1ra-947/2014 — art.220 alin.1 CP

Dosarul 1ra-947/14

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

11 iunie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecători – Constantin Alerguș, Ghenadie Nicolaev,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

inculpata Ciudin Diana, împotriva sentinței Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 20 iunie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 19 decembrie 2013, în cauza penală în privința lui

Ciudin Diana Vasile,

născută la 05 august 1985, originară și domiciliată

pînă la reținere în r-nul Cimișlia, s. Gura Galbenei.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

2013

(instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

C O N S T A T Ă:

Ciudin Diana a fost condamnată în baza art. 220 alin.(1) Cod penal, la 2 ani

închisoare.

În temeiul art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa

aplicată i-a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei fixate prin

încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Cimișlia din 12 martie

2013, definitiv fiindu-i stabilită pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, cu

executarea în penitenciar pentru femei.

Diana, în luna iunie 2009, după o înțelegere prealabilă și împreună cu o

persoană de origine turcă, nestabilită de către organele de urmărire penală,

avînd scopul înlesnării practicării prostituției, aflîndu-se în or. Chișinău în

cadrul convorbirilor pe care le-a avut cu Gamurari Marina, s-a angajat ca

1

acesteia să-i organizeze plecarea în Turcia, unde urma să practice prostituția.

Ulterior, la 24 iunie 2009, întru atingerea scopului său, Ciudin

D., acordîndu-i ajutor material la organizarea deplasării cet. Gamurari M. în

or. Istambul, Turcia, prin procurarea biletului de călătorie la ruta aeriană

Chișinău-Istambul, unde trebuia să fie întîlnită în aeroport de către persoana

nestabilită de organul de urmărire penală, și să practice prostituția, însă a fost

reținută de organele de poliție.

Diana, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărîri de achitare, deoarece nu este vinovată de infracțiunea incriminată.

A menționat că nu o cunoaște pe partea vătămată Gamurari M. și pentru

prima dată a văzut-o în cadrul acțiunii procesuale de confruntare. Atît partea

vătămată, cît și martorul Botnari C. pe parcursul urmăririi penale își schimbau

declarațiile, iar ale sale au fost obținute prin maltratare, fiind impusă să

recunoască vinovăția.

decembrie 2013, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpată.

fond în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală

și verificate în ședința de judecată prin prisma art. 100 Cod de procedură

penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din

punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității lor, iar toate

în ansamblu – din punct de vedere al coroborării, stabilind cu certitudine

toate aspectele de fapt și de drept, astfel, ajungînd la concluzia corectă cu

privire la vinovăția inculpatei Ciudin Diana de comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 220 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a menționat că afirmațiile inculpatei cu privire la

nevinovăția sa le apreciază ca o modalitate de apărare a acesteia în scopul de

a se eschiva de la răspunderea penală pentru fapta comisă, deoarece

declarațiile ultimei fiind combătute de întreg ansamblul probelor prezentate și

cercetate în cadrul ședinței de judecată.

Cît privește argumentul inculpatei precum că la urmărirea penală a

depus declarații sub presiune, fiind maltratată, instanța de apel l-a considerat

ca nefondat, care nu și-a găsit confirmare, menționînd că de către procuror la

cererea inculpatei a fost inițiată o procedură de verificare în urma cărui fapt la

2

06.12.2012, de către procurorul adjunct al Procuraturii de transport, Gh.

Guzun, a fost adoptată ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale în

privința colaboratorilor CPT Chișinău, din lipsă în acțiunilor lor a

componenței de infracțiune. Ulterior, ordonanța nominalizată fiind contestată,

iar prin încheierea judecătorului de instrucție din 20.03.2013 a fost respinsă,

plîngerea inculpatei.

Totodată, instanța a conchis că partea vătămată Gamurari M. și

martorul Butnaru C. au afirmat că declarațiile depuse le-au dat benevol, fără

careva presiune din partea colaboratorilor de poliție.

Referitor la măsura de pedeapsă stabilită inculpatei, instanța de apel a

conchis că prima instanță la stabilirea acesteia a ținut seama de prevederile

art.61, 75-77 Cod penal și corect a ajuns la concluzia că corectarea și

reeducarea acesteia poate avea loc doar cu izolarea ei de societate, aceasta

fiind una echitabilă.

Ciudin D., care fără a invoca vre-un temei de drept prevăzut la art. 427 alin.(1)

Cod de procedură penală solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri în partea stabilirii pedepsei, prin care să-i fie

fixată o pedeapsă mai blîndă, cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal,

luîndu-se în considerație că are la întreținere un copil minor, care are nevoie

de educația și întreținerea ei.

în raport cu motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea

acestuia din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală,

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel.

Din conținutul cererii de recurs se poate deduce, avînd în vedere că

recurenta critică pedeapsa stabilită, considerînd-o prea aspră, solicitînd să-i fie

stabilită una mai blîndă, cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, temeiul

prevăzut de pct. 10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală.

Potrivit art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, instanța de

recurs este în drept să intervină în soluțiile adoptate în latura pedepsei cînd se

constată că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Însă, acest temei pentru recurs nu persistă în cauza dată.

3

Lui Ciudin Diana în baza art. 220 alin.(1) Cod penal, i-a fost stabilită

pedeapsa de 2 ani închisoare, iar în temeiul art. 85 Cod penal, prin cumulul de

sentințe, definitiv, fiindu-i stabilită pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.

Pedeapsa penală, potrivit art. 61 Cod penal, este o măsură de

constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului,

care are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum și

prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni din partea condamnaților, cît și a altor

persoane. Or, ca măsură de constrîngere, pedeapsa are pe lîngă scopul său

represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul

făptuitorului.

Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizată în așa fel, încît inculpatul să se convingă de necesitatea

respectării legii penale și evitarea în viitor a săvîrșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare

a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca finalitate

stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

Colegiul menționează că, reieșind din criteriile generale de

individualizare a pedepsei prevăzute la art. 75 Cod penal, instanța de judecată

îi stabilește persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în articolul corespunzător din partea

specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a acestuia.

Din hotărîrile judecătorești inferioare se constată că, la stabilirea și

aplicarea pedepsei, instanțele au ținut seama de scopul și criteriile de

individualizare a acesteia, prevăzute de art. 61, 75 Cod penal.

Astfel, temeiul invocat de inculpată privind aplicarea unei pedepsei mai

blînde decît cea prevăzută de lege, potrivit art. 79 Cod penal, nu poate servi

drept temei de casare a hotărîrilor judecătorești.

Mai mult, instanța de recurs menționează că aceste motive nu au fost

invocate în apel, iar potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală,

temeiurile menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care

au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Astfel, argumentul inculpatei privind aplicarea în privința sa a

prevederilor art. 79 Cod penal și stabilirea unei pedepse mai blînde, nu poate

fi reținute, deoarece atît din textul apelului, cît și din procesul-verbal al

4

ședinței instanței de apel, nu rezultă că avocatul inculpatei sau inculpata ar fi

solicitat casarea sentinței din motivele relatate mai sus, solicitîndu-se

achitarea inculpatei din motiv că probele prezentate nu dovedesc vinovăția

acesteia în infracțiunea imputată (f.d.165-166,185-189), astfel că motivele

invocate în recurs sînt în contradicție cu prevederile art. 427 alin.(2) Cod de

procedură penală.

În situația în care temeiurile date nu au fost invocate în apel, instanța de

recurs este în imposibilitate de a verifica aceste temeiuri în procedura

recursului ordinar.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să

concluzioneze asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat pe motiv că

acesta este vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpata Ciudin Diana,

împotriva sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20 iunie 2013 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2013, în

cauza penală în privința lui Ciudin Diana Vasile, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 09 iulie 2014.

Președinte Petru Ursache

Judecători Constantin Alerguș

Ghenadie Nicolaev

5