ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 15.07.2014

1ra-837/2014 — art. 186 al. 2 CP

HOTĂRÂRE
15.07.2014
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 186 al. 2 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2014
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-837/2014 — art. 186 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-837/2014

24 iunie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Iurie Diaconu și Constantin Alerguș,

în baza actelor din dosar, fără citarea părților, a examinat recursul ordinar declarat

de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Constantin Miron,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie

2013 în cauza penală privind-o pe

Curteva Iulia Ivan, născută la 16 iulie 1989, originară și

domiciliată în r-nul Ceadîr-Lunga, satul Valea Perjii,

strada Cricova nr. 7.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar,

2013, Curteva Iulia a fost condamnată în baza art.186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la

2 ani închisoare.

Conform art. 90 Cod penal lui Curteva Iulia i-a fost suspendată executarea

pedepsei pe un termen de 2 ani.

Acțiunea civilă a părților vătămate Natalia Demerji și Xenia Rjanxinscaia a

fost admisă integral, încasînd de la Curteva Iulia în folosul lui Natalia Dermenji și

Xenian Rjanxinscaia în mod solidar prejudiciul material în sumă de 1 100 lei

fiecare.

urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin acces liber a

pătruns în vestiarul restaurantului „Planeta Shoushi”, amplasat pe bul. Ștefan cel

Mare, 103 din mun. Chișinău, de unde din gentile lui Natalia Dermenji și Xenia

Rjaxinscaia intenționat, pe ascuns, a sustras mijloace bănești în sumă de 1 100 lei de

la fiecare, în sumă totală de 2 200 lei, cauzînd părților vătămate o daună materială

în proporții considerabile.

În drept, acțiunile inculpatei Curteva Iulia au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2)

lit. c), d) Cod penal – furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane,

prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

declarat apel împotriva sentinței, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea

cauzei și emiterea unei hotărîri de încetare a procesului penal în privința lui Curteva

Iulia. Apelantul a indicat că, au avut loc mai multe încălcări de procedură în cadrul

1

urmăririi penale, iar instanța de fond a pus la bază probele acuzării, și nu s-a expus

asupra argumentelor prezentate de către condamnată și avocat.

2013 a fost admis apelul avocatului Andrei Beruceașvili în interesele inculpatei

Curteva Iulia împotriva sentinței Judecătoriei sec. Buiucani mun. Chișinău din

22.07.2013, pe cauza penală Curteva Iulia și pronunță o nouă hotărîre, prin care: a

fost dispus încetarea procesului penal în privința lui Curteva Iulia pe art. 186 alin.

(2) lit. c), d) Cod penal, conform art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală -

existența altor circumstanțe care condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea

la răspundere penală.

Acțiunea civilă a fost lăsată fără soluționare potrivit prevederilor art. 225 alin.

(4) Cod de procedură penală.

Pentru a pronunța decizia instanța de apel a reținut, din materialele cauzei se

constată că Iulia Curteva nu posedă limba de stat, astfel toate acțiunile de urmărire

penală cu participarea ei urmau să fie efectuate în limba rusă, sau cu participarea

obligatorie a traducătorului.

Instanța de judecată în sentința contestată a ajuns la o concluzie contradictorie,

precum că inculpata Curteva Iulia cunoaște limba de stat, astfel la urmărirea penală

în cadrul acțiunilor de urmărire penală nu a fost necesară participarea obligatorie a

interpretului. Or, reieșind din concluzia instanței de judecată nici în cadrul judecării

cauzei inculpata Curteva Iulia nu urma să fie asigurată cu un interpret, însă conform

procesului-verbal (f.d.74-76) judecarea cauzei a avut loc cu participarea interpreților

Igor Calalb, Natalia Șvera, Oxana Garștea și Igor Bordeniuc. Respectiv, prin

asigurarea inculpatei cu interpret, instanța de judecată a recunoscut că inculpata

Curteva Iulia nu cunoaște limba de stat la un nivel suficient pentru a înțelege

conținutul actelor de procedură și a pentru a participa efectiv în ședința de judecată.

Colegiul penal a reiterat că toate actele procedurale, inclusiv ordonanță de

punere sub învinuire din 20.09.2012, sunt lovite de nulitate absolută, iar învinuirea a

fosi înaintată cu încălcarea drepturilor fundamentale a inculpatei Curteva Iulia.

Ca rezultat instanța de apel a considerat că, procesul penal pe cauză necesită a f

încetat conform art. 391 alin.(l) pct.6) Cod de procedură penală - pe motivul

existențe altor circumstanțe care exclud sau condiționează tragerea la răspundere

penală, or, încălcările depistate sunt evidente și nu pot sta la baza unei sentințe de

condamnare.

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a declarat recurs ordinar împotriva deciziei

instanței de apel, în care solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței.

Recurentul invocă că, probele prezentate în ședință de judecată dovedesc pe deplin

vinovăția inculpatei Curteva Iulia în comiterea infracțiunii incriminate de acuzare.

Instanța de apel formal a aplicat art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Concluziile la argumentarea soluției instanței de apel sunt contradictorii, instanța de

apel a omis unele circumstanțe importante constatate de către instanța de fond.

penale și prevederile legii, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție admite

recursul ordinar, reieșind din următoarele considerente.

penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, să dispună

2

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Conform pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărîre a

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul

cînd instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau dispozitivul

hotărîrii redactate nu corespunde cu dispozitivul pronunțat după deliberare, - temei

care își găsește reflectare în decizia contestată.

Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de

instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

După cum s-a enunțat mai sus, prin sentința instanței de fond, Curteva Iulia a

fost condamnată în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal.

Fără a se expune asupra condamnării sau achitării inculpatei, instanța de apel a

admis apelul apărării și a încetat procesul penal în privința lui Curteva Iulia pe art.

186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal conform art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală – existența altor circumstanțe care condiționează pornirea urmăririi penale și

tragerii la răspunderea penală.

Astfel, analizînd presupusele încălcări a legii procesuale penale enunțate de

acuzator, Colegiul penal, conchide că, instanța de apel formal a aplicat prevederile

pct. 6) alin. (1) art. 391 Cod de procedură penală, indicînd că, - „există alte

circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la

răspundere penală”.

Or, circumstanțele care exclud urmărirea penală sunt prevăzute la art. 275 Cod

de procedură penală, iar la etapa judecării cauzei în instanța de judecată, procedura

de încetare a procesului penal este reglementată de prevederile art. 332 Cod de

procedură penală.

În Codul de procedură penală, TITLUL II, Capitolul III, Secțiunea a 4

„Deliberarea și adoptarea sentinței”, la art. 384 Cod de procedură penală, legiuitorul

a stipulat că, instanța de judecată hotărînd asupra învinuirii înaintate inculpatului,

poate adopta una din trei tipi de sentință, - de condamnare, de achitare sau de

încetare a procesului penal.

La art. 391 Cod de procedură penală, sunt specificate cazurile în care se adoptă

sentința de încetare procesului penal, astfel legiuitorul a reglementat concret cazurile

de încetare a procesul penal și numai în pct. 6) se face trimitere la o normă de

blanchetă - „există al circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi

penale și tragerea la răspundere penală”.

Or, pct. 6) repetă conținutul pct. 9) al art. 275 Cod de procedură penală, -

circumstanțele care exclud urmărirea penala, însă cu o importanță de concretizare, și

anume că acele circumstanțe care exclud sau condiționează desfășurarea urmăririi

penale, trebuie să fie „prevăzute de lege”. Astfel de situații de drept pot exista atunci

cînd instanța de judecată v-a constata că persoana pusă sub învinuire de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 165 alin. (4) Cod penal sau art. 206 alin. (4) Cod

3

penal, - este victima traficului de ființe umane, ori infracțiunea este săvârșită de

reprezentanții corpului diplomatic ai statelor străine sau de alte persoane care,

potrivit art. 11 alin. (4) Cod penal, nu se supun jurisdicției penale a Republicii

Moldova.

Prin existența altor circumstanțe, care exclud sau condiționează pornirea

urmăririi penale și tragerea la răspundere penală, pot fi reținute și cazurile prevăzute

de art. 57-58, art. 217 alin. (5), art. 325 alin. (4) Cod penal, care prevăd expres

liberarea persoanei de răspundere penală in cazul prezenței anumitor circumstanțe.

Așa fiind, noțiunea de „alte circumstanțe”, prevăzută la pct. 6) alin. (1) art.391

CPP, urmează a fi interpretată numai in sensul „circumstanțelorprevăzute de lege”, a

se vedea textul legal - pct. 9) art. 275 Cod de procedură penală, - „... există alte

circumstanțe prevăzute de lege care condiționează excluderea sau, după caz, exclud

urmărirea penală”.

Prin urmare, presupusele încălcări a legii procesuale penale constatate de

instanța de apel, enunțate supra, nu cad sub incidența „ altor circumstanțe prevăzute

de lege care condiționează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală",

prevăzute de art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Instanța de apel a invocat faptul că, pe parcursul urmăririi penale au fost

comise încălcări a prevederilor legale și anume, toate acțiunile de urmărire penală cu

participarea inculpatei s-au petrecut fără participarea translatorului, ea neposedând

limba de stat.

Aceste împrejurări au fost determinate de instanța de apel ca o încălcare a art.

251 alin. (2) Cod de procedură penală – participarea obligatorie a interpretului.

Colegiul penal lărgit atestă că, încălcarea nominalizată de instanța de apel, este

o încălcare esențială a Legii, care atrage nulitatea probelor administrate la urmărirea

penală de către organul de urmărire penală sau de către procuror nemijlocit.

Prin urmare, instanța de apel constatînd asemenea circumstanțe, urma să

verifice toate probele conforma prevederilor art. 100, 101 Cod de procedură penală,

deoarece nu toate actele cauzei penale sunt nule și nu toate probele din dosar pot fi

excluse din simplu motiv că la urmărirea penală s-a încălcat dreptul inculpatei de a

fi asistată de un interpret.

Mai mult, Colegiul penal lărgit contestă că, circumstanțele stabilite de instanța

de apel ce au dus la încetarea procesului nu au fost verificate pe deplin, or, ele sunt

în contradicție cu declarațiile martorului Vladimir Babii, care a susținut că Curteva

Iulia cunoaște limba de stat.

Astfel, instanța urma să mai verifice odată aceste circumstanțe.

În atare situație, instanța de apel era în drept să se pronunțe cu o soluție în

dependență de caz, de condamnare ori de achitare, dar nu de încetare a procesului

penal în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Reieșind din faptul că, recursul procurorului poate atrage atît agravarea cît și

atenuarea soluției față de inculpată, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție, stabilind eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, va casa decizia instanței de apel și va remite cauza la rejudecare

în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare

și limitele acesteia, să execute indicațiile instanței de recurs, să se pronunțe la modul

4

cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor

motivelor invocate de apelant în apel, să verifice și să aprecieze profund probele

administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le

dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei

probe examinate, să analizeze la modul cuvenit intenția și acțiunile inculpatului, să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, prezența sau lipsa în acțiunile

inculpatului a infracțiunilor incriminate, în cazul în care v-a ajunge la concluzia

confirmării învinuirii în instanță - să descrie fapta infracțională ca fiind dovedită, și

să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținînd cont de motivele

casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a

CtEDO, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile

art. 417 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții

de Apel Chișinău, Constantin Miron, casează decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 20 noiembrie 2013 în cauza penală privind-o pe Curteva Iulia

Ivan și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 15 iulie 2014, ora 930

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Ion Guzun

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Constantin Alerguș

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2015-05-07
0,95
1ra-428/2015 — art. 186 alin. 1 CP
Dosarul 1ra-428/2015 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 07 aprilie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în componența: președinte URSACHE Petru judecători NICOLAEV Ghenadie TIMOFTI Vladimir MORARU Petru TOMA Nad
CSJ 2014-01-22
0,94
1ra-86/2014 — art.187 alin. 2, lit.b,e,f CP
Dosarul 1ra-86/14 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e D E C I Z I E 15 ianuarie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: președinte – Petru Ursache, judecători – Constantin Alerguș, Ghenadie N
CSJ 2014-03-26
0,94
1ra-396/14 — art. 152 alin 1, 90 CP
Dosarul nr. 1ra-396/14 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 26 februarie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Constantin Gurschi, Judecători – Ion Arhiliuc și Iurie Diaconu, examinî
CSJ 2014-12-02
0,93
1ra-1392/2014 — art. 151 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1392/2014 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE DECIZIE 04 noiembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în componența: președinte – Nicolae Gordilă, judecători – Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Nadejda Toma, judecî
CSJ 2015-06-24
0,93
1ra-591/15 — art. 187 alin. 2 lit. e, f, art. 186 alin. 2 lit. d Cod penal
Dosarul nr.1ra-591/15 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 24 iunie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte - Ursache Petru, judecători - Timofti Vladimir și Alerguș C
Sursă