1ra-982/2014 — Art. 196 al. 4, 90 CP

Prin sentința Judecătoriei sect. Centru, mun. Chișinău din 29 aprilie 2013, Țurcanu Gheorghe a fost condamnat în baza art. 196 alin. (4) Cod penal și stabilită pedeapsă sub formă de 3 ani închisoare, conform art. 90 Cod penal executarea pedepsei numite i-a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani, S-a încasat de la Țurcanu Gheorghe prejudiciul material în beneficiul lui Constantin Gîrbu în mărime de 80 000 euro, în beneficiul lui Mihail Răilean - în mărime de 22 000 dolari SUA și 8 000 euro, în beneficiul Natalia Mihailova - în mărime de 46 000 dolari SUA, în beneficiul lui Alexandru Vascalevschi - în mărime de 100 000 euro.

Prin sentința nominalizată s-a reținut că, de către organul de urmărire penală inculpatul Țurcanu Gheorghe se învinuiește de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal - dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, în proporții deosebit de mari, și anume că, în perioada anilor 2005-2006, aflându-se în incinta Ministerului Transportului și Comunicațiilor din RM, situat pe bd. Ștefan cel Mare 134, mun. Chișinău, urmărind scopul cauzării de daune materiale exprimate în formă de profit ratat, sub pretextul oferirii unor dobînzi lunare în mărime de 3% lunar, prin înșelăciune, a primit de la Gîrbu Constantin Gheorghe în rate bani în sumă totală de 80 000 Euro, care conform cursului oficial al BNM la acel moment constituiau 1 280 000 lei, pe care ulterior nu i-a restituit lui Gîrbu Constantin, cauzîndu-i părții vătămate Gîrbu Constantin Gheorghe o pagubă materială în proporții deosebit de mari. 1 Tot el, Țurcanu Gheorghe Tudor, la 20.10.2004 aflându-se în incinta restaurantului „Petru I" situat pe str. A. Russo din mun. Chișinău, urmărind scopul cauzării de daune materiale exprimate în forma de profit ratat, sub pretextul oferirii unor dobînzi lunare în mărime de 3% lunar, prin înșelăciune a primit de la Vascalevschi Alexandru Tudor bani în sumă de 100.000 Euro, care conform cursului oficial al BNM la acel moment constituiau 1 544 000 lei, pe care ulterior i-a transmis cetățeanului Ucrainei Hijîi Oleksandr, cauzându-i părții vătămate Vascalevschi Alexandru Tudor, o pagubă materială în proporții deosebit de mari. Tot el, Țurcanu Gheorghe Tudor, în luna aprilie a anului 2004, aflându-se în incinta unui apartament situat pe str. I. Creangă din mun. Chișinău, urmărind scopul cauzării de daune materiale exprimate în forma de profit ratat, sub pretextul oferirii unor dobînzi lunare în mărime de 3% lunar, prin înșelăciune a primit de la Florea Iurie Vasile, bani în sumă de 30 000 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM la acel moment constituiau 362 400 lei, pe care ulterior i-a restituit proprietarului. Tot el, Țurcanu Gheorghe Tudor, în luna martie 2006, aflându-se la domiciliul cet. Mihailova Natalia Nicolae, situat pe str. Alexandru cel Bun 79/1, mun. Chișinău, urmărind scopul cauzării de daune materiale exprimate în formă de profit ratat, sub pretextul oferirii unor dobînzi lunare în mărime de 3% lunar, prin înșelăciune a primit de la aceasta bani în sumă de 46 000 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM la acel moment constituiau 597 540 lei, pe care ulterior i-a transmis cetățeanului Ucrainei Hijîi Oleksandr, cauzându-i părții vătămate Mihailova Natalia Nicolae, o pagubă materială în proporții deosebit de mari. Tot el, Țurcanu Gheorghe Tudor, în perioada anului 2006, aflându-se pe str. N. Testimițeanu din mun. Chișinău, urmărind scopul cauzării de daune materiale exprimate în forma de profit ratat, sub pretextul oferirii unor dobînzi lunare în mărime de 3% lunar, prin înșelăciune a primit de la Răilean Mihail Mihail bani în sumă de 22 000 dolari SUA care conform cursului oficial al BNM la acel moment constituiau 290400 lei și 8 000 Euro, care conform cursului oficial al BNM la acel moment constituiau 132800 lei, pe care ulterior i- a transmis lui Hijîi O., cauzându-i părții vătămate Răilean Mihail Mihail, o pagubă materială în proporții deosebit de mari. Acțiunile lui Țurcanu Gheorghe au fost încadrate de instanța de judecată în dispoziția art. 196 alin. (4) Cod penal.

Împotriva sentinței nominalizate au contestat cu apeluri: - acuzatorul de stat, solicitînd casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatului Țurcanu Gheorghe să fie recunocut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal. Apelantul a invocat ilegalitatea sentinței din motiv că, nu sunt clare motivele recalificării, întrucît probele administrate la urmărirea penală și cercetate în ședințele de judecată sunt pertinente, concludente și admisibile și confirmă în volum deplin învinuirea adusă inculpatului Țurcanu Gheorghe. Astfel, acuzarea consideră că, sentința este ilegală cu o motivare formală și subiectivă, contrară prevederilor art. art. 101 și 394 Cod de procedură penală, fiind lăsate fără apreciere probele prezentate de acuzare, legal administrate, care pe deplin și direct demonstrează vinovăția imputată inculpatului Țurcanu Gheorghe de comiterea infracțiuni prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal. Mai mult, acuzarea a menționat că, forța probatorie a acestora nu a fost pusă la îndoială de partea apărării și nu s-a indicat nici un argument sau o circumstanță care ar determina nerecunoașterea probelor prezentate de învinuire ca lipsite de o putere juridică conferită de legislația procesual-penală sau acumularea acestora cu încălcări de procedură penală; 2 - avocatul Oleg Spînu în numele inculpatului Țurcanu Gheorghe, solicitînd casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărîri achitarea, motivînd că, în ședința de judecată nu au fost prezentate probe relevante și suficiente pentru constatarea vinovăției inculpatului Țurcanu Gheorghe în săvîrșirea infracțiunii incriminate. Astfel, apărarea a invocat că, întru argumentarea poziției date vin divergențele între părțile vătămate Constantin Gîrbu, Alexandru Voscalevschii, Iurie Florea, Mihail Răilean și martorii Serghei Rapcea, Valeriu Sapojnic, Feodor Munteanu, Dumitru Alexa, Denis Slivinschi, Vasile Cucu și Igor Vasluian. Astfel, apărarea a susținut că, partea vătămată Constantin Gîrbu a afirmat că i-a transmis lui Țurcanu Gheorghe 80 000 euro cu împrumut, dar nu a confirmat cu probe concludente acest fapt, un a prezentat un contract de împrumut, recipisă sau altceva, ori, probarea acestuia cu martorii Serghei Rapcea, Valeriu Sapojnic și Feodor Munteanu nu poate fi admisă. De asemenea, partea vătămată Constantin Gîrbu nu a probat și faptul că, el în general a avut așa sume de bani. Mai mult ca atît, inculpatul a recunoscut că a luat de la Constantin Gîrbu doar suma de 45 000 dolari pentru includerea acestora în compania TELE-TRAID, care activa pe piața financiară Internațională „FOREX” și pentru care primea dividende lunar în mărime de 3 %. Cît ține de acuzațiile aduse lui Țurcanu Gheorghe privind pretinsele acțiuni de escrocherie și însușirea sumei de 100 000 euro de la Alexandru Voscalevschi, acestea nu și-au găsit confirmarea, inculpatul anterior 1-a văzut pe acesta doar de 2 ori și careva sume de la el nu a primit. La 20 octombrie 2004 cu Alexandru Voscalevschii în incinta restaurantului Petru I, situat pe str. Alecu Russo nu s-a întîlnit și careva recipise acestuia nu i-a eliberat. Nu recunoaște Țurcanu Gheorghe nici pretinsa înșelăciune a lui Iurie Florea în sumă de 30 000 mii dolari SUA, iar partea vătămată în instanța de judecată a menționat că, banii în cauză i-au fost transmiși lui Țurcanu Gheorghe, urmând a primi de la acesta dividende în sumă de 3% lunar, banii i-a primit în termen de 3 ani, ulterior fiindu-i restituită integral suma. Careva pretenții față de Țurcanu Gheorghe nu are. Apărarea a mai susținut că, nu și-a găsit confirmare nici învinuirea lui Țurcanu Gheorghe privind primirea de la Natalia Mihailova a 46 000 dolari SUA din motiv că, inculpatul nu a cunoscut-o pe persoana în cauză și careva relații de ordin financiar nu a avut, iar faptul împrumutului sumei date nu se confirmă cu nimic, lipsește contractul, recipisa sau alte careva probe în acest sens, nefiind probată și proveniența banilor. Cît ține de relațiile dintre Țurcanu Gheorghe și Mihail Răilean, apărarea susține că de către organul de urmărire penală și acuzatorul de stat în instanța de fond nu a fost dovedită vinovăția acestuia în însușirea prin înșelăciune și abuz de încredere a sumelor de bani de 22 000 dolari SUA și 8 000 Euro deoarece Țurcanu Gheorghe a primit de la Mihail Răilean sumele indicate cu destinația de a le introduce în proiectul TELE-TRAID, pe piața financiară FOREX. - părțile vătămate Constantin Gîrbu și Alexandru Vascalevschi, solicitînd casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărîri mai aspre. Apelanții au invocat ilegalitatea sentinței pe motivul reîncadrării acțiunilor inculpatului Țurcanu Gheorghe în baza art. 196 alin. (4) Cod penal. Partea vătămată susține că concluziile instanței sunt pripite, nu corespund materialelor cauzei și sunt bazate exclusiv pe declarațiile inculpatului, fără ca probele administrate în cauză să fie verificate și apreciate în ansamblu, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și coroborării lor. C. Gîrbu susține că pentru a încadra acțiunile inculpatului Țurcanu Gheorghe în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, instanța urma să demonstreze prin probe că n-a avut loc însușirea banilor primiți de inculpat de la părțile vătămate, ci a fructului beneficiului, folosului utilizării banilor încredințați lui. În sentința 3 pronunțată nu este o motivare respectivă că în urma acțiunilor inculpatului Țurcanu Gheorghe, cu referire la banii primiți de la Constantin Gîrbu, Alexandru Vascalevschi, Iurie Florea, Natalia Mihailova și Mihail Răilean, se confirmă existența elementelor infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2013, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către acuzatorul de stat, avocatul Spînu Oleg în numele inculpatului Țurcanu Gheorghe și părțile vătămate Constantin Gîrbu și Alexandru Vascalevschi, în cauza penală în privința lui Țurcanu Gheorghe Tudor, cu menținerea sentinței. Pentru pronunțarea hotărîrii date, instanța de apel a constatat, că semnele calificative ale infracțiunii imputate inculpatului - escrocherie, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere corect au fost omise de către instanța de fond, deoarece în ședință de judecată s-a stabilit cu certitudine că, inculpatul nu a avut intenția de escrocherie, deoarece a întreprins măsuri ca părțile vătămate să primească inițial dobînda promisă pentru suma depusă la bursa „Forex” de 3 % lunar, prin transmiterea sumelor bănești acestora. Nu s-a stabilit nici intenția lui de a sustrage sumele de bani acordate de părțile vătămate inițial și depuse la bursa „Forex” prin intermediul lui Hijîi Olexandr, în privința căruia la fel a fost pornită o cauză penală de către Procuratura Buiucani, mun. Chișinău pe faptul sustragerii bunurilor în proporții deosebit de mari și în care Țurcanu Gheorghe are statut de parte vătămată. Aceste circumstanțe se confirmă prin declarațiile martorilor Viorel Cebanu, Igor Galeamov. În mod indirect vorbesc despre aceasta și părțile vătămate Constantin Gîrbu, Alexandru Vascalevschi. Instanța de apel a apreciat critic și declarațiile părții vătămate Constantin Gîrbu deoarece aceste sunt în contradicție cu declarațiile martorilor Valeriu Sapojnic pe de o parte, și Rapcea și Munteanu - pe de altă parte. Astfel, partea vătămată Constantin Gîrbu declară că a transmis lui Țurcan, ca împrumut, suma de 80 000 euro în anii 2005-2006 în cinci tranșe, iar martorul Valeriu Sapojnic afirmă că a asistat în momentul cînd Constantin Gîrbu în fața Ministerului Transporturilor s-a apropiat de un a/m și a transmis un pachet lui Gheorghe Țurcanu, iar apoi a aflat că în pachet erau 80 000 euro. Totodată, martorul Serghei Rapcea a declarat că în anul 2006, aflându-se în biroul lui Constantin Gîrbu, a asistat cînd acesta i-a transmis lui Țurcanu Gheorghe un pachet cu 30 000 euro, iar ulterior, în anul 2007 i-a zis că i-a mai transmis inculpatului încă 50 000 euro. Martorul Munteanu Fiodor la fel declară că, a asistat în biroul de serviciu al lui Constantin Gîrbu cînd acesta a transmis lui Țurcanu Gheorghe suma de 20 000 euro. Analizînd în cumul aceste declarații instanța de apel a statuat că, nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare în baza art. 190 alin. (5) Cod penal declarațiile părții vătămate Constantin Gîrbu deoarece ele conțin mai multe dubii, iar toate dubiile urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului. Din aceste considerente, instanța de apel nu poate conclude asupra faptului că inculpatul Țurcanu Gheorghe a dobîndit prin înșelăciune și abuz de încredere bunurile părților vătămate. Totodată, instanța de apel constată că declarațiile inculpatului Țurcanu Gheorghe precum că toate părțile vătămate au cunoscut despre faptul că, banii transmiși de ei erau dați lui Olexandr Hijîi care i-a investit în piața financiară „Forex” pentru a avea cîștig și inițial chiar au primit careva bani ca dobîndă, însă ulterior Hijîi a dispărut cu tot cu bani, astfel fiindu-le cauzate prejudicii atît părților vătămate, cît și inculpatului Țurcanu Gheorghe, corespund realității. Despre acest fapt vorbește acel moment că de către organele de drept a fost pornită o cauză penală în care el are statut de parte vătămată.

Împotriva hotărîrilor nominalizate au contestat cu recursuri ordinare: 4 - procurorul, făcînd trimiterea la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitînd casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei. Recurentul invocă că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor apelul procurorului, instanța de fond și cea de apel au dat o apreciere incorectă a probelor prezentate de acuzare, nu s-a pronunțat asupra tuturor probelor prezentate, decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - avocatul Oleg Spînu în numele inculpatului Țurcanu Gheorghe, făcînd trimiterea la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicitînd casarea hotărîrilor contestate, cu pronunțarea unei hotărîri de achitare în privința lui Țurcanu Gheorghe. Recurentul invocă aceleași temeiuri ca în apel, precum și: instanța de judecată a dat apreciere greșită a probelor acumulate din partea acuzării, nu s-au stabilit corect circumstanțele de drept și de fapt și a tras o concluzie nejustificată că inculpatul a săvîrșit infracțiunea prevăzută de art. 196 alin. (4) Cod penal, argumentele acuzatorului de stat poartă mai mult un caracter declarativ ne bazat concret pe anumite probe pertinente și concludente, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, probele au fost cercetate unilateral; - partea vătămată Constantin Gîrbu, făcînd trimiterea la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12) Cod de procedură penală, solicitînd casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei, motivînd că, la judecarea cauzei a fost admisă o eroare de fapt, faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, s-a aplicat pedeapsa individualizată contrar prevederilor legii;

Judecînd recursurile în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit concluzionează că, acesta urmează a fi admise din următoarele considerente. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel la examinarea apelurilor declarate nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, nu a răspuns la modul cuvenit la toate motivele invocate de apelanți, în legătură cu ce în baza temeiului pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs. Conform pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărîre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul cînd instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau dispozitivul hotărîrii redactate nu corespunde cu 5 dispozitivul pronunțat după deliberare, - temei care își găsește reflectare în decizia contestată. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției. Aceste prevederi ale legii procesuale nu au fost respectate întocmai la judecarea apelului și, ca urmare, instanța de apel, incoret a menținut sentința instanței de fond. La examinarea probelor, care confirmă sau infirmă vinovăția persoanei, instanța de judecată este obligată să argumenteze în hotărîrea adoptată motivele admiterii sau respingerii probelor, prezentate atît de învinuire, cît și de apărare și este obligată să aprecieze toate probele examinate în ședința de judecată, indiferent de faptul, dacă au fost administrate la etapa urmăririi penale sau au fost prezentate de către părți în ședința de judecată. În cazul în care instanța nu a fost de acord cu aprecierea probelor de către procuror și a ajuns la o altă soluție, urma să dezvăluie această concluzie, expunîndu-și punctul său de vedere asupra probelor nominalizate. Dat fiind faptul, că aceasta nu s-a făcut în prima instanță, sarcina revenea instanței de apel la examinarea apelului procurorului. Asupra tuturor probelor nu s-a expus nici instanța de apel, care nu a argumentat în condițiile legii procesual penale soluția adoptată. Colegiul lărgit a ajuns la concluzia, că instanța de apel a examinat pur formal apelul declarat, nu s-a clarificat care circumstanțe sunt relevante pentru prezenta cauză, a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit, în legătură cu ce o astfel de decizie nu poate fi menținută și urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. Ori, menținând sentința, instanța de apel și-a asumat și concluziile instanței de fond făcute în speța dată. Astfel, stabilind fapta instanța de fond a indicat, că inculpatul Țurcanu Gheorghe în perioada anilor 2005-2006, aflîndu-se în incinta Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor din RM, urmărind scopul cauzării de daune materiale exprimate în formă de profit ratat, sub pretextul oferirii unor dobînzi lunare în mărime de 3% lunar, prin înșelăciune, a primit de la Gîrbu Constantin în rate bani în sumă de 80000 Euro, pe care ulterior nu i-a restituit lui Gîrbu Constantin, cauzîndu-i o pagubă materială în proporții deosebit de mari. Tot el, avînd același scop, prin înșelăciune a primit de la Vascalevschi Alexandru suma de 100000Euro, Mihailova Natalia 46000 dolari SUA, Railen Mihail 20000 dolari SUA și 8000 Euro pe care ulterior le-a transmis cet. Nijii Oleksandr, cauzându-le pagube materiale în proporții deosebit de mari. Tot el, avînd același scop, prin înșelăciune a primit de la Florea Iurie suma de 30000dolari SUA, pe care ulterior i-a restituit. Constatând că fapta stabilită este dovedită pe deplin, prin probele prezentate de acuzatorul de stat, instanța încadrează acțiunile inculpatului în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, ca cauzare de daune materiale în proporții deosebit de mari proprietarului, prin înșelăciune, fără ca fapta să constituie o însușire. Astfel, concluziile instanței de fond sunt contradictorii, ori stabilind fapta instanța a indicat că inculpatul a primit prin înșelăciune aceste sume de bani pe care ulterior nu le-a întors. Recalificând acțiunile inculpatului de la art. 190 alin. (4) la prevederile art. 196 alin. (4) Cod penal, instanța de apel indică, că semnele calificative ale infracțiunii imputate inculpatului – excrocherie, adică dobîndire ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere corect au fost omise de instanță deoarece inițial inculpatul 6 nu a avut intenția de excrocherie, întreprinzînd toate măsurile ca părțile vătămate să primească inițial dobînda promisă pentru suma primită. Ori, instanța de apel nu a verificat dacă persoanele pătimite au primit pe parcursul anilor 2005-2006 dobînda la care se referă inculpatul și la care insistă că a fost achitată. Mai mult, părțile vătămate declară ca banii au fost transmiși cu împrumut, fapt pe care inculpatul îl recunoaște parțial însă la care instanța nu s-a expus. Instanța nu a dat nici o aprecierea declarațiilor părții vătămate Railean Mihail, care a declarat că a transmis inculpatului 22000 Dolari SUA și 8000 Euro, ultimul convingându-l că îi va procura un apartament la un preț optim, iar ulterior nu a primit nici apartament nici banii transmiși. Colegiul penal lărgit relevă că, instanța de apel examinînd apelul declarat de partea acuzării, și-a întemeiat soluția de respingere a apelului, bazîndu-se în exclusivitate pe declarațiile inculpatului Țurcan Gheorghe, declarațiile martorilor Galeamov Igor și Ceban Viorel, fără a lua în considerație, trecând cu vederea, multitudinea de probe prezentate de partea acuzării în ședințele de judecată, probe care în opinia procurorului, demonstrează cu certitudine vina lui Țurcan Gheorghe în comiterea infracțiunii încriminate. În acest sens, instanța de recurs menționează că, potrivit art.24 CPP principiul contradictorialității în procesul penal, presupune că instanța judecătorească nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. Astfel, decizia instanței de apel conține o descriere formală a declarațiilor părților vătămate, a martorilor, a actelor din dosar fără ca să fie apreciate prin prisma prevederilor art. 101 CPP din punct de vedere al partinității, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu din punct de vedere al colaborării. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz,decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cere art. 435 CPP, întrucât o asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs. În conformitate cu prevederile art. 415 CPP, în cazul în care în aceeași cauză au fost declarate mai multe apeluri, fiecare dintre acestea trebuie să primească o rezolvare proprie. Lecturînd decizia instanței de apel, colegiul constată că apelul declarat de partea vătămată Gîrbu Constantin, avocatului în interesele inculpatului nici nu au fost examinate, iar în consecință respinge toate apelurile ca fiind nefondate. Anume în acest sens, instanța de apel nu a verificat hotărârea instanței de fond, fapt ce a dus la stabilirea incorectă a situației de fapt. Aceasta constituie o eroare de drept ce nu poate fi reparată în instanța de recurs, deoarece privește încadrarea juridică date faptei săvîrșite de inculpat. Din motivele indicate mai sus, colegiul va admite și recursul părții vătămate Gîrbu Constantin, avocatului Oleg Spînuîn interesele inculpatului, constatând temeiurile prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6) CPP. Aceste împrejurări determină Colegiul penal lărgit să conchidă asupra necesității admiterii recursului ordinar cu casarea deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în ordine de apel de către aceiași instanță în alt complet de judecători, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, fiind o eroare de drept procedural, care se încadrează în pct. 6) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deoarece se referă la procedura de motivare a soluției instanței de apel și încadrare juridică. 7 La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual- penale asupra tuturor motivelor invocate de apelanți în apel, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță și ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de prevederile Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 10 din 24.12.2010 privind introducerea unor modificări și completări în Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, de jurisprudența CEDO, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

Pentru aceste motive, în conformitate cu art. 434 și 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Radu Sîli, avocatul Oleg Spînu în numele inculpatului Țurcanu Gheorghe și partea vătămată Constantin Gîrbu, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2013 în cauza penală în privința lui Țurcanu Gheorghe Tudor și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 22 iulie 2014, ora 930 Președinte Nicolae Gordilă Judecători Ion Guzun Liliana Catan Constantin Alerguș Iurie Diaconu 8