1ra-1248/16 — art. 190 alin.2 lit. cCod penal

1ra-1248/16 — art. 190 alin.2 lit. cCod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1248/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Roman Medeleanu în numele inculpatului, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Criuleni din 04 decembrie 2015 și a deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 10 martie 2016, în cauza penală în privința lui

Țurcanu Ștefan Tudor, născut la

25.06.1954, originar din s. Crihana Veche, r-

nul Criuleni, domiciliat în mun. Chișinău, str.

Dimo 5, ap. 16,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 30.04.2014 - 04.12.2015;

Instanța de apel: 22.01.2016 - 10.03.2016;

Instanța de recurs: 20.05.2016-29.06.2016;

C O N S T A T Ă:

Țurcanu Ștefan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (2) lit. c)

Cod penal la 2 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau a

exercita activități comerciale pe un termen de 2 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal a fost suspendată executarea pedepsei numite în

privința lui Țurcanu Ștefan cu stabilirea termenului de probă de 2 ani.

Acțiunea civilă a reprezentantului părții vătămate, Nartea Mina, a fost admisă și

s-a încasat de la inculpatul Țurcanu Ștefan în beneficiul SC „Speclemn Construct” SRL

prejudiciul material în sumă de 46 400 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 4350

lei.

Ștefan la 06 aprilie 2012, aproximativ ora 10.00, urmărind scopul dobîndirii ilicite a

bunurilor altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul inventat

precum că este administrator la întreprinderea SC „Spring Kapital" SRL și dorește să

procure lemn pentru construcție, fiind pe teritoriul subdiviziunii SC „Speclemn

1

Construct" SRL amplasată în s. Măgdăcești, r-nul Criuleni, în urma unei convorbiri

telefonice cu cet. Nartea Mina, care este administratorul întreprinderii menționate,

insuflîndu-i ultimului că este o persoană demnă de încredere și siguranță, fapt prin care

l-a indus în eroare pe acesta și l-a determinat să accepte eliberarea mărfii cu achitarea

ulterioară a banilor prin transfer, a dobîndit ilicit prin înșelăciune și abuz de încredere

de la SC „Speclemn istruct" SRL 16 m3 de cherestea tivită în asortiment, cauzîndu-i

părții vătămate o daună materială considerabilă în sumă totală de 46400 MDL.

Acțiunile lui Țurcanu Ștefan Tudor au fost încadrate de instanța de judecată în

dispoziția art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal și s-a adoptat sentința menționată.

avocatul Medeleanu Roman a declarat apel prin care a solicitat achitarea inculpatului,

deoarece:

- în cadrul ședințelor de judecată, de către acuzare nu au fost prezentate probe

pertinente și concludente care ar proba existența tuturor elementelor constitutive ale

componenței de infracțiune prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal;

- - martorii acuzării care au fost audiați în ședința de judecată nu au confirmat

faptul că la momentul încărcării lemnului Țurcanu Ștefan se afla pe teritoriul

întreprinderii;

- urmează a fi luate în considerație declarațiile inculpatului Țurcanu Ștefan care a

declarat că la 06.04.2012 la rugămintea lui Coropceanu Andrei l-a sunat pe Nartea Mina

și l-a rugat să-i dea cherestea lui Coropcean Andrei, deoarece va achita ulterior

cheresteaua dată. El personal nu a primit nici un bun de la Nartea Mina și nu are nici o

legătură cu lemnul dat.

a fost respins apelul declarat cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1 Instanța de apel, verificînd legalitatea și temeinicia sentinței contestate

a conchis că instanța de fond a făcut o corectă încadrare juridică și just a decis în privința

condamnării inculpatului Țurcan Ștefan.

Colegiul a menționat că, necătînd la faptul că inculpatul nu a recunoscut vina,

aceasta este dovedită prin:

- declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate, Nartea Mina, care este și

administrator al SRL „Speclemn Construct”, a martorilor Nartea Valeriu,Guzun Isidor,

Storojev Nicolae, Banari Serghei, Gaponcic Ghenadii, inclusiv și materialele cauzei și

anume:

- procesul-verbal de ridicare din 27.11.2012, prin care s-a ridicat de la

reprezentantul SC „Speclemn Construct" SRL, Nartea Mina Factura fiscală seria nr.

FB0534987 din 09.04.2012, exemplarele nr.1, 2, 3 pe trei file în original, Factura fiscală

seria nr. FB0534987 din 12.04.2012, exemplarele nr. 1, 2, 3 pe trei file în original, copia

bonului de consum fără număr din 06.04.2012, eliberat de SC „Speclemn Construc”

2

SRL prin care sa eliberat în adresa SC,,Spring Kapital,, 13m3 cherestea tivită în sumă

de 37700 lei (f.d. 37, f.d 38 vol. I);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 27.11.2012, prin care s-a

examinat Factura fiscala seria nr.FB0534987 din 09.04.2012 exemplarele nr. 1, 2, 3 pe

trei file în original, Factura fiscală seria nr. FB0534988 din 12.04.2012 exemplarele

nr.1, 2. 5 pe trei file în original, copia bonului de consum fără număr din 06.04.2012,

eliberat de SC „Speclemn Construct" SRL a eliberat în adresa SC,,Spring Kapital,, 3

m3 cherestea tivită în sumă de 8700 lei (f.d. 45, vol. I);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 14.05.2013, prin care s-a examinat

un CD disc pe care se conțin descifrările telefonice a numărului de telefon 079539253

care se află în posesia cet. Țurcanu Ștefan Tudor, unde s-a stabilit că la data de

06.04.2012 ora 10.04 minute de pe cartela SIM cu nr. 079539253 s-a efectuat apel

telefonic pe numărul de cartelă SIM 069194588 ce aparține cet. Nartea Mina. În urma

examinării s-a stabilit că din luna aprilie 2012 pînă la data de 16.03.2013 numărul

069194588 ce aparține cet. Nartea Mina a apelat de 311 ori pe numărul 079539253 ce

aparține cet. Țurcanu Ștefan. (f.d. 107, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare din 29.05.2013, care a fost efectuat între martorul

Nartea Valeriu și bănuitul Țurcanu Ștefan prin care ambii își mențin depozițiile date

anterior (f.d. 115, vol.I);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 24.01.2014, prin care martorul

Gaponcic Ghenadie a recunoscut persoana sub nr. 2 ca fiind persoana, care s-a înțeles

cu Nartea Mina referitor la lemn. Persoana sub nr. 2 fiind Țurcanu Ștefan (f.d. 169-172,

vol. I);

- corpurile delicte - actele ridicate de la reprezentantul SC „Speclemn Construct"

SRL, cet. Nartea Mina pe șase file în original și una filă copie, un CD disc cu inscripția

„Verbatim CD-R-700 MB", pe care se conțin descifrările telefonice a numărului de

telefon 079539253, care se păstrează la cauza penală (f.d. 46;108, Vol. I);

Instanța de apel a menționat că, infracțiunea de escrocherie constă în dobîndirea

ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere. Latura obiectivă

a infracțiunii se exprimă prin dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune sau abuz de încredere.

Prin dobîndire ilicită a bunurilor se înțelege un act opus celui licit, efectuat cu rea-

credință, prin care făptuitorul obține transmiterea voită în proprietate, deținere, posesie a

unui bun sau alte valori străine.

Înșelăciunea întrunește în sine variate metode, procedee de acțiuni a făptuitorului:

și denaturarea informației despre sine, despre apartenența de firmă, posibilitățile

financiare; utilizarea unor documente fictive sau false; ascunderea unor informații, etc.

Abuzul de încredere are la bază relațiile interpersonale stabilite între făptuitor și

victimă, care la rîndul lor au în suport relații de prietenie, de serviciu, de afaceri etc., care,

cunoscînd o anumită evoluție și avînd amprenta încrederii, sunt exploatate cu rea-voință

3

de potențialul escroc la realizarea intenției sale. Aptitudinea unui mijloc sau metode de a

induce în eroare depinde și de personalitatea victimei, de gradul de instruire și educație,

de mediul din care provine, de starea psihică în care se găsea în momentul săvîrșirii faptei.

Pentru existența infracțiunii de excrocherie este necesar ca victima să fi fost indusă în

eroare și să fi ajuns la o reprezentare greșită a unei situații sau împrejurări, iar făptuitorul

deși simulează careva relații contractuale, nici nu are intenția de a-și onora obligațiile.

Deși inculpatul a susținut că nu a avut intenția de a înșela partea vătămată, și că nu

s-a eschivat de a comunica cu partea vătămată și că la toate apelurile ultimului răspundea,

acțiunile lui ulterioare dovedesc contrariul, că el nici nu avea intenția de a-și onora

obligațiile de a chita prețul mărfii procurate. Instanța de judecată a apreciat critic

declarațiile inculpatului Țurcanu Ștefan și le-a calificat drept o metodă de apărare aleasă

de către inculpat în scop de a se eschiva de la răspunderea penală pentru fapta comisă

deoarece această versiune nu coroborează cu celelalte probe. Instanța de apel a căzut de

acord cu această apreciere deoarece declarațiile inculpatului se combat cu celelalte probe

cercetate de instanță, iar faptul că Țurcanu Ștefan a fost doar un intermediar în cauza dată

și că nu a primit nici un ban sau bun nu produc efecte pozitive, dar submină poziția

apărării în situația în care inculpatul prin aceste metode și-a realizat intenția de

înșelăciune la dobîndirea ilicită a bunurilor. Totodată Colegiul a menționat și faptul că

inculpatul nu este la prima sa abatere de la lege, fiind învinuit și de comiterea altor

cazuri similare.

Astfel, Colegiul a ajuns la concluzia că:

- de la bun început inculpatul nu avea intenția de a-și onora obligațiile, dar

intenționa înșelarea părții vătămate căreia i-a creat impresia că este o tranzacție de

succes;

- deși în apel s-a făcut referire la careva circumstanțe obiective care ar demonstra

nevinovăția inculpatului în cauza dată, nu a specificat care sunt acele circumstanțe, ce

i-a împiedicat onorarea obligațiilor, dacă el a intervenit și a discutat cu partea vătămată

întru interesele lui Coropceanu Andrian, fără a avea intenții criminale, el urma de la

bun început a aduce la cunoștință vînzătorului că marfa va fi procurată de o altă

persoană care și va face achitarea nefiind justificată necesitatea de a transmite

rechizitele societății pe care o administra și promisiunea de a achita costul mărfii;

- inculpatul urma să se asigure că procurarea lemnului este o tranzacție de succes,

ori angajamentul dat nu putea fi pus în sarcina altei persoane și nu-i scuză fapta comisă

indiferent cine a beneficiat de bunul dobîndit în mod ilicit, din care motiv, Colegiul

penal a respins argumentul apărării precum că, nu a fost probată existența laturii

obiective în speța dată și anume dobîndirea ilicită a bunurilor altor persoane, adică

sustragerea lor, prin abuz de încredere au înșelăciune;

- argumentele apărării privind lipsa laturii obiective și laturii subiective în

acțiunile inculpatului Ș.Țurcan sunt lipsite de temei și urmează a fi respinse, ori

indiscutabil s-a demonstrat că el a avut o implicare directă și decisivă în dobîndirea

4

ilicită a bunurilor a 16m3 de cherestea tivită în sumă de 46400 lei inclusiv și prin

recunoașterea parțială a faptului că anume la implicarea lui sa acceptat eliberarea mărfii

fără plata preventivă, iar prezentarea situației precum că marfa urma a fi plătită de către

A. Corobcean a fost o încercare eșuată de a transpune fapta pe o altă persoană și a evita

pedeapsa meritată.

În opinia Colegiului penal, instanța de fond la aprecierea modului și a măsurii de

pedeapsă a ținut cont de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii,

personalitatea infractorului, de circumstanțele care atenuează pedeapsa sau o agravează,

de asemenea întemeiat a admis acțiunea civilă înaintată de către reprezentantului părții

vătămate, Nartea Mina în partea reparării prejudiciului material și a dispus încasarea de

la inculpatul Țurcanu Ștefan în beneficiul SC „Speclemn Construct" SRL prejudiciul

cauzat prin infracțiune în sumă de 46 400 lei, precum și cheltuielile de judecată în sumă

de 4 350 lei.

Țurcanu Ștefan, care, invocînd temeiurile prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 6) și

8) Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței și deciziei emise la caz,

rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărîri de achitare a inculpatului pe motiv că

fapta nu întrunește elementele infracțiunii art.190 alin. (2) lit.c) Cod penal

În motivarea recursului avocatul indică aceleași motive expuse deja în cererea de

apel descrise la pct. 3 al prezentei decizii, suplimentar făcînd referire la declarațiile

martorilor Banari Serghei și Storojev Nicolae, care, primul a declarat că lemnul a fost

luat de către Coropcean Adrian, iar ultimul a declarat că persoana care a luat lemnul

avea 35-40 de ani, pe cînd inculpatul are 60 de ani.

5.1 Procurorul pe marginea recursului a prezentat referință, prin care solicită

respingerea acestuia, cu menținerea hotărîrilor atacate, deoarece temeiurile invocate de

către recurent nu persistă în cauză. Starea de fapt reținută și de drept apreciată de către

instanța de judecată, concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate,

relatate și examinate în cuprinsul hotărîrii atacate. Argumentele invocate se referă la

procedura de apreciere a probelor, stabilirea căreia este de competența instanțelor

inferioare, iar un asemenea temei nu este prevăzut de lege pentru a judeca cauza în

ordine de recurs.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia,

ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

5

apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material

sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

Raportînd aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal reține, că recursul

depus are ca temeiuri pct. 6) și 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală care

stipulează că, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, instanța a dmis o eroare

gravă de fapt care a afectat soluția instanței precum și cînd nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Instanța de recurs menționează că nici unul din prevederile la care se referă autorul

recursului nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar

servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de

apel.

Verificînd probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în

sensul că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunii imputate, Colegiul o

consideră ca neîntemeiată.

Cu referire la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmarea în

urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea

cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de

procedură penală și prin decizia adoptată corect a menținut sentința privind

condamnarea inculpatului Țurcanu Ștefan art. baza art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal.

Astfel, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de

procedură penală, fiind legală și întemeiată.

Totodată, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel la examinarea

cauzei a ținut seama în deplină măsură de prevederile art.27, 99-101 Cod de procedură

penală, cercetînd sub toate aspectele probele administrate și invocate la pct.4.1 a

prezentei decizii, verificîndu-le minuțios, iar în final le-a dat o apreciere

corespunzătoare prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, care

coroborate în ansamblu, confirmă vinovăția inculpatului Țurcanu Ștefan în săvîrșirea

infracțiunii imputate.

Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de

o parte să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită,

neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci

discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea

unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decît cea pe

care materialul probator o susține.

6

În speță, verificînd probatoriul administrat în cauză, prin prisma argumentelor

invocate de recurent, Colegiul penal le consideră ca nefondate, în sensul că vinovăția

inculpatului în săvîrșirea infracțiunii incriminate se dovedește incontestabil prin probele

acumulate și că nu a fost comisă nici o gravă eroare de fapt de către instanța de apel la

judecarea cauzei, care ar duce la casarea hotărîrii atacate și adoptarea unei alte soluții.

Colegiul apreciază ca nefondată și critica apărării sub aspectul pct.8) alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală, în sensul că la caz nu au fost întrunite elementele

infracțiunii incriminate inculpatului.

Sub acest aspect se menționează că, temeiul invocat de recurent - „nu sunt

întrunite elementele infracțiunii” este prezent atunci, cînd instanța ce a judecat cauza a

comis în această parte o eroare de drept, cum ar fi situația prin care în hotărîrea

judecătorească s-a făcut referire la săvîrșirea infracțiunii, dar nu au fost stabilite faptele

sau împrejurările de fapt care corespund elementelor constitutive ale infracțiunii

respective. Prin urmare, temeiul la care se face trimitere în recurs, nu este aplicabil în

speța examinată din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar determina

necesitatea casării deciziei instanței de apel.

Astfel, criticile formulate de recurent și enunțate la pct. 5 al prezentei decizii prin

care se invocă aceleași motive ca și în apel, au format obiect de discuție la judecarea

cauzei în instanța de apel și ultima le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și

pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1, or instanța de apel în decizie corect a

constatat că în acțiunile inculpatului sunt prezente toate elementele constitutive a

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, argumente pe care instanța

de recurs le acceptă.

În același context, Colegiul penal evidențiază întrunirea la caz a laturii obiective

a infracțiunii de escrocherie, care constă din: 1) fapta prejudiciabilă, alcătuită din

acțiunea principală - dobîndirea ilicită a bunurilor a altei persoane, și acțiunea adiacentă

- înșelăciunea persoanei și abuzul de încredere; 2) urmările prejudiciabile sub forma

prejudiciului patrimonial efectiv; 3) legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă

și urmările prejudiciabile.

Astfel, instanța de apel, corect a specificat că, în cazul escrocheriei partea vătămată

transmite benevol bunurile către făptuitor, sub influența înșelăciunii sau a abuzului de

încredere. Primirea bunurilor cu condiția îndeplinirii unui angajament poate fi calificată

ca escrocherie doar în cazul în care făptuitorul, încă la momentul intrării în stăpînire

asupra acestor bunuri, urmărea scopul sustragerii lor și nu avea intenția să-și execute

angajamentul asumat.

Prin dobîndire ilicită a bunurilor legiuitorul prezumă un act opus celui licit,

efectuat cu rea-credință, prin care făptuitorul obține (pentru sine sau pentru altul)

transmiterea voită în proprietate, posesiune, detenție a bunului mobil sau imobil, altor

valori străine sau dreptului asupra acestora.

Totodată, Colegiul menționează că, pentru infracțiunea de escrocherie nu are

importanță metoda prin care se prezintă înșelăciunea sau abuzul de încredere, cert fiind

7

că infracțiunea de escrocherie este materială și se consideră consumată din momentul

trecerii ilegale a bunurilor proprietarului la cel vinovat, iar făptuitorul obține

posibilitatea reală de a se folosi sau a dipune de bunurile străine după bunul său plac,

în speță - de la transmiterea lemnului de către partea vătămată în posesia lui Țurcanu

Ștefan, care a obținut posibilitatea reală de dispune de 16 m3 de cherestea tivită în sumă

de 46400 lei după bunul său plac.

Înșelăciunea, în speță, s-a manifestat prin denaturarea informațiilor de către

inculpat, ca fiind administrator al SRL „ Sprin Capital” și achitarea ulterioară a lemnului

prin transfer ca persoană juridică din numele întreprinderii menționate și pe care o

gestionează.

Abuzul de încredere se manifestă prin relațiile interpersonale stabilite între

făptuitor și victimă, ultima pe inculpatul Țurcanu Ștefan îl cunoaște din anul 2002, cînd

era angajat la Fabrica de sticlă din mun. Chișinău, care la fel activa la această

întreprindere în funcție de medic, precum și prin faptul că Țurcanu Ștefan este

președintele comitetului părintesc la liceul unde învățau copii lor.

Prin urmare, instanța de apel just a reiterat faptul că:

a) de la bun început inculpatul nu avea intenția de a-și onora obligațiile, dar

intenționa înșelarea părții vătămate căreia i-a creat impresia că este o tranzacție de

succes;

b) deși s-a făcut referire la careva circumstanțe obiective care ar demonstra

nevinovăția inculpatului în cauza dată, nu s-a specificat care sunt acele circumstanțe, ce

i-a împiedicat onorarea obligațiilor, dacă el a intervenit și a discutat cu partea vătămată

întru interesele lui Coropceanu Andrian, fără a avea intenții criminale, el urma de la

bun început a aduce la cunoștință vînzătorului că marfa va fi procurată de o altă

persoană care și va face achitarea nefiind justificată necesitatea de a transmite

rechizitele societății pe care o administra și promisiunea de a achita costul mărfii;

c) angajamentul dat nu putea fi pus în sarcina altei persoane și nu-i scuză fapta

comisă indiferent cine a beneficiat de bunul dobîndit în mod ilicit;

d) indiscutabil s-a demonstrat că inculpatul a avut o implicare directă și decisivă

în dobîndirea ilicită a bunurilor a 16 m3 de cherestea tivită în sumă de 46400 lei inclusiv

și prin recunoașterea parțială a faptului că anume la implicarea lui sa acceptat eliberarea

mărfii fără plata preventivă, iar prezentarea situației precum că marfa urma a fi plătită

de către A. Corobcean a fost o încercare eșuată de a transpune fapta pe o altă persoană

și a evita pedeapsa meritată, prin urmare fiind demonstrată indubitabil și latura

subiectivă a infracțiunii art. 190 Cod penal

Instanța de recurs nu va reține nici alegațiile recurentului precum că martorii

acuzării care au fost audiați în ședința de judecată nu au confirmat faptul că la momentul

încărcării lemnului Țurcanu Ștefan se afla pe teritoriul întreprinderii, or încărcarea

mărfii poate fi efectuată și de alte persoane, la caz contează la solicitarea și din partea

cui a fost dispusă încărcarea lemnului.

8

Totodată, din declarațiile martorilor Nartea Valeriu date în cadrul instanței de fond

(f.d.34-37) care a declarat că:”…. inculpatul Țurcan Ștefan s-a apropiat la depozit cu

o mașină de tit „ JEEP” împreună cu un bărbat pe nume Andrei….. iar după ce am

primit acordul telefonic de la Nartea Mina pentru a elibera inculpatului 16 m3 de

cherestea tivită cu luarea datelor de ultimul și eliberarea bonului, ……D-nul Ștefam

mi-a scris datele și a îndeplinit bonul de consum, însă ultimul nu a semnat pe el…..după

care el și d-nul Andrei au plecat, scîndura a rîmas la depozit…. apoi a venit d-nul

Andrei și mi-a zis că este de la d-nul Ștefan și a venit să i-a lemnul pentru d-nul

Ștefan….”

Faptul că inculpatul a fost prezent inițial transportării lemnului și la rugămintea

acestuia marfa urma a fi transporată, se confirmă și prin declarațiile martorului

Gaponcic Ghenadie.

Colegiu nu pune la îndoială nici declarațiile martorului Storojev Nicolae, care a

declarat că persoana care a primit cheresteaua era de 35-40 ani, deoarece acesta s-a

referit la persoana pe numele Andrei, iar pe inculpat la 06.04.2012 nici nu l-a văzut

deoarece, din declarațiile acestuia rezultă că, el, s-a apropiat la depozit la orele 17.00 la

solicitarea lui Nartea Valeriu, unde la acel moment era prezent doar bărbatul pe nume

Andrei, și a transportat în camionul său doar 3 cuburi de cherestea, care nu au încăput

inițial la transportarea a celor 13 cuburi cu un alt camion și condus de martorul Guzun

Isidor, fapt ce reiese și din declarațiile lui Nartea Valeriu.

Cît privește declarațiile martorului Banari Serghei, la care avocatul și la acestea

se referă precum că, martorul menționat a declarat că lemnul a fost luat de către

Coropcean Adrian și nu de inculpat, de asemenea nu se pune la îndoială de către

Colegiu, deoarece într-adevăr lemnul a fost transportat de la depozitul SC „Speclemn

Construct" SRL amplasat în s. Măgdăcești, r-nul Criuleni la dirijarea lui Coropcean

Adrian, însă cu implicarea inițială a inculpatului, care, în urma unei convorbiri

telefonice cu Nartea Mina de a fi acceptată eliberarea mărfii fără plata preventivă, sub

pretextul inventat precum că este administrator la întreprinderea SC „Spring Kapital"

SRL și dorește să procure lemn pentru construcție, insuflîndu-i ultimului că este o

persoană demnă de încredere și siguranță, fapt prin care l-a indus în eroare pe acesta, l-

a determinat să accepte eliberarea mărfii cu achitarea ulterioară a banilor prin transfer.

Prin urmare, Colegiul penal constată că inculpatul a acționat cu intenție directă,

dobîndind ilicit de la partea vătămată a 16 m3 de cherestea tivită în sumă de 46400 lei

atît prin înșelăciune, cît și prin abuz de încredere, folosind procedee frauduloase în

detrimentul părții vătămate, exercitînd o influențare psihică asupra conștiinței și voinței

acestuia, prin dezinformarea conștientă, prezentîndu-i o realitate vădit falsă, dar și prin

captarea încrederii acestuia, convingîndu-l de faptul că el este o persoană de bună

credință, comportamentul acestuia demonstrînd reaua lui voință.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de

recurent ce ar fi afectat hotărîrea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția

9

adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul declarat este

inadmisibil fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Roman Medeleanu în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

10 martie 2016, în cauza penală în privința lui Țurcanu Ștefan, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 27 iulie 2016.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

10