarațiile martorilor, după forma și conținutul pe care l-au avut în prezenta cauză, nu au putere probantă, cu atît mai mult că nu au putut fi coroborate cu alte probe, care ar confirma direct comiterea infracțiunii conform învinuirii aduse, deoarece asemenea probe lipsesc. Totodată, instanța de apel a constatat că nu a fost probată nici învinuirea adusă pe capătul de învinuire în baza art.42 alin.(5), 207 Cod penal, precum că Hamed Tarif Hassan prin acțiunile sale intenționate a contribuit în calitate de complice, la comiterea infracțiunii de scoatere ilegală din țară a copiilor minori Nora Fadil Abid, Baraa Fadil Abid și Adam Eiad Fadel, în scopuri altele decît cele indicate la art.206 Cod penal, prin prestare de informații, acordare de mijloace și înlăturare de obstacole, or, aceasta este una conexă cu infracțiunea de migrație ilegală, săvîrșirea căreia de către inculpat nu a fost dovedită, deoarece în baza probelor administrate și cercetate în cadrul cercetăeii judecătorești, nu poate fi emisă o hotărîre de condamnare, pe motiv că nu a fost dovedit că fapta a fost săvîrșită de inculpat, acesta fiind corect achitat pe ambele capete de învinuire. Iar acuzarea în apelul declarat nu a adus probe noi în susținerea cerințelor înaintate, dar cele menționate în apel au fost obiect de studiu în prima instanță fiind analizate și apreciate în mod obiectiv.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar procurorul care, invocînd temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, pe motiv că atît în cadrul urmăririi penale, cît și în cadrul cercetărilor judecătorești au fost prezentate dovezi incontestabele de către acuzatorul de stat întru confirmarea învinuirii, cărora instanțele le- au dat o apreciere juridică greșită; instanța neîntemeiat a luat partea apărării inculpatului și ca rezultat a adoptat o hotărîre de achitare, dînd o apreciere incorectă probelor prezentate 6 de acuzare și nu a apreciat multirateral și obiectiv probele administrate, care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate; instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și tuturor probelor prezentate, iar decizia nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Judecînd recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, ținînd cont de opinia părții apărării expusă în referință, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente. Drept temei pentru recurs procurorul a invocat prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Colegiul penal constată că temeiurile pe care s-a bazat autorul recursului nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, deoarece din conținutul hotărîrii atacate rezultă că probele administrate au fost analizate obiectiv fiind dat răspuns la motivele invocate în apel, astfel lipsind temeiuri de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărîrii contestate. Din textul recursului rezultă că autorul critică aprecierea probelor administrate de instanțe, considerînd-o ca necorespunzătoare circumstanțelor de fapt ale cauzei, și anume declarațiile martorilor Shmaya Walid Ibrahim, Said Mahmud Adam, Vișanu Svetlana, Hefel Mohamed, Ismaeel Satia, Qutami Majday, Outut Farage, Khalaf Hadji Jassem, Dandiș Ayman și Fagieh Muad Suleiman Hasan, cît și actelor cauzei, cărora instanțele de judecată le-au dat o apreciere incorectă. Colegiul penal atestă că, conform art.101 alin.(2) Cod de procedură penală, la faza judecării cauzei instanța apreciază probele conform propriei convingeri formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Instanța de fond, conform prevederilor art.314 Cod de procedură penală, judecînd cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, a audiat inculpatul, martorii, precum a examinat și documentele cauzei și, ținînd seama de stipulările art.27 Cod de procedură penală, le-a apreciat în mod obiectiv, care au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate nu este dovedită, soluție descrisă în textul sentinței. Instanța de apel, judecînd apelul procurorului, îndeplinind cerințele art.414-419 Cod de procedură penală, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate în prima instanță și le-a recercetat în instanța de apel, suplimentar audiind inculpatul și martorii Shmaya Walid, Ismaeel Satia, Heffel Mohamed și, pronunțîndu-se asupra tuturor motivelor invocate în apel, stabilind temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea lui, a adoptat o hotărîre motivată și argumentată. Astfel, instanța de apel, ținînd cont de prevederile art.99-101 Cod de procedură penală, a cercetat probele prezentate de părți sub toate aspectele, verificîndu-le și apreciindu-le just prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, întemeiat a ajuns la concluzia că învinuirea nu a prezentat probe certe ce ar dovedi vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate. În acest sens, instanța a statuat că nu pot fi reținute ca probe ce confirmă vinovăția inculpatului declarațiile martorului Shmaya Walid, deoarece acestea sînt făcute din spusele lui Eiad Fadel la telefon, ultimul aflîndu-se deja în România, dar personal 7 martorul nu a fost la discuție cu acesta, precum și declarațiile martorului Hefel Mohamed, care sînt făcute din spusele altor persoane, aceștea nefiind martori oculari și declarațiile lor, în lipsa altor probe directe, nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare. Totodată, instanța a constatat că nu pot fi reținute ca probe în cauza dată declarațiile părților vătămate, deoarece aceștea nu au fost audiați în cadrul urmăririi penale de către judecătorul de instrucție cu participarea atît a părții acuzării, cît și a apărării, care să poată formula întrebări sau să facă demersuri, nefiind efectuate confruntări între aceștea și inculpat în scopul înlăturării divergențelor apărute, și nici în cadrul cercetărilor judecătorești, și, în contextul cînd învinuirea se bazează în exclusivitate pe depozițiile părților vătămate audiate în baza unei comisii rogatorii, iar martorii audiați în cadrul ședințelor instanțelor de fond nu au relatat decît niște fapte devinite cunoscute de la alte persoane, acestea nu pot fi puse la vinovăția inculpatului. Reieșind din textul deciziei instanței de apel rezultă că instanța, ținînd seama de prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală, și-a motivat soluția adoptată în sensul oferirii răspunsurilor la motivele invocate de procuror în apel, care, fiind analizate în ansamblu, cu celelalte probe, le-a respins, agrumentînd motivat și detaliat, din care motiv acestea nu pot sta la baza condamnării inculpatului, soluție descrisă la pct.4 al prezentei decizii, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei reluare nu se mai impune. Concluziile instanțelor privind lipsa probelor ce ar confirma săvîrșirea de către inculpatul Hamed Tarif Hassan a infracțiunilor incriminate sînt corecte, deoarece nu a fost dovedit faptul că anume acesta ar fi organizat migrația ilegală a părților vătămate și că a contribuit în calitate de complice la scoaterea ilegală a copiilor acestora din țară, iar acuzarea nu a prezentat probe, ce ar demonstra contrariul. Prin urmare, reieșind din împrejurările stabilite, instanța de apel corect a conchis că învinuirea adusă lui Hamed Tarif Hassan nu este bazată pe probe directe, pertinente și concludente, care ar indica incontestabil că fapta a fost săvîrșită de inculpat și ar confirma vinovăția acestuia în cele imputate. Motivele aduse de către autorul recursului, referitor la neacordul său cu aprecierea probelor de către instanța de apel, ține de starea de fapt și nu sînt prevăzute ca temei pentru recurs prevăzute în art.427 Cod de procedură penală. Totodată, Colegiul penal menționează că argumentele invocate în recursul procurorului au fost deja obiectul de judecare în instanța de apel, iar aceasta, după cum s-a menționat mai sus, respectînd prevederile art.414 alin.(3) și 417 alin.(1) pct.7) și 8) Cod de procedură penală, s-a pronunțat argumentat și motivat asupra lor, iar careva noi argumente în recurs procurorul nu a indicat. Prin urmare, Colegiul penal concluzionează că instanța de apel corect a conchis asupra necesității menținerii sentinței privind achitarea inculpatului de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunilor imputate, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de el, nefiind prezentate probe certe care ar dovedi vinovăția acestuia, iar probele administrate de organul de urmărire penală și susținute de acuzatorul de stat, puse la dispoziție instanțelor judecătorești, nu dau temei la o stabilire sigură a vinovăției lui Hamed Tarif Hassan în săvîrșirea infracțiunii incriminate. Temeiul invocat de recurent, precum că vinovăția inculpatului se dovedește prin actele cauzei, și anume prin descifrările convorbirilor telefonice dintre acesta și partea vătămată, nu pot fi reținute, deoarece prin conținutul acestor convorbiri nu se confirmă învinuirea înaintată inculpatului, dar reiesă că acesta are datorii față de partea vătămată, 8 fapt ce coroborează cu declarațiile martorului Shmaya Walid Ibrahim, care a relatat că partea vătămată a lăsat la el la păstrare 6800 euro, pe care ulterior fratele acestuia i-a spus să le transmită inculpatului, însă pentru ce, el nu cunoaște, și cu declarațiile inculpatului, care a explicat că banii au fost dați lui pentru a-i transmite lui Sabri, că ulterior partea vătămată l-a telefonat și i-a spus să nu-i de-a banii acestuia, dar să-i restituie înapoi lui. Astfel, Colegiul conchide, că instanțele de judecată corect au reținut în acest sens prevederile art.8 și 389 Cod de procedură penală, în aspectul că o hotărîre de condamnare se adoptă numai în condiția în care vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii a fost confirmată printr-un ansamblu de probe cercetate de instanța de judecată. O sentință de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri. Colegiul reține că ambele instanțe de judecată au ținut seama de aceste prevederi legale, precum și de principiul că toate îndoielile apărute și care nu pot fi înlăturate, se tratează în favoarea inculpatului și au adoptat soluții întemeiate. Conform legislației în vigoare, vinovăția persoanei în săvîrșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul cînd instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetînd nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în urma unei proceduri legale, a dat răspuns la toate chestiunile prevăzute în art.385 Cod de procedură penală. Astfel, se apreciază că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar și, potrivit legii, se decide respingerea recursului declarat de procuror ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.

În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1)-(2) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de apel Chișinău, Sâli Radu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 decembrie 2013, în cauza penală în privința lui Hamed Tarif Hassan, cu menținerea hotărîrii atacate. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 29 iulie 2014. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Elena Covalenco Iurie Diaconu Constantin Alerguș Ion Guzun 9