1ra-1140/14 — art. 361 alin. 2 lit. b CP

1ra-1140/14 — art. 361 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1140/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 iulie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Ursache Petru,

Judecători – Timofti Vladimir, Nicolaev Ghenadie, Alerguș Constantin,

Bejenaru Iurie,

judecînd, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Hasan Mihai, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 martie 2014, în

cauza penală privindu-l pe

Hasan Mihai Mihai, născut la 08 martie 1960,

originar din satul Onițcani, r-ul Criuleni, domiciliat în

mun. Chișinău, șos. Hîncești 62/2 ap. 32;

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

CONSTATĂ:

2013, procesul penal intentat în privința lui Hasan Mihai în baza art. 361

alin. (2) lit. b) Cod penal a fost încetat, fiind motivat că a expirat termenul de

prescripție.

Acțiunea civilă înaintată de către Lescu Ana către Hasan Mihai privind

încasarea prejudiciului cauzat în mărime de 70 000,0 lei a fost respinsă ca

nefondată.

rechizitoriu Hasan Mihai a fost pus sub învinuire pentru faptul, că în

perioada cuprinsă între ianuarie 2004 - septembrie 2007, deținând funcția de

director al Centrului de comerț, reclamă și editură “Presa” S.R.L., urmărind

scopul obținerii de foloase materiale, precum și crearea aparentă a

aspectului veridic de încasare a salariului de către Lescu Ana, fapt care nu

corespunde adevărului, acționând prin intenție directă, prin înțelegere

prealabilă cu contabila șef Cotovici Eugenia și alte persoane nestabilite de

1

către organul de urmărire penală în următoarele liste de plată: nr. 1 pentru

lunile ianuarie-martie 2004, nr. 11 pentru noiembrie 2004, nr. 1 pentru luna

noiembrie 2005-2005, nr. 2 pentru luna decembrie 2004-ianuarie 2005, nr. 4

pentru lunile aprilie-iunie 2005, nr. 5 pentru lunile august-octombrie 2005,

nr. 6 pentru 30 noiembrie 2005, nr. l pentru primul trimestru a anului 2006,

nr. 3 pentru 16 noiembrie 2006, nr. 4 pentru lunile iulie-august 2006, nr. 5

pentru anul 2006, nr. l pentru lunile noiembrie-decembrie 2006, nr. 2 pentru

luna ianuarie 2007, nr.4 pentru luna martie 2007, nr. 5 pentru aprilie 2007,

nr. 6 pentru luna mai 2007, nr. 7 pentru luna iunie 2007 și nr. 9 pentru cel de-

al treilea trimestru a anului 2007, la rubrica „semnătura de primire a

salariului”, au introdus prin imitarea servilă, semnătura lui Lescu Ana, care

conform raportului de expertiză în comisie nr. 111 din 08.02.2012, este

falsificată, ulterior listele în cauză au fost supuse verificării precum că sunt

veridice, fapt confirmat prin semnătură de el în calitate de director,

împreună cu contabilul șef Cotovici Eugenia.

Tot ei, în listele de plată: nr. 5 pentru lunile august-octombrie 2005, nr. 6

din 30 noiembrie 2005, la rubrica “semnătura de primire a salariului”, au

introdus prin imitarea servilă, semnătura lui Stănescu Corneliu, care potrivit

raportului de expertiză în comisie nr. 148 din 26.01.2012, este falsificată,

respectiv la rubrica “Executant” din Contractul nr. 5 CCRE “Presa” SRL din

01.09.2004 încheiat între Hasan Mihai și Stănescu Liubovi, s-au semnat din

numele ultimei, prin imitarea servilă a semnăturii acesteia, care potrivit

raportului de expertiză în comisie nr. 148 din 26.01.2012, este falsificată, la

rubrica “Executant” din Contractul nr. 5 CCRE “Presa” SRL din 01.09.2004

încheiat între Hasan Mihai și Stănescu Liubovi, s-au semnat din numele

ultimei, prin imitarea servilă a semnăturii acesteia, care potrivit raportului

de expertiză în comisie nr. 148 din 26.01.2012, este falsificată.

Tot ei, deținând funcția de director și contabil șef al CCRE “Presa”

urmărind scopul obținerii de foloase materiale, precum și crearea aparentă a

aspectului veridic de casare a salariului de către Stănescu Liubovi, fapt care

nu corespunde adevărului, acționând cu intenție directă, în lista de plată nr.

4 pentru lunile iunie-iulie 2004 la rubrica “semnătura de primire a

salariului” a introdus prin imitarea servilă semnătura lui Stănescu Liubovi,

care potrivit raportului de expertiză în comisie nr. 148 din 26.01.2012, este

falsificată anume de către Cotovici Eugenia, ulterior listele în cauză au rost

supuse verificării precum că sunt veridice, fapt confirmat prin semnătura

ultimei și a directorului Hasan Mihai.

Tot ei, în lista de plată a salariului nr. 7 pentru luna iunie 2007, la

rubrica semnătura de primire a salariului” au introdus prin imitarea servilă,

2

semnătura lui Rogati Nicolae, care potrivit raportului de expertiză în

comisie nr. 175 din 30.01.2012, este falsificată, ulterior listele în cauză au fost

supuse verificării precum că sunt veridice, respectiv la rubrica “Executant”

din Contractul de muncă fără număr din 05.10.2004 încheiat între Hasan

Mihai și Rogati Nicolae, s-au semnat din numele intimului, prin imitarea

servilă a semnăturii acestuia, care potrivit raportului de expertiză în comisie

nr. 175 din 30.01.2012, este falsificată.

Prin aceeași sentință a fost încetat procesul penal în baza art. 361 alin.

(2) lit. b) Cod penal și în privința lui Cotovici Eugenia, hotărîrea în privința

căreia, cu recurs ordinar, nu se contestă.

numele inculpatului Hasan Mihai, prin care s-a solicitat casarea acesteia,

rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit,

pentru prima instanță, prin care să fie dispusă achitarea lui Hasan Mihai

Mihai, pe motivul lipsei în acțiunile acestuia a faptului infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (2), b), Cod penal. La fel, s-a invocat, că în cadrul

cercetării judecătorești nu au fost acumulate un cumul de probe pertinente,

concludente și utile din care ar fi posibil de concluzionat că în cauza penală

în privința lui Hasan Mihai există fapta infracțiunii prevăzute de art. 361

alin. (2), lit. b) Cod penal;

- învinuirea înaintată inculpatului Hasan Mihai și soluția instanței de

fond nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești iar

probele administrate de către instanța de judecată au fost apreciate în mod

eronat, existând în cazul dat probe suficiente care stabilesc cu certitudine

lipsa faptei infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal;

- actele emise de către CCRE „Presa” SRL și incluse în actul de învinuire

nu reprezintă documente oficiale false, deoarece aceste liste de plată,

contracte de muncă, emise de către o societate comercială nu constituie

obiectul infracțiunii prevăzute de art. 361 Cod penal, adică nu atentează

contra autorităților publice și a securității de stat;

- actele emise de către CCRE „Presa” SRL nu reprezintă documente

oficiale false, din considerentul că nu sunt eliberate de anumite autorități

publice și nici nu sunt adresate unor autorități publice;

- decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 04

iunie 2013, în cauza Tabora Ion Ion, Tabora Ludmila și Tabora Victor Ion în

care direct a fost indicat faptul că actele prezentate din numele unor SRL nu

pot fi recunoscute ca documente oficiale false deoarece nu parvin de la

autorități publice și nici nu sunt adresate acestora;

3

- mijloacele de probă obținute în urma cercetării la fața locului din

16.07.2009 și derivate din această sursă probantă, cum ar fi documentele

puse la baza învinuirii lui Hasan Mihai Mihai, în sensul art. 94 Cod de

procedură penală, nu pot fi admise ca probe, urmând a fi excluse din dosar,

nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței

sau a altor hotărâri judecătorești;

- soluția instanței de fond nu este una clară și motivată pe motiv că nu a

fost indicat concret temeiul încetării deoarece pe de o parte se face trimitere

la intervenirea termenului de prescripție iar pe de altă parte se indică la

existența unor circumstanțe ce exclud atragerea persoanei la răspundere

penală, însă temeiurile admise de instanță și cele invocate de partea apărării

confirmă integral că în cauza penală în privința lui Hasan Mihai nu sa

constatat existența faptei infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod

penal.

3.1. În apelul declarat de către partea vătămată Lescu Ana s-a invocat,

că în urma acțiunilor inculpatului Hasan Mihai, doar numai pentru perioada

martie 2003-septembrie 2008, personal a suferit un prejudiciu de peste

70.000 lei, iar pentru CCRE„Presa”, conturile căruia prin falsificări de

documente și spălări de bani, au fost golite;

- problema calculării exacte a prejudiciului se complică din cauza că

pentru verificare, au fost prezentate doar o mică parte din borderourile de

încasare a salariilor la CCRE „Presa” pentru anii specificați, doar acele, pe

care au găsit de cuviință Hasan M. si Cotovici E., considerându-le mai puțin

acuzatoare pentru falsurile întreprinse de ei; suma salariului pentru lunile

pentru care nu au fost prezentate borderourile poate fi mai mare decât cea

majorată la 1750 de lei samavolnic, fără adunare de către Hasan M., fiind

încasată în fiecare lună de către acesta în cârdășie cu Cotovici E, în urma

falsificării sistematice a semnăturii, însă oricum, daca pornim de la suma de

1 200 ( una mie două sute) lei cu titlu de salariu pentru funcția de redactor-

corector, pentru care cei doi au semnat luni în șir;

- apreciază critic declarațiile inculpatului Hasan Mihai Mihai, cu privire

la faptul că nu primea salariu ci doar dividende, întrucât rezultând din

probele administrate, reiese că împreună cu Cotovici Eugenia au

confecționat, au deținut și au folosit documente oficial false (contracte, liste

de plată la achitare, borderouri de salariu), care le-au permis de a încasa

fraudulos, sistematic salariul de redactor-corector L.A., fără știrea ei și a

persoanelor terțe;

- consideră că este în drept să solicite de la inculpat nu numai

restituirea daunelor materiale pricinuite ci și daune morale, din cauza că nu

4

i-au fost eliberate actele necesare de către directorul Hasan M., acum

primește o pensie mizeră, carnetul de muncă ce se afla la întreprindere a

dispărui și el fără urmă, iar soțul Lescu Mihai, căruia i s-a fost incriminat pe

nedrept de către cei doi faptul că a semnat în borderouri din numele ei va

revendica și el daune morale, deoarece a avut de suferit extrem de mult în

urma minciunilor și insinuărilor făcute în adresa sa de către Hasan M. și

Cotovici E.

2014 a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Ionaș Gheorghe

în numele inculpatului Hasan Mihai; a fost admis apelul părții vătămate

Lescu Ana, casată sentința Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 26

noiembrie 2013, pe cauza penală în învinuirea lui Hasan Mihai în latura

civilă și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care acțiunea civilă înaintată de Lescu Ana către

Hasan Mihai cu privire la încasarea prejudiciului material a fost lăsată fără

soluționare. În rest, sentința a fost menținută.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat, că instanța

de fond corect a apreciat încadrarea juridică a infracțiunii comise de către

inculpatul Hasan Mihai în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, fapt ce și-a

găsit deplină confirmare în cadrul ședinței de judecată a instanței de fond și

a celei de apel prin declarațiile inculpaților și respectiv materialele

dosarului, elucidate.

Analizând argumentele apelului declarat de avocatul Gheorghe Ionaș

în numele inculpatului Hasan Mihai în sensul în care acesta critică sentința

contestată, instanța de apel a considerat, că acestea nu pot fi reținute, sunt

combătute prin cumulul elementelor de fapt analizate și cercetate în cadrul

instanței de judecată și urmează a fi respinse.

Totodată, instanța de apel a menționat că întemeiat instanța de fond a

respins argumentul avocatului Ionaș Gheorghe care a reiterat că actele

falsificate nu reprezintă documente oficiale false, deoarece aceste liste de

plată, contracte de muncă, emise de către o societate comercială nu

constituie obiectul infracțiunii prevăzute de art. 361 Cod penal, adică nu

atentează contra autorităților publice și a securității de stat.

Astfel, instanța de apel a considerat că întemeiat instanța de fond a

stabilit că actele emise de către CCRE „Presa” SRL reprezintă documente

oficiale, din considerentul că sunt eliberate de o Societate comercială și

acestea atestă că salariații au primit salariu (listele de plată a salariului),

relațiile de muncă (contractele individuale de muncă semnate între

directorul Presa și salariați).

5

Referitor la apelul declarat de către partea vătămată, instanța de apel

a menționat, că prin sentința primei instanțe,contrar cerințelor art. 225 alin.

(4) Cod de procedură penală, acțiunea civilă înaintată de Lescu Ana către

Hasan Mihai privind încasarea prejudiciului cauzat în mărime de 70 000,0

lei, a fost respinsă ca nefondată. Astfel, în conformitate cu prevederile art.

225 alin. (4) Cod procedură penală, instanța de judecată lasă acțiunea civilă

fără soluționare în procesul penal în cazul adoptării sentinței de încetare a

urmăririi penale sau de achitare din motivul lipsei componenței infracțiunii,

fapt ce nu împiedică persoana care a inițiat acțiunea civilă de a o intenta în

ordinea procedurii civile.

avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Hasan Mihai, prin care,

indicîndu-se temeiurile prevăzute de art. 427 pct. 6), 8) Cod de procedură

penală, se solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei

noi hotărîri de achitare, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) lit. b) Cod penal. În motivarea

cerințelor sale, recurentul a invocat următoarele:

- în cadrul cercetării judecătorești nu au fost acumulate un ansamblu de

probe pertinente, concludente și utile din care ar fi posibil de concluzionat

că fapta lui Hasan Mihai întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (2), lit. b), Cod penal;

- consideră, că învinuirea înaintată lui Hasan Mihai și soluția instanței

de fond nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești

iar probele administrate de către instanța de judecată au fost apreciate în

mod eronat, existînd în cazul dat probe suficiente care stabilesc cu

certitudine lipsa elementelor infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2), lit.

b), Cod penal;

- din conținutul învinuirii rezultă că inculpatului Hasan Mihai, în

calitate de director a CCRE „ Presa” i s-a incriminat că prin înțelegere

prealabilă cu contabilul Cotovici Eugenia ar fi falsificat următoarele acte:

liste de plată: nr. 1 pentru lunile ianuarie-martie 2004, nr. 1 pentru

noiembrie 2004, nr. 1 pentru luna noiembrie 2005-2005. nr. 1 pentru luna

decembrie 2004- ianuarie 2005, nr.4 pentru lunile aprilie-iunie 2005, nr.5

pentru lunile august - octombrie 2005. nr.6 pentru 30 noiembrie 2005, nr. 1

pentru primul trimestru a anului 2006. nr.3 pentru 16 noiembrie 2006, nr.4

pentru lunile iulie-august 2006, nr.5 pentru anul 2006, nr. 1 pentru lunile

noiembrie-decembrie 2006, nr.2 pentru luna ianuarie 2007. nr.4 pentru luna

martie 2007, nr.5 pentru luna aprilie 2007, nr.6 pentru luna mai 2007 nr.7.

pentru luna iunie 2007 și nr.9 pentru cel de-al treilea trimestru a anului 2007;

6

listele de plată: nr.5 pentru lunile august-octombrie 2005. nr.6 din 30

noiembrie 2005; contractul nr. 5 CCRE "Presa" SRL din 01.09.2004 încheiat

între Hasan Mihai și Stănescu Liubovi; lista de plată a salariului nr.7 pentru

luna iunie 2007, în special rubrica "semnătura de primire a salariului" a lui

Rogati Nicolae și contractul de muncă fără număr din 05.10.2004 încheiat

între Hasan M. și Rogati Nicolae.

Infracțiunea prevăzută de art. 361 Cod penal face parte din Capitolul

XVII, care are ca obiect generic - „Infracțiunile contra autorităților publice și

a securității de stat”.

Consideră, că actele emise de către CCRE „Presa” SRL și incluse în actul

de învinuire nu reprezintă documente oficiale false, deoarece aceste liste de

plată, contracte de muncă, emise de către o societate comercială nu

constituie obiectul infracțiunii prevăzute de art. 361 Cod penal, adică nu

atentează contra autorităților publice și a securității de stat (Capitolul XVI

Cod penal).

Recomandarea Rec(2002)2 a Comitetului Miniștrilor a Consiliului

Europei, către Statele membre, privind accesul la documentele publice, din

21.02.2002, menționează că prin document public se înțelege: - toate

informațiile înregistrate în orice formă, elaborate, primite sau deținute de

autoritățile publice și care au legătură cu funcția administrativă, excepție

făcînd documentele care sunt în curs de pregătire. Termenul de „document

public” reprezintă în sensul prezentei Recomandări, toate informațiile fixate

pe orice suport fizic într-o formă recuperabilă (texte scrise, înregistrate pe

bandă sonoră sau audiovizuală, fotografii, email-uri, informații stocate pe

suport electronic cum ar fi bazele de date electronice etc...). Atît

documentele produse de o autoritate,cît și documentele ce provin de la terți

și care au fost primite de o autoritate publică sunt acoperite de definiție.

Astfel, actele emise de către CCRE „Presa” SRL nu reprezintă

documente oficiale false, din considerentul că nu sunt eliberate de anumite

autorități publice și nici nu sunt adresate unor autorități publice.

La acest capitol urmează a fi menționate deciziile Colegiului penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție din 04 iunie 2013, în cauza Tabora Ion

Ion, Tabora Ludmila și Tabora Victor Ion și din 25 martie 2014 în cauza

Stegaru Natalia Nicolai în care direct a fost indicat faptul că actele

prezentate din numele unor SRL nu pot fi recunoscute ca documente oficiale

false deoarece nu parvin de la autorități publice și nici nu sunt adresate

acestora.

Mijloacele de probă obținute cu încălcări în urma cercetării la fața

locului din 16.07.2009 și derivate din această sursă probantă, cum ar fi

7

documentele puse la baza învinuirii lui Hasan Mihai Mihai, în sensul art. 94

Cod de procedură penală, nu pot fi admise ca probe, urmînd a fi excluse din

dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza

sentinței sau a altor hotărîri judecătorești;

- soluția instanței de fond, menținută de instanța de apel nu este una

clară și motivată pe motiv că nu a fost indicat concret temeiul încetării

deoarece pe de o parte se face trimitere la intervenirea termenului de

prescripție iar pe de altă parte se indică la existența unor circumstanțe ce

exclud atragerea persoanei la răspundere penală, însă temeiurile admise de

instanță și cele invocate de partea apărării confirmă integral că în cauza

penală în privința lui Hasan Mihai nu sa constatat existența faptei

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal.

5.1. În referința declarată de către partea vătămată Lescu Ana, s-a

solicitat menținerea deciziei instanței de apel, cu respingerea recursului

ordinar declarat de avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Hasan

Mihai, ca fiind vădit neîntemeiat, invocînd că motivele invocate în recurs

sunt identice cu cele invocate în apel, asupra cărora instanța de apel deja s-a

expus.

penal consideră, că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul se declară

în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recurs ordinar la 30 aprilie 2014, împotriva deciziei instanței de apel

din 11 martie 2014, pronunțată în ședința publică pe 08 aprilie 2014, ora

14.00, în termen.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală (red. 27.10.2012), instanța de

apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se

pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt:

dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost

comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost

apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate

cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept

8

procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea

adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel la examinarea apelului

declarat de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Hasan

Mihai nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, nu a

răspuns la modul cuvenit la toate motivele invocate de apelant, în legătură

cu ce în baza temeiului pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit apelului declarat de către avocatul Ionaș Gheorghe (Vol. VI, f.d.

125-133), criticîndu-se legalitatea și temeinicia sentinței, se invocă

următoarele motive:

„- în cadrul cercetării judecătorești nu au fost acumulate un ansamblu

de probe pertinente, concludente și utile din care ar fi posibil de

concluzionat că în cauza penală în privința lui Hasan Mihai există fapta

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2), lit. b), Cod penal;

- consideră că învinuirea înaintată lui Hasan Mihai și soluția instanței

de fond nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești

iar probele administrate de către instanța de judecată au fost apreciate în

mod eronat, existînd în cazul dat probe suficiente care stabilesc cu

certitudine lipsa faptei infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2), lit. b), Cod

penal;

- consideră că actele emise de către CCRE „Presa” SRL și incluse în

actul de învinuire nu reprezintă documente oficiale false, deoarece aceste

liste de plată, contracte de muncă, emise de către o societate comercială nu

constituie obiectul infracțiunii prevăzute de art. 361 Cod penal, adică nu

atentează contra autorităților publice și a securității de stat (Capitolul XVI

Cod penal);

- mijloacele de probă obținute cu încălcări în urma cercetării la fața

locului din 16.07.2009 și derivate din această sursă probantă, cum ar fi

documentele puse la baza învinuirii lui Hasan Mihai Mihai, în sensul art. 94

Cod de procedură penală, nu pot fi admise ca probe, urmînd a fi excluse din

dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza

sentinței sau a altor hotărîri judecătorești.

Anume asupra acestor motive invocate în apel de către avocatul Ionaș

Gheorghe în numele inculpatului Hasan Mihai (Vol. VI, f.d. 125-133),

9

instanța de apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat superficial, fără

argumentarea cuvenită.

Totodată, Colegiul penal lărgit enunță că infracțiunea prevăzută de art.

361 Cod penal face parte din Capitolul XVII, care are ca obiect generic –

„Infracțiunile contra autorităților publice și a securității de stat” și că pentru

justa soluționare a cauzei este relevantă decizia Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție din 20 martie 2014 în cauza nr.-4-1ril-2/2014 asupra

recursului în interesul Legii, adoptată pe probleme analogice, care conform

prevederilor art. 4654 Cod de procedură penală este obligatorie din ziua

pronunțării pentru instanțele judecătorești.

Astfel, din decizia nominalizată rezultă că studiind noțiunea de act

(document) oficial a fost indicată Recomandarea Rec(2002)2 a Comitetului

Miniștrilor a Consiliului Europei, către Statele membre, privind accesul la

documentele publice, din 21.02.2002, care menționează că prin document

public se înțelege: - toate informațiile înregistrate în orice formă, elaborate,

primite sau deținute de autoritățile publice și care au legătură cu funcția

administrativă, excepție făcînd documentele care sunt în curs de pregătire.

Termenul de „document public” reprezintă în sensul prezentei

Recomandări, toate informațiile fixate pe orice suport fizic într-o formă

recuperabilă (texte scrise, înregistrate pe bandă sonoră sau audiovizuală,

fotografii, email-uri, informații stocate pe suport electronic cum ar fi bazele

de date electronice etc...). Atît documentele produse de o autoritate,cît și

documentele ce provin de la terți și care au fost primite de o autoritate

publică sunt acoperite de definiție.

Deci, noțiunea „document oficial” se referă nu doar la „documentele

eliberate de autoritățile publice”, dar și la „documentele prezentate

autorităților publice”.

În această ordine de idei, luînd în considerare conținutul art. 6 al Legii

RM privind accesul la informație, documentul oficial poate să apară și sub

forma documentului privat, pus la dispoziția organelor sau persoanelor

oficiale în condițiile legii de către alți subiecți de drept.

În dependență de autorul documentului privat, ele pot fi documente

private întocmite de persoane fizice sau documente private întocmite de

persoane juridice de drept privat.

Trebuie de menționat că, în primul rând, documentele care emană de la

particulari se consideră documente oficiale atunci când asemenea docu-

mente sunt supuse procedurii publice de autentificare a documentelor

create. Tocmai această procedură conferă documentului un caracter oficial,

adică un caracter de drept public. În al doilea rând, documentele care emană

10

de la particulari se consideră documente oficiale atunci când asemenea

documente sunt primite oficial de persoana juridică de drept public, după

care se află la dispoziția acestei persoane în legătură cu soluționarea

problemei reprezentând obiectul de referință al documentelor primite.

Astfel, documentelor private li se recunoaște posibilitatea de a deveni

documente oficiale. Momentul convertirii documentelor private în

documente oficiale este desemnat prin punerea acestuia la dispoziția

organelor sau a persoanelor oficiale în condițiile legii.

În concluzie - momentul înregistrării documentului privat de către

organul sau persoana oficială este momentul convertirii documentului

privat în document oficial.

Așadar, punerea la dispoziția organelor sau persoanelor oficiale a

documentelor private în cazul în care sunt îndeplinite condițiile legii,

conferă acestor documente aptitudinea de a evalua în obiect material

(produs) al infracțiunii prevăzute de art. 361 Cod penal, confecționarea,

deținerea, vînzarea sau folosirea documentelor oficiale.

În acest context apare necesitatea evidențierii faptului că o cerință

obligatorie, în sensul alin. (1) al art. 361 Cod penal, este că confecționarea,

deținerea, vînzarea sau folosirea documentelor oficiale false trebuie

neapărat să acorde drepturi sau să elibereze de obligații.

Revenind la speța dată, Colegiul lărgit consideră, că instanța de apel nu

s-a pronunțat prin argumente convingătoare la motivul invocat în apel, că

toate documentele falsificate incluse în învinuire, emise de către CCRE

“Presa” SRL în persoana lui Hasan Mihai sunt documente oficiale care

acordă drepturi sau eliberează de obligații.

Reieșind din aceste circumstanțe, avîndu-se în vedere că în apelul

avocatului Ionașcu Gheorghe în numele inculpatului Hasan Mihai s-a

solicitat achitarea acestuia, Colegiul lărgit consideră necesar de a admite

recursul ordinar declarat de avocatul Ionaș Gheorghe, de casat decizia

instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei, deoarece s-a confirmat

prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat pe motivele din apel.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile Legii procesual-penale asupra tuturor motivelor

invocate de avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Hasan Mihai în

11

apel și ținînd cont de motivele casării deciziei atacate să pronunțe o hotărîre

legală și întemeiată.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

DECIDE:

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Ionaș Gheorghe în

numele inculpatului Hasan Mihai, casează decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 11 martie 2014, în cauza penală privindu-l pe Hasan

Mihai Mihai, cu dispunerea rejudecării cauzei în Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată la 18 iulie 2014.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Nicolaev Ghenadie

Alerguș Constantin

Bejenaru Iurie

12