1ra-1066/2014 — art. 290 alin. 1 Cod penal

Dosarul nr. 1ra-1066/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 iunie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători –Liliana Catan și Iurie Diaconu,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de inculpat și

avocatul acestuia, Astafiev Valeri, împotriva sentinței Judecătoriei Ialoveni din 24

decembrie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie

2014, pe cauza penală în privința lui:

Darii Iulian Vasile, născut la 12

iunie 1993, originar și locuitor al s.

Malcoci, r-nul Ialoveni;

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 19.06.2013 – 24.12.2013;

- instanța de apel: 21.01.2014- 25.02.2014;

- instanța de recurs: 20.05.2014- 18.06.2014;

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 290 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă

de amendă în mărime de 400 (patru sute) unități convenționale, ceea ce constituie 8 000

(opt mii) lei.

perioada de timp 2011-2013, în scopul realizării intenției sale infracționale îndreptate

spre păstrarea la domiciliu a munițiilor fără autorizarea corespunzătoare, a păstrat ilegal

pînă la 19.03.2013 un cartuș și un glonț, care sunt muniții, cînd în urma percheziției

efectuate de către colaboratorii de poliție a IP Ialoveni, la domiciliul lui situat în s.

Malcoci, r-nul Ialoveni, în dormitor, în noptieră, au fost depistate un cartuș și un glonț.

Conform raportului de expertiză balistică nr. 2026 din 16.04.2013, cartușul

prezentat spre examinare face parte din categoria muniției, este cartuș militar cal. 5.45

mm (5.45-39) cu lovitură centrală, avînd glontele cu miez din metal dur, confecționat în

condiții de uzină. Cartușul dat este destinat pentru efectuarea tragerii din pistoalele-

mitralieră, glontele prezentat la examinare, este parte componentă a cartușului cal. 7,62-

39 mm, cu lovitură centrală, confecționat industrial și destinat pentru trageri din arme cu

țeava ghintuită. Aceste tipuri de cartușe sunt destinate pentru efectuarea tragerilor.

1

inculpatului a depus apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărîri de achitare.

În motivarea apelului avocatul a invocat că, instanța de fond, fără a motiva legal

argumentele apărării a încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil, care include

respectarea principiului egalității armelor.

De asemenea, apărarea a considerat că, percheziția din 19.03.2013 a fost efectuată

cu încălcări esențiale de către organul de urmărire penală a dispozițiilor legislației

procesual penale, exprimate în violarea drepturilor și libertăților constituționale ale

persoanei și a prevederilor legii procesual penale.

Un alt argument al apărării a fost precum că, din materialele organului de

urmărire penală, și anume procesul verbal de audiere a bănuitului Darii Iulian din

30.04.2013 (f. d. 28-29) rezultă, că el nu cunoștea, că păstrarea cartușului și glontelui

depistat la el este interzisă, însă totodată recunoaște vina în comiterea infracțiunii

imputate. De asemenea, la întrebarea dată în cadrul audierii Darii Iulian comunică, că

despre cartuș și glonte cunoștea și tatăl acestuia Darii Vasile, însă organul de urmărire

penală nicidecum nu s-a expus asupra acestui fapt, din contra 1-a atras pe Darii Vasile

în calitate de martor, care a confirmat cele văzute la fiu. Astfel, instanța de fond nu a

luat în considerație și declarațiile martorului Darii Vasile, care a fost solicitat pentru a

da depoziții de către partea acuzării, menționînd doar, că martorul a văzut un cartuș și

un glonte pe care le-a examinat, însă instanța nu a menționat în sentința sa, că martorul

Darii Vasile verificînd cartușul a apreciat, că el înăuntru este gol și i-a sugerat lui Darii

Iulian să-l arunce.

2014, a fost respins apelul declarat, ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.1. În argumentarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, la

pronunțarea sentinței instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept

și just a ajuns la concluzia că inculpatul Darii Iulian a săvîrșit infracțiunea imputată lui,

iar vina acestuia a fost confirmată prin: declarațiile martorului Darii Vasile, care este

tatăl inculpatului, a expertului-criminalist Gherasimciuc Serghei, prin procesul-verbal

de percheziție și raportul de expertiză nr. 2026 din 16.04.2013.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală și care au fost corect apreciate, respectîndu-se prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Colegiul penal a considerat nefondat argumentul apelantului cu privire la

percheziția din 19.03.2013 care în opinii apărării a fost efectuată cu încălcări esențiale

de către organul de urmărire penală a dispozițiilor legislației procesual penale, deoarece

potrivit procesului-verbal de prezentare a materialelor de urmărire penală din

2

31.05.2013 (f. d. 38. 38-verso), inculpatul Darii Iulian, fiind asistat de către apărătorul

său V. Moraru, a făcut cunoștință cu materialele cauzei și n-a avut careva obiecții,

solicitînd doar aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art. 55 Codul penal, cu

tragerea la răspunderea contravențională, nefiind astfel înaintate careva obiecții

împotriva percheziției efectuate la data de 19.03.2013.

Totodată, Colegiul penal a considerat neîntemeiată și poziția apărării precum că,

potrivit procesului-verbal de audiere a bănuitului Darii Iulian din 30.04.2013 (f. d. 28-

29) rezultă, că el nu cunoștea, că păstrarea cartușului și glontelui depistat la el este

interzis, or potrivit principiului „ nemo censetur legem ignorare ", aplicabil în dreptul

penal, potrivit căruia necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu înlătură obligația

persoanelor de a se conforma legii și de a răspunde pentru încălcarea ei. În procesul

penal se aplică același principiu, fiecare cetățean fiind obligat să cunoască legea.

Nimeni nu poate invoca necunoașterea normei procesual penale sau eroarea cu privire la

aceste reglementări.

Instanța de apel a conchis că, la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă

inculpatului Darii Iulian, instanța de fond a ținut cont de toate circumstanțele reale și

personale privind individualizarea pedepsei, aplicîndu-i o pedeapsă corectă, echitabilă și

legală. A avut în vedere caracterul prejudiciabil a infracțiunii, personalitatea acestuia -

că se caracterizează pozitiv la locul de trai, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării lor, corect trăgînd concluzia că îndreptarea și reeducarea lui este

posibilă fără izolarea de societate, cu aplicarea pedepsei neprivative de libertate, ținînd

cont de faptul că urmare a acțiunilor infracționale a inculpatului nu au survenit careva

urmări grave.

Astafiev, au declarat recurs ordinar, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, prin care solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, pe motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

În motivarea recursului, recurenții au invocat aceleași motive ca și în apel,

motivînd că la faza de urmărire penală s-au comis mai multe erori procedurale, care nu

au fost aduse la cunoștință inculpatului, astfel fiind încălcat dreptul la un proces

echitabil.

respingerea acestuia, deoarece prima instanță a emis o sentință legală, menținută prin

decizia instanței de apel, care a concluzionat întemeiat vinovăția inculpatului.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia,

din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

3

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Recurenții au invocat în recursul ordinar ca temei pentru recurs pct. 6) alin. (1) al

art. 427 Cod de procedură penală, de fapt referindu-se la dezacordul său cu aprecierea

probelor și solicitînd pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, pe motiv că fapta nu

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, eroare prevăzută de fapt la pct. 8)

alin. (1) a art. 427 Cod de procedură penală.

Totodată, instanța de recurs lecturînd textul recursului remarcă că autorii acestuia

nu au invocat care anume eroare prevăzută la pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de

procedură penală, a fost comisă de către instanțele de fond.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de

apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este

expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

Raportînd norma nominalizată la situația în cauză, Colegiul penal constată că

temeiurile la care se referă autorii recursului nu sunt aplicabile din punct de vedere al

prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul

casării deciziei instanței de apel, or, instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia

hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

dosar, iar conținutul deciziei corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură

penală, astfel, argumentul expus în recurs este neîntemeiat și se respinge, deoarece

soluția criticată este una corectă ce rezultă din cumulul de probe prezentate și anexate

la materialele cauzei și respectiv cercetate în ordinea prevăzută de lege, dînduli-se

aprecierea cuvenită.

La soluționarea cauzei, instanțele de fond au ținut cont în deplină măsură de

prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, au cercetat cauza sub toate aspectele,

probele prezentate de părți verificîndu-le și apreciindu-le just, prin prisma pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor și în mod întemeiat au confirmă vinovăția inculpatului în săvîrșirea

infracțiunii prevăzută de art. 290 alin. (1) Cod penal.

Potrivit prevederilor art. 394 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, instanța de

apel în decizie a făcut o analiză amplă a probelor acumulate în cauză și toate probele

prezentate au primit o apreciere la justa valoare, concluziile făcute de instanța de apel

rezultă din materialul factologic acumulat în cauză, argumentînd detaliat și aplicarea

pedepsei.

Mai mult ca atît, Colegiul penal menționează că instanța de apel a dat răspuns la

toate argumentele apelantului invocate în apel și corect s-a expus asupra acestora, făcînd

trimitere la probele cercetate pe parcursul examinării cauzei și anume la declarațiile

4

martorului Darii Vasile, care este tatăl inculpatului și care a declarat că: „a văzut la

domiciliul lor, la fiul său, un cartuș și un glonț pe care le-a examinat, apoi le-a pus la

loc. Mai tărziu, a întrebat feciorul de unde are aceste muniții, iar acesta i-a comunicat

că le-a găsit pe deal, atunci el i-a propus să le arunce, însă ele nu au fost aruncate dar

păstrate în continuare, pînă cînd nu au fost ridicate în timpul percheziției (f. d. 72).

Totodată, instanța de recurs precizează că, inculpatul cu toate că nu-și recunoaște

vina, din declarațiile sale rezultă că de fapt vina o recunoaște în comiterea infracțiunii

incriminate, deoarece dînsul a declarat că: „în vara anului 2011, fiind la lucru pe deal și

întorcîndu-se acasă, în stradă a găsit un glonte și 1-a luat acasă ca suvenir, fiindcă nu

cunoștea că nu se permite păstrarea acestuia. Apoi, peste un an, plecînd pe deal după

hrană la animale, a mai găsit un glonte care de asemenea 1-a luat și 1-a păstrat la

domiciliul său din s. Malcoci, r. Ialoveni, unde tatăl său 1-a avertizat să le arunce, însă

el nu a ascultat, iar în urma unei percheziții în anul 2013, aceste muniții au fost

depistate și ridicate”.

Aceste declarații sunt în coroborare cu celelalte probe administrate pe cauză și

care demonstrează întru totul vina inculpatului, iar acțiunile acestuia corect au fost

calificate în baza art. 290 alin. (1) Cod penal.

Totodată, Colegiul penal menționează că, instanța de apel corect s-a expus și a

respins argumentul apelantului care este invocat și în recurs, precum că percheziția din

19.03.2013 a fost efectuată cu încălcări procedurale, deoarece potrivit procesului-verbal

de prezentare a materialelor de urmărire penală din 31.05.2013 (f. d. 38. 38-verso),

inculpatul, fiind asistat de către apărătorul său V. Moraru, a făcut cunoștință cu

materialele cauzei și nu a avut careva obiecții, solicitînd doar aplicarea în privința

inculpatului aplicarea prevederilor art. 55 Codul penal, cu tragerea la răspunderea

contravențională, nefiind astfel înaintate careva obiecții împotriva percheziției efectuate

la 19.03.2013.

În virtutea celor menționate, Colegiul menționează, că instanța de apel, printr-o

apreciere justă a probelor, corect a menținut hotărîrea instanței de fond, iar motivele

aduse de recurenți precum că instanța de apel nu a dat o apreciere cuvenită probelor din

dosar ține de starea de fapt, cu atît mai mult, aceste motive au fost obiectul judecării în

instanța de apel, iar materialul probator al cauzei penale dovedește legalitatea

temeiurilor de fapt și de drept care au adus la pronunțarea hotărîrii judiciare.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal apreciază ca fiind corecte concluziile

instanțelor de fond, deoarece corespund circumstanțelor de fapt ale cauzei, temeiurile

invocate de recurenți și anume art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu

persistă în cauză, iar hotărîrea atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția

inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

5

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpat și avocatul acestuia,

Astafiev Valeri, împotriva sentinței Judecătoriei Ialoveni din 24 decembrie 2013 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2014, pe cauza

penală în privința lui Darii Iulian, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 16 iulie 2014.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Iurie Diaconu

6