1ra-598/16 — art. 190 alin. 5 CP

1ra-598/16 — art. 190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-598/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

14 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Petru Moraru, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti și

Nadejda Toma,

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul Oleg

Spînu în numele inculpatului, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 29 aprilie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 29 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui

Țurcanu Gheorghe Tudor, născut la 16

octombrie 1967, originar din s. Tocuz,

r-nul Căușeni, domiciliat mun. Chișinău,

str. Onești 31.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.12.2011 - 29.04.2013;

Instanța de apel: 04.06.2013 - 12.12.2013;

Instanța de recurs: 24.04.2014 - 17.06.2014.

Instanța de apel: 20.08.2014 - 29.10.2015;

Instanța de recurs: 04.02.2016 - 14.06.2016.

A C O N S T A T A T:

Gheorghe Țurcanu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 196 alin. (4)

Cod penal, la 3 ani închisoare, iar conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei

a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 3 ani.

Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Constantin Gîrbu, Alexandr

Voscalevschi, Natalia Mihailova și Mihail Răilean au fost admise parțial, fiind

dispusă încasarea prejudiciului material din contul inculpatului Gheorghe Țurcanu

în beneficiul lui Constantin Gîrbu în sumă de 80000 euro, în beneficiul lui Mihail

Răilean în sumă de 22000 dolari SUA și 8000 euro, în beneficiul Nataliei

Mihailova în sumă de 46000 dolari SUA, în beneficiul lui Alexandru Voscalevschi

în sumă de 100000 euro.

Țurcanu, în perioada anilor 2005-2006, aflându-se în incinta Ministerului

Transportului și Comunicațiilor din Republica Moldova, situat pe adresa bd. Ștefan

cel Mare 134, mun. Chișinău, urmărind scopul cauzării de daune materiale

exprimate în formă de profit ratat, sub pretextul oferirii unor dobânzi lunare în

mărime de 3% lunar, prin înșelăciune, a primit de la Constantin Gîrbu, în rate, bani

în sumă totală de 80000 euro, care conform cursului oficial al BNM la acel

moment constituiau 1280000 lei, pe care ulterior nu i-a restituit lui Constantin

Gîrbu, cauzându-i părții vătămate o daună materială în proporții deosebit de mari.

1

Tot el, la 20 octombrie 2004 aflându-se în incinta restaurantului „Petru I”

amplasat pe adresa str. A. Russo, mun. Chișinău, urmărind scopul cauzării de

daune materiale exprimate în formă de profit ratat, sub pretextul oferirii unor

dobânzi lunare în mărime de 3% lunar, prin înșelăciune a primit de la Alexandru

Voscalevschi bani în sumă de 100000 euro, care conform cursului oficial al BNM

la acel moment constituiau 1544000 lei, pe care ulterior i-a transmis cetățeanului

Ucrainei Oleksandr Hijîi, cauzându-i părții vătămate Alexandru Voscalevschi, o

daună materială în proporții deosebit de mari.

Tot el, în luna aprilie a anului 2004, aflându-se în incinta unui apartament

situat pe adresa str. I. Creangă, mun. Chișinău, urmărind scopul cauzării de daune

materiale exprimate în formă de profit ratat, sub pretextul oferirii unor dobânzi

lunare în mărime de 3% lunar, prin înșelăciune a primit de la Iurie Florea, bani în

sumă de 30000 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM la acel moment

constituiau 362400 lei, pe care ulterior i-a restituit proprietarului.

Tot el, în luna martie 2006, aflându-se la domiciliul cet. Natalia Mihailova,

amplasat pe adresa str. Alexandru cel Bun 79/1, mun. Chișinău, urmărind scopul

cauzării de daune materiale exprimate în formă de profit ratat, sub pretextul oferirii

unor dobânzi lunare în mărime de 3% lunar, prin înșelăciune a primit de la aceasta

bani în sumă de 46000 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM la acel

moment constituiau 597540 lei, pe care ulterior i-a transmis cetățeanului Ucrainei

Oleksandr Hijîi, cauzându-i părții vătămate Natalia Mihailova, o daună materială

în proporții deosebit de mari.

Tot el, în perioada anului 2006, aflându-se pe str. N. Testimițeanu,

mun. Chișinău, urmărind scopul cauzării de daune materiale exprimate în formă de

profit ratat, sub pretextul oferirii unor dobânzi lunare în mărime de 3% lunar, prin

înșelăciune a primit de la Mihail Răilean bani în sumă de 22000 dolari SUA care

conform cursului oficial al BNM la acel moment constituiau 290400 lei și 8000

euro, care conform cursului oficial al BNM la acel moment constituiau 132800 lei,

pe care ulterior i-a transmis cetățeanului Ucrainei Oleksandr Hijîi, cauzându-i

părții vătămate Mihail Răilean, o daună materială în proporții deosebit de mari.

numele inculpatului, de părțile vătămate Constantin Gîrbu și Alexandru

Voscalevschi, care au solicitat:

- procurorul, casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul Gheorghe Țurcanu să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 190 alin. (5) Cod penal.

În motivarea apelului a invocat că, nu sunt clare motivele recalificării,

întrucât probele administrate la urmărirea penală și cercetate în ședințele de

judecată sunt pertinente, concludente și admisibile și confirmă deplin învinuirea

adusă inculpatului Gheorghe Țurcanu.

Astfel, acuzarea a susținut că, sentința este ilegală cu o motivare formală și

subiectivă, contrară prevederilor art. art. 101, 394 Cod de procedură penală, fiind

lăsate fără apreciere probele prezentate de acuzare, legal administrate, care direct

demonstrează vinovăția imputată inculpatului Gheorghe Țurcanu în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal.

Mai mult, forța probatorie a acestora nu a fost pusă la îndoială de partea

apărării și nu s-a indicat nici un argument sau o circumstanță care ar determina

2

nerecunoașterea probelor prezentate de învinuire ca lipsite de o putere juridică

conferită de legislația procesuală penală sau acumularea acestora cu încălcări de

procedură penală;

- avocatul Oleg Spînu în numele inculpatului Gheorghe Țurcanu, casarea

acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, motivând că, în ședința de

judecată nu au fost prezentate probe relevante și suficiente pentru constatarea

vinovăției inculpatului Gheorghe Țurcanu în săvârșirea infracțiunii incriminate.

Astfel, apărarea a invocat că, întru argumentarea poziției date vin

divergențele între declarațiile părților vătămate Constantin Gîrbu, Alexandru

Voscalevschii, Iurie Florea, Mihail Răilean și martorilor Serghei Rapcea, Valeriu

Sapojnic, Feodor Munteanu, Dumitru Alexa, Denis Slivinschi, Vasile Cucu și Igor

Vasluian.

Astfel, apărarea a susținut că, partea vătămată Constantin Gîrbu a afirmat că

i-a transmis lui Țurcanu Gheorghe 80000 euro cu împrumut, dar nu a confirmat cu

probe concludente acest fapt, nu a prezentat un contract de împrumut, recipisă sau

altceva, ori, probarea acestuia cu martorii Serghei Rapcea, Valeriu Sapojnic și

Feodor Munteanu nu poate fi admisă.

De asemenea, partea vătămată Constantin Gîrbu nu a probat și faptul că, el a

dispus de suma dată de bani.

Mai mult, inculpatul a recunoscut că a luat de la Constantin Gîrbu doar suma

de 45000 dolari SUA pentru includerea acestora în compania ,,TeleTrade”, care

activa pe piața financiară internațională ,,Forex” și pentru care primea dividende

lunar în mărime de 3%.

Cât ține de acuzațiile aduse lui Gheorghe Țurcanu privind pretinsele acțiuni

de escrocherie și însușire a sumei de 100000 euro de la Alexandru Voscalevschi,

acestea nu și-au găsit confirmarea, inculpatul anterior l-a văzut pe acesta doar de

două ori și careva sume de bani de la el nu a primit.

La 20 octombrie 2004 cu Alexandru Voscalevschi în incinta restaurantului

,,Petru I”, situat pe adresa str. A. Russo, nu s-a întâlnit și careva recipise acestuia

nu i-a eliberat. Nu recunoaște Gheorghe Țurcanu nici pretinsa înșelăciune a lui

Iurie Florea în sumă de 30000 mii dolari SUA, iar partea vătămată în instanța de

judecată a menționat că, banii în cauză i-au fost transmiși lui Gheorghe Țurcanu,

urmând a primi de la acesta dividende în sumă de 3% lunar, banii i-a primit în

termen de 3 ani, ulterior fiindu-i restituită integral suma.

Careva pretenții față de Gheorghe Țurcanu nu are.

Apărarea a mai susținut că, nu și-a găsit confirmare nici învinuirea lui

Gheorghe Țurcanu privind primirea de la Natalia Mihailova a sumei de 46000

dolari SUA din motiv că, inculpatul nu a cunoscut-o pe persoana în cauză și careva

relații de ordin financiar nu a avut, iar faptul împrumutului sumei date nu se

confirmă cu nimic, lipsește contractul, recipisa sau alte careva probe în acest sens,

nefiind probată și proveniența banilor.

Cât ține de relațiile dintre Gheorghe Țurcanu și Mihail Răilean, apărarea

susține că de către organul de urmărire penală și acuzatorul de stat în prima

instanță nu a fost dovedită vinovăția acestuia în însușirea prin înșelăciune și abuz

de încredere a sumelor de 22000 dolari SUA și 8000 euro, deoarece Gheorghe

Țurcanu a primit de la Mihail Răilean sumele indicate cu destinația de a le

introduce în proiectul ,,TeleTrade” pe piața financiară internațională ,,Forex”;

3

- părțile vătămate Constantin Gîrbu și Alexandru Voscalevschi, casarea

acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Gheorghe Țurcanu să fie

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal.

În motivarea apelurilor, părțile vătămate au indicat că, concluziile primei

instanțe sunt pripite, nu corespund materialelor cauzei și sunt bazate exclusiv pe

declarațiile inculpatului, fără ca probele administrate în cauză să fie verificate și

apreciate în ansamblu, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

coroborării lor.

În sentința pronunțată nu a fost dată o motivare referitor la faptul că în urma

acțiunilor inculpatului Gheorghe Țurcanu, cu referire la banii primiți de la

Constantin Gîrbu, Alexandru Voscalevschi, Iurie Florea, Natalia Mihailova și

Mihail Răilean, se confirmă existența elementelor infracțiunii prevăzute de art. 196

alin. (4) Cod penal.

2013, au fost respinse ca nefondate apelurile, cu menținerea sentinței.

Respingând apelurile, instanța a stabilit că, prima instanță corect a constatat

că, inculpatul nu a avut intenția de a săvârși infracțiunea de escrocherie, deoarece a

întreprins măsuri ca părțile vătămate să primească inițial dobânda promisă pentru

suma depusă pe piața internațională ,,Forex” de 3% lunar, prin transmiterea

sumelor bănești acestora.

Nu s-a stabilit nici intenția lui de a sustrage sumele de bani acordate de

părțile vătămate inițial și depuse pe piața internațională ,,Forex” prin intermediul

lui Olexandr Hijîi, în privința căruia la fel a fost pornită o cauză penală de către

Procuratura Buiucani, mun. Chișinău pe faptul sustragerii bunurilor în proporții

deosebit de mari și în care Gheorghe Țurcanu are statut de parte vătămată,

circumstanțe care au fost confirmate prin declarațiile martorilor Viorel Cebanu,

Igor Galeamov.

Instanța de apel a apreciat critic și declarațiile părții vătămate Constantin

Gîrbu deoarece acestea sunt în contradicție cu declarațiile martorilor Valeriu

Sapojnic, Serghei Rapcea și Fiodor Munteanu.

inculpatului și partea vătămată Constantin Gîrbu, care au solicitat:

- procurorul, în temeiul pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei.

Recurentul a invocat că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor apelului procurorului, instanțele de fond au dat o apreciere incorectă

probelor prezentate de acuzare, nu s-a pronunțat asupra tuturor probelor prezentate,

iar decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- avocatul Oleg Spînu în numele inculpatului Gheorghe Țurcanu, în

temeiul pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, casarea hotărârilor

adoptate, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința lui Gheorghe

Țurcanu, invocând motive similare celor din apel, subsidiar menționând că,

instanța de judecată a dat apreciere greșită probelor acumulate de partea acuzării,

nu s-au stabilit corect circumstanțele de drept și de fapt și a tras o concluzie

nejustificată că inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 196 alin. (4) Cod

penal, argumentele acuzatorului de stat poartă un caracter declarativ fără a fi bazat

pe probe pertinente și concludente, nu au fost întrunite elementele infracțiunii,

4

probele au fost cercetate unilateral;

- partea vătămată Constantin Gîrbu, în temeiul pct. 6), 10), 12) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea

rejudecării cauzei, invocând că, la judecarea cauzei a fost admisă o eroare de fapt,

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, s-a aplicat pedeapsa

individualizată contrar prevederilor legii.

17 iunie 2014, au fost admise recursurile, casată decizia și dispusă rejudecarea

cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea soluției date, instanța de recurs a menționat că, examinând

apelul declarat de partea acuzării, instanța și-a întemeiat soluția de respingere a

apelului, bazându-se în exclusivitate pe declarațiile inculpatului Gheorghe Țurcan,

declarațiile martorilor Igor Galeamov și Viorel Ceban, fără a lua în considerație,

probele prezentate de partea acuzării în ședințele de judecată, care în opinia

procurorului, demonstrează cu certitudine vina lui Gheorghe Țurcan în săvârșirea

infracțiunii incriminate, decizia instanței de apel conține o descriere formală a

declarațiilor părților vătămate, a martorilor, a actelor din dosar fără ca să fie

apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

Mai mult, instanța de apel nu a examinat apelurile declarate de partea

vătămată Constantin Gîrbu și de avocatul Oleg Spînu în numele inculpatului, însă a

respins toate apelurile ca fiind nefondate.

2015, a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Oleg Spînu în numele

inculpatului, admise apelurile declarate de procuror și de părțile vătămate

Constantin Gîrbu și Alexandru Voscalevschi, casată sentința și pronunțată o nouă

hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gheorghe

Țurcanu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod

penal, la 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de gestionare a mijloacelor bănești pe termen de 3 ani.

Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Constantin Gîrbu, Alexandr

Voscalevschi, Natalia Mihailova și Mihail Răilean au fost admise, fiind dispusă

încasarea din contul inculpatului Gheorghe Țurcanu în beneficiul lui Constantin

Gîrbu suma de 80000 euro, în beneficiul lui Mihail Răilean suma de 22000 dolari

SUA și 8000 euro, în beneficiul Nataliei Mihailova suma de 46000 dolari SUA, în

beneficiul lui Alexandru Voscalevschi suma de 100000 euro.

7.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat că, Gheorghe Țurcanu

în perioada anilor 2005-2006, aflându-se în incinta Ministerului Transportului și

Comunicațiilor din Republica Moldova, situat pe adresa bd. Ștefan cel Mare 134,

mun. Chișinău, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin

escrocherie, sub pretextul deschiderii unei afaceri, prin abuz de încredere și

înșelăciune, a primit de la Constantin Gîrbu, în rate, bani în sumă totală de 80000

euro, care conform cursului oficial al BNM la acel moment constituiau 1280000

lei, pe care ulterior nu i-a restituit proprietarului, dar i-a însușit folosindu-i în

scopuri personale, cauzându-i părții vătămate Constantin Gîrbu o daună materială

în proporții deosebit de mari.

Tot el, la 20 octombrie 2004, aflându-se în incinta restaurantului ,,Petru I”

amplasat pe adresa str. A. Russo, mun. Chișinău, urmărind scopul dobândirii ilicite

5

a bunurilor altei persoane prin escrocherie, sub pretextul deschiderii unei afaceri,

prin abuz de încredere și înșelăciune, a primit de la Alexandru Voscalevschi bani

în sumă de 100000 euro, care conform cursului oficial al BNM la acel moment

constituiau 1544000 lei, pe care ulterior nu i-a restituit proprietarului, dar i-a

însușit folosindu-i în scopuri personale, cauzându-i părții vătămate Alexandru

Voscalevschi, o daună materială în proporții deosebit de mari.

Tot el, în luna aprilie a anului 2004, aflându-se în incinta unui apartament

amplasat pe adresa str. I. Creangă, mun. Chișinău, urmărind scopul dobândirii

ilicite a bunurilor altei persoane prin escrocherie, sub pretextul luării cu împrumut

pentru procurarea unui apartament la un preț avantajos, prin abuz de încredere și

înșelăciune, a primit de la Iurie Florea, bani în sumă de 30000 dolari SUA, care

conform cursului oficial al BNM la acel moment constituiau 362400 lei, pe care

ulterior nu i-a restituit proprietarului, dar i-a însușit folosindu-i în scopuri

personale, cauzându-i părții vătămate Iurie Florea, o pagubă materială în proporții

deosebit de mari.

Tot el, în luna martie 2006, aflându-se la domiciliul Nataliei Mihailova,

amplasat pe adresa str. Alexandru cel Bun 79/1, mun. Chișinău, urmărind scopul

dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin escrocherie, sub pretextul

deschiderii unei afaceri, prin abuz de încredere și înșelăciune, a primit de la aceasta

bani în sumă de 46000 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM la acel

moment constituiau 597540 lei, pe care ulterior nu i-a restituit proprietarului, dar

i-a însușit folosindu-i în scopuri personale, cauzându-i părții vătămate Natalia

Mihailova, o daună materială în proporții deosebit de mari.

Tot el, în perioada anului 2006, aflându-se pe str. N. Testimițeanu,

mun. Chișinău, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin

escrocherie, sub pretextul deschiderii unei afaceri, prin abuz de încredere și

înșelăciune, a primit de la Mihail Răilean bani în sumă de 22000 dolari SUA care

conform cursului oficial al BNM la acel moment constituiau 290400 lei și 8000

euro, care conform cursului oficial al BNM la acel moment constituiau 132800 lei,

pe care ulterior nu i-a restituit proprietarului, dar i-a însușit folosindu-i în scopuri

personale, cauzându-i părții vătămate Mihail Răilean, o daună materială în

proporții deosebit de mari.

Ca urmare a acțiunilor sale intenționate Gheorghe Țurcanu a însușit prin

escrocherie de la persoanele indicate mijloace financiare în suma totală de 4207140

lei.

7.2. Instanța de apel a reținut că, vina inculpatului Gheorghe Țurcanu se

confirmă prin declarațiile părților vătămate Constantin Gîrbu, Alexandru

Voscalevschi, Natalia Mihailova, Iurie Florea, Mihail Răilean, martorilor Vasile

Cucu, Viorel Ceban, Igor Galeamov, Valeriu Sapojnic, Denis Slivinschi, Profir

Ploșniță, Fiodor Munteanu, probele materiale: raportul de expertiză nr. 42 din

03 februarie 2010, potrivit căruia inscripțiile manuscrise și semnătura din recipisa

din numele lui Gheorghe Țurcanu din 30 aprilie 2004, referitor la primirea de la

Iurie Florea a sumei de 30000 dolari SUA au fost executate de către însăși numitul

Gheorghe Țurcanu. Inscripțiile manuscrise din 20 octombrie 2004 din numele lui

Gheorghe Țurcanu, referitor la primirea sumei de 100000 euro de la Alexandru

Voscalevschi au fost executate nu de către numitul Gheorghe Țurcanu, dar de o

altă persoană (f.d.207-211, vol.I); raportul de expertiză grafoscopică nr. 244 din 26

6

mai 2010, prin care se constată că înscrisurile manuscrise și semnătura din recipisa

din numele lui Gheorghe Țurcanu din 02 martie 2006 referitoare la primirea de la

Mihail Răilean a sumei de 12000 dolari au fost executate de către Gheorghe

Țurcan (f.d.54-58, vol.II); procesele-verbale de recunoaștere a persoanei din

01 aprilie 2010 (f.d.29, 32, vol.II); procesele-verbale de confruntare între învinuit

și părțile vătămate Alexandru Voscalevschi și Natalia Mihailova din 26 mai 2010,

potrivit cărora părțile vătămate și-au susținut declarațiile privind transmiterea

banilor învinuitului Gheorghe Țurcanu (f.d.64-67, vol.II); procesele-verbale de

confruntare între învinuit și martorii Serghei Rapcea, Valeriu Sapojnic, Fiodor

Munteanu, Denis Slivinschii și Dumitru Alexa din 07 iunie 2011, 15 iunie 2011, 22

iunie 2011, potrivit cărora martorii și-au susținut declarațiile depuse anterior

(f.d.251-259, vol.II).

Instanța a cercetat și corpurile delicte: trei recipise în original, prezentate de

către Mihail Răilean, Iurie Florea și Alexandru Voscalevschi (f.d.150, 179, vol.I,

52, vol.II).

Astfel, instanța de apel a stabilit că, probele expuse, confirmă vinovăția lui

Gheorghe Țurcanu în dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune,

în proporții deosebit de mari, adică în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190

alin. (5) Cod penal.

7.3. La stabilirea pedepsei, instanța de apel ținând cont de faptul că

inculpatul a săvârșit pentru prima dată o infracțiune, a restituit prejudiciul cauzat

părții vătămate Iurie Florea, care au fost reținute ca circumstanțe atenuante, a

conchis că termenul minim prevăzut la sancțiunea art. 190 alin. 5 Cod penal și

privarea de dreptul de a ocupa funcții de gestionare a mijloacelor bănești, ar putea

contribui la reeducarea inculpatului și atingerea scopului legii penale.

7.4. Referitor la acțiunile civile înaintate de părțile vătămate, instanța de apel

a constatat că acestea urmează a fi admise, fiindcă vina inculpatului în săvârșirea

infracțiunii a fost dovedită pe deplin.

7.5. Instanța de apel a considerat apelul declarat de avocatul Oleg Spînu în

numele inculpatului nefondat și pasibil respingerii, deoarece faptul că ar exista

unele divergențe între declarațiile părților vătămate, că banii ar fi fost luați cu

împrumut și că partea vătămată Constantin Gîrbu nu a demonstrat prin nimic, că

dispune de astfel de sumă de bani, nu pot servi drept temei pentru achitarea

inculpatului Gheorghe Țurcanu.

Indicele escrocheriei este, transmiterea benevolă infractorului de către

victimă a bunurilor sau drepturilor asupra averii săvârșit sub înșelăciune sau abuz

de încredere.

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs hotărârile

pronunțate, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În motivare a invocat că, declarațiile părților vătămate Constantin Gîrbu,

Alexandru Voscalevschi, Iurie Florea, Mihail Răilean și martorii Serghei Rapcea,

Valeriu Sapojnic, Fiodor Munteanu, Dumitru Alexa, Denis Slivinschi, Vasile Cucu

și Igor Vasluian sunt contradictorii, iar în temeiul art. 3 alin. (2) Cod penal,

instanța de judecată la emiterea hotărârii urma a le respinge.

La fel, partea vătămată Constantin Gîrbu afirmă ca i-a transmis lui Gheorghe

Țurcanu 80000 euro cu împrumut, dar nu a confirmat cu probe pertinente și

7

concludente acest fapt, nu a prezentat nici un contract de împrumut, recipisă sau

altă probă legală care ar susține poziția sa și nu a probat faptul că dispunea de

astfel de surse bănești.

Mai mult, inculpatul a recunoscut că a luat de la Constantin Gîrbu doar suma

de 45000 dolari SUA pentru includerea acestora în compania TeleTrade, care

activa pe piața financiară internațională „Forex” și pentru care primea dividende

lunar în mărime de 3%.

Susține recurentul că, acuzațiile aduse lui Gheorghe Țurcanu privind

pretinsele acțiuni de escrocherie și însușirea sumei de 100000 euro de la Alexandru

Voscalevschi, nu și-au găsit confirmarea, or, inculpatul anterior l-a văzut pe acesta

doar de două ori și careva sume de bani de la el nu a primit, recipise acestuia nu i-a

eliberat, fapt confirmat și prin raportul de expertiză nr. 42 din 03 februarie 2010

unde se reține că „inscripțiile manuscrise din 20 octombrie 2004 din numele lui

Gheorghe Țurcanu, referitor la primirea sumei de 100000 euro de la Alexandru

Voscalevschi au fost executate nu de către numitul Gheorghe Țurcanu, dar de o

altă persoană”.

Totodată, din materialele cauzei penale nu și-a găsit confirmarea nici

învinuirea lui Gheorghe Țurcanu privind primirea de la Natalia Mihailova a sumei

de 46000 dolari SUA din motiv că inculpatul nu a primit acești bani, inculpatul nu

cunoaște astfel de persoană și careva relații de ordin financiar nu a avut.

Recurentul consideră că instanța de apel a recalificat în mod arbitrar faptele

lui Gheorghe Țurcanu din prevederile art. 196 alin. (4) Cod penal, în baza art. 190

alin. (5) Cod penal, însă nu a indicat nici un argument în acest sens, ori aceasta

urma mai întâi să indice de ce nu este corectă calificarea dată de prima instanță în

baza art. 196 alin. (4) Cod penal și de ce este necesar a fi calificate în baza art. 190

alin. (5) Cod penal, prin prisma elementelor componenței infracțiunii de

escrocherie.

Recurentul a mai invocat că, de către organul de urmărire penală și

acuzatorul de stat nu a fost demonstrată vinovăția lui Gheorghe Țurcanu în

însușirea prin înșelăciune și abuz de încredere a sumelor de bani de 22000 dolari

SUA și 8000 euro de la Mihail Răilean, deoarece inculpatul a primit de la acesta

sumele indicate pentru includerea în compania TeleTrade, care activa pe piața

financiară internațională ,,Forex”.

Mai mult, potrivit recipisei din 02 martie 2006, nu este indicat pentru ce

Gheorghe Țurcanu a primit banii în sumă de 12000 dolari SUA, cu toate că Mihail

Răilean susținea că toate sumele de bani i-au fost transmise inculpatului ca acesta

să-i procure un apartament în mun. Chișinău, însă nu a explicat despre condițiile

apartamentului, regiunea, mărimea spațiului, prețul etc.

Deci, deși Gheorghe Țurcanu a primit suma de bani indicată, în acțiunile

acestuia nu există elementele unei infracțiuni, din motiv că ultimul recunoaște

faptul primirii acestor bani, însă din cauze independente de voința sa, nu a avut

posibilitate de a restitui suma de bani împrumutată.

Acest fapt este demonstrat și prin aceea că Gheorghe Țurcanu este

recunoscut în calitate de parte vătămată într-o altă cauză penală unde i-a fost cauzat

un prejudiciu de aproximativ 7000000 dolari SUA.

A indicat recurentul că, Țurcanu Gheorghe niciodată nu a avut intenția de a

însuși prin înșelăciune și abuz de încredere banii de la Iurie Florea, Constantin

8

Gîrbu și Mihail Răilean, se mai dovedește prin depozițiile martorilor Viorel

Cebanu și Igor Galeamov (martorii acuzării), care atât la urmărirea penală cât și în

instanța de judecată au confirmat că îi cunosc pe Gheorghe Țurcanu, Olecsandr

Hijîi, Iurie Florea, Vasile Cucu, Constantin Gîrbu și alții care investiseră banii în

proiectul ,,TeleTrade”.

Mai mult, martorul Viorel Cebanu a indicat că și el personal a introdus prin

intermediul lui Gheorghe Țurcanu, diferite sume de bani primind dividende în

mărime de la 2% la 5% lunar și de mai multe ori a avut întâlniri cu Gheorghe

Țurcanu, Iurie Florea, Vasile Cucu, Constantin Gîrbu și alții în vederea găsirii

posibilităților de a le fi întoarse de la Olecsandr Hijîi sumele de bani.

La fel, martorilor Viorel Cebanu și Igor Galeamov nu le este clar ce scop

urmăresc părțile vătămate Constantin Gîrbu, Mihail Răilean și Iurie Florea în cazul

în care toți știau unde au introdus banii și primeau dividende lunar.

Totodată, în cadrul audierii martorului Viorel Cebanu în instanța de

judecată, partea vătămată Constantin Gîrbu a confirmat depozițiile acestuia

integral.

A specificat recurentul că, litigiul apărut între Gheorghe Țurcanu, Mihail

Răilean și Constantin Gîrbu este de natură civilă și urmează a fi soluționat doar în

instanța de judecată în procedură civilă.

Susține recurentul că, fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii, or, în speță, lipsește latura subiectivă a infracțiunii și astfel nu poate fi

reținută vinovăția lui Gheorghe Țurcanu în săvârșirea infracțiunii imputate.

Subsidiar recurentul a indicat că, instanța de apel a dat apreciere greșită

probelor acumulate de partea acuzării, ignorând examinarea multiaspectuală,

completă și obiectivă a circumstanțelor cauzei fără a se expune asupra tuturor

faptelor cauzei, pentru a asigura realizarea scopului procesului penal și aflarea

adevărului.

respingerea acestuia ca inadmisibil, menționând că, starea de fapt și de drept

apreciată de instanța de apel concordă cu circumstanțele stabilite și probele

administrate, relatate și examinate în cuprinsul hotărârii atacate.

Instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv,

dând apreciere probelor în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, just încadrând acțiunile lui Gheorghe Țurcan în baza art. 190 alin. (5) Cod

penal.

Subsidiar a menționat că, pe parcursul urmăririi penale, cât și în cadrul

cercetării judecătorești, au fost respectate normele procedurale penale, probele

fiind obținute în condițiile legii.

penal lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi respins, ca inadmisibil, din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din

dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul

acestuia.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

9

penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este

întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea

atacată este legală, întemeiată și motivată.

Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de

apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol.

Reieșind din conținutul recursului declarat de avocatul Oleg Spînu în numele

inculpatului Gheorghe Țurcanu, Colegiul penal lărgit constată că titularul acestuia

invocă temeiul pentru recurs stipulat la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, însă fără a indica concret unul din cele 5 temeiuri prevăzute expres în

punctul indicat, însă pentru a verifica temeinicia prevederilor invocate în recurs

prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, este necesar de a

indica concret asupra căror motive nu s-a expus instanța de apel, care sunt

circumstanțele prin care se constată că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția sau că motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii, or poziția instanței de recurs de a suplini din oficiu recursul recurentului

prin constatări subiective constituie o derogare de la principiul contradictorialității

în condițiile egalității armelor.

În acest context, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, instanța de

recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu

circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.

Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Totodată, recurentul mai invocă în recursul său ca temei de casare a

hotărârilor adoptate de instanțele de fond pct. 8), 12) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

când nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau când faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

În esență, criticele recurentului se axează pe ideea că instanța de apel nu a

intrat pe deplin în esența acțiunilor inculpatului, dându-le o apreciere greșită,

eronat dispunând condamnarea acestuia în baza art. 190 alin. (5) Cod penal,

deoarece în acțiunile inculpatului lipsește latura subiectivă a infracțiunii.

Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal

lărgit conchide că acestea sunt neîntemeiate, iar instanța de apel la adoptarea

soluției de respingere a apelului declarat de avocatul Oleg Spînu în numele

inculpatului și de admitere a apelurilor declarate de procuror și de părțile vătămate

Constantin Gîrbu și Alexandru Voscalevschi, casarea sentinței și pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gheorghe

Țurcanu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod

penal, la 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de gestionare a mijloacelor bănești pe un termen de 3 ani

și încasarea de la inculpat în beneficiul părților vătămate Constantin Gîrbu suma de

80000 euro, Mihail Răilean suma de 22000 dolari SUA și 8000 euro, Nataliei

Mihailova suma de 46000 dolari SUA, Alexandru Voscalevschi suma de 100000

10

euro, a respectat prevederile legale, adoptând o soluție corectă și întemeiată.

În susținerea concluziei formulate, Colegiul penal lărgit se expune în felul

următor.

În primul rând, relevant este de menționat că la această etapă, instanța de

recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de

instanțele ierarhic inferioare, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor de

fond.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit nu examinează criticele referitoare la

presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor

elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele

de fond, corectitudinea condamnării inculpatului în baza faptelor imputate prin

rechizitoriu.

Respectiv, cu referire la situația de fapt relatată de recurent în cererea de

recurs, care în opinia acestuia denotă nevinovăția inculpatului în săvârșirea faptelor

incriminate prin rechizitoriu și menționează că inculpatul nu a luat cu împrumut

bani de la părțile vătămate Constantin Gîrbu, Alexandru Voscalevschi și Natalia

Mihailova, Colegiul penal lărgit stabilește, că judecând apelurile, instanța de apel a

examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă,

care este argumentată și corespunzătoare cumulului de probe administrate și

nemijlocit verificate în ședințele de judecată în condițiile art. 100 alin. (4) Cod de

procedură penală și, totodată, care au fost just apreciate prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței,

veridicității și coroborării reciproce, în baza cărora s-a stabilit cu certitudine că

inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal.

În acest sens, instanța de recurs menționează că latura obiectivă a

escrocheriei se exprimă prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune sau abuz de încredere.

Astfel, elementul material se realizează prin acțiunea de dobândire ilicită a

bunurilor de la victime, fiind întregit cu altele două, conținute în textul normei de

incriminare - înșelăciune sau abuz de încredere.

Prin dobândire ilicită a bunurilor, legiuitorul prezumă un act opus celui licit,

efectuat cu rea-credință, prin care făptuitorul obține (pentru sine sau pentru altul)

transmiterea voită în proprietate, posesiune, detenție a bunului mobil sau imobil, a

altor valori străine sau dreptului asupra acestora.

Înșelăciunea întrunește în sine variate metode, procedee și tehnici de operare

ale făptuitorului - denaturarea informațiilor despre sine, despre apartenența de

bunuri, dezinformarea victimei privitor la marfă, contraprestație, calitate, preț,

echivalent etc.; utilizarea unor împrejurări, echipamente, documente fictive sau

false; ascunderea unor informații, fapte, împrejurări obligatorii pentru comunicare

victimei ș.a; în funcție de circumstanțele faptei, înșelăciunea poate lua forma scrisă

de realizare, verbală, electronică sau alta, fapt care nu are relevanță pentru

existența infracțiunii de escrocherie.

Prin oricare dintre cele două modalități - înșelăciunea sau abuzul de

încredere, acțiunea făptuitorului este îndreptată la inducerea victimei în eroare, prin

crearea unei false reprezentări a realității, indiferent de mijloacele utilizate, cu

scopul obținerii transmiterii voite, sie ori altei persoane, a bunului sau dreptului

11

asupra lui, ce aparține celui supus manoperelor frauduloase.

La încadrarea juridică a infracțiunii de escrocherie nu are importanță metoda

înșelăciunii și mijloacele utilizate, important este ca acestea să fie îndreptate

scopului de sustragere, iar victima să fie indusă în eroare și să ajungă la o

reprezentare greșită a unei situații sau împrejurări, determinante transmiterii voite a

bunului.

Latura subiectivă a infracțiunii de escrocherie se manifestă prin vinovăție

sub formă de intenție. De asemenea, la calificarea faptei este obligatorie stabilirea

scopului special – a scopului de cupiditate.

Astfel, argumentul recurentului prin care se invocă că, în acțiunile

inculpatului lipsește latura subiectivă a infracțiunii incriminate, este reținut de către

instanța de recurs ca neîntemeiat, instanța de apel, în urma cercetării probelor,

corect a stabilit prezența tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute

de art. 190 alin. (5) Cod penal.

Totodată, Colegiul penal menționează că, instanța de apel corect a dispus

încadrarea acțiunilor inculpatului în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, or, acțiunile

inculpatului nu pot fi calificate în baza art. 196 Cod penal, deoarece latura

obiectivă a infracțiunii date se caracterizează prin folosirea, temporară, ilegală

gratuită a averii proprietarului și eschivarea de la actul de transmitere

proprietarului a bunurilor care i se cuvin după lege, ceea ce de fapt nu s-a constatat

în acțiunile inculpatului.

Obiectul juridic special principal al infracțiunii prevăzute de art. 196 Cod

penal, îl constituie relațiile sociale cu privire la patrimoniu, care au în conținutul

lor un drept de creanță, iar obiectul juridic special principal al infracțiunii

prevăzute de art. 190 Cod penal, îl constituie relațiile sociale cu privire la posesia

asupra bunurilor mobile.

Sub acest aspect, în cazul dat, nu este vorba de careva drepturi de creanță,

dar este vorba de posesia asupra bunurilor mobile - a banilor care au trecut din

posesia părților vătămate în posesia inculpatului prin înșelăciune.

Obiectul material al cauzării de daune se prezintă diferit în dependență de

modalitatea faptică prin care se exprimă fapta pentru folosirea bunurilor, serviciilor

sau lucrărilor ori de folosirea ilicită a bunurilor victimei.

Colegiul penal lărgit reține ca neîntemeiat argumentul invocat de recurent

prin care se susține că litigiul apărut între inculpatul Gheorghe Țurcanu și părțile

vătămate Mihail Răilean și Constantin Gîrbu este de natură civilă, deoarece

instanța de apel corect a stabilit faptul deposedării arbitrare a părții vătămate de

către inculpat de bani și neexecutării obligațiilor pe care s-a angajat în urma

înțelegerii ce a avut loc cu partea vătămată.

Asemenea comportament este cu rea credință și este inadmisibil în cadrul

unor raporturi juridice civile, unde părțile trebuie să se comporte cu bună credință

și în limitele legii. Din moment ce inculpatul a hotărât și continuă neîntemeiat să

tergiverseze rambursarea sumei primite de la partea vătămată, ascunzându-se de

ea, astfel acțiunile inculpatului au depășit limitele cadrului civil, trecând în sfera

penalului.

Limita între un acord civil și o componență de infracțiune este latura

subiectivă, care în cadrul relațiilor civile este caracterizată prin buna-credință a

părților, iar în cazul escrocheriei este caracterizată prin rea-credință, adică prin

12

abuz de încredere și înșelăciune.

Lipsa intenției infracționale la momentul intrării în raporturi juridice civile

nu presupune excluderea posibilității trecerii pe parcurs a raporturilor civile în

sfera penalului.

Față de cele ce preced, Colegiul penal lărgit conchide că, în prezenta cauză,

nu se constată admiterea erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod

de procedură penală, la etapa judecării apelurilor.

În consecință, Colegiul penal lărgit menționează că la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

art. art. 414-419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și

întemeiată, astfel că nu există temei pentru admiterea recursului ordinar în sensul

declarat de recurent.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de avocatul Oleg Spînu în

numele inculpatului, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 29 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui Țurcanu

Gheorghe Tudor.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 08 iulie 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

Vladimir Timofti

Nadejda Toma

13