ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 14.08.2013

2ra-2491/13 — privind încasarea prejudiciului material și moral

HOTĂRÂRE
14.08.2013
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
privind încasarea prejudiciului material şi moral
Temei legal
temeiurile declarării recursului
Citează această cauză
2ra-2491/13 — privind încasarea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Instanța de fond: Judecătoria Rîșcani – S. Papuha Dosarul nr. 2ra-2491/13

Instanța de apel: CA Chișinău – B. Bîrcă, M. Moraru, E. Clim

14 august 2013 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele completului, judecătorul Valentina Clevadî,

Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Vîlcov,

judecînd chestiunea admisibilității recursurilor declarate de către Ministerul

Finanțelor și Cojocaru Tudor, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a

lui Cojocaru Tudor împotriva Ministerului Finanțelor al RM, intervenient accesoriu

Procuratura Generală RM cu privire la încasarea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2013, prin care s-a

respins cererea de apel înaintată de către Ministerul Finanțelor,

La 10 ianuarie 2012 Cojocaru Tudor a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Finanțelor al RM, intervenient accesoriu Procuratura

Generală RM cu privire la încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii, Cojocaru Tudor a invocat că, de către Procuratura

Ialoveni a fost finalizată cauza penală pe indicii componenței de infracțiune

prevăzută de art. 361, alin. (1) CP RM, împotriva avocatului Cojocaru Tudor și

remisă spre examinare și pronunțare către Judecătoria Ialoveni, contrar insistențelor

învinuitului de clasare a cauzei penale din lipsa elementelor constitutive a

componenței de infracțiune și neparticiparea la comiterea infracțiunii. Însă,

Procuratura Ialoveni a neglijat brutal legea, a respins toate cererile învinuitului și

apărătorului ca neîntemeiate. De asemenea, a mai indicat că a fost eliberat de sub

strajă, din spitalul DIP, cu piciorul stîng fracturat, și la moment era necesară

suspendarea temporară a cauzei penale, pînă la momentul cînd se v-a putea deplasa

într-o formă mai liberă, însă procurorul a menționat, că dacă nu se prezintă la

procuratură, va trimite poliția după el.

Cojocaru Tudor a mai menționat că, la 14 aprilie 2010 Judecătoria Ialoveni, în

lipsa sa, i-a recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361, alin.

(1) CP RM, condamnîndu-l la amendă în mărime de 3.000 lei. Prin decizia Curții de

Apel Chișinău din 10 noiembrie 2011 dînsul a fost achitat din lipsa elementelor

constitutive a componenței de infracțiune. Prin decizia Curții Supreme de Justiție

din 07 iunie 2011, s-a respins recursul ordinar ca inadmisibil. Corespunzător,

consideră că s-a demonstrat că cauza penală a avut o conotație politică, decît un

dosar penal întemeiat, și de acest fapt Procuratura cunoștea cu certitudine.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani din 04 noiembrie 2012, s-a admis parțial

cererea de chemare în judecată, s-a încasat din bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Finanțelor în folosul lui Cojocaru Tudor suma de 1.000 lei cu titlu de

prejudiciu moral. În rest cerințele s-au respins.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 26 februarie 2013, a respins cererea de

apel depusă de Ministerul Finanțelor.

La 17 aprilie 2013, Ministerul Finanțelor a înaintat cerere de recurs, solicitînd

casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2013 și hotărîrea

Judecătoriei Rîșcani din 04 noiembrie 2012, cu respingerea acțiunii.

Drept temeiuri ale recursului înaintat, s-a invocat că, instanța de judecată urma

să mențină echilibru între interesele individuale a persoanei și interesele generale al

întregii societăți. Deci, urmează a fi respectat principiul reparării echitabile și

rezonabile a daunei morale. Suma acordată nu trebuie să reprezinte o contribuție

exagerată a celui ce plătește și o îmbogățire nejustificată pentru beneficiar.

De asemenea la 28 mai 2013, Cojocaru Tudor a înaintat cerere de recurs,

solicitînd casarea hotărîrii primei instanței, cu remiterea cauzei la rejudecare.

Verificînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ ajunge la concluzia

că recursul declarat de Ministerul Finanțelor nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate

a deciziei instanței de apel.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

constată că, Ministerul Finanțelor, nu a făcut referire la nici o normă de drept

material sau procedural care ar fi fost încălcată sau aplicată eronat de către instanțele

de judecată la examinarea cauzei, argumentele recurentului limitîndu-se la situația

2

de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a cauzei

și a admisibilității probelor prezentate de părțile și participanții la proces.

Astfel, dispozițiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a

motivului de recurs, determinînd cazurile concrete în prezența cărora se consideră că

normele de drept material și procedural au fost încălcate sau eronat aplicate, astfel

că recursul exercitat conform secțiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Iar, alin. (4) al aceluiaș articol, stipulează că, săvîrșirea altor încălcări decît cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Astfel, în conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art.

433 CPC al RM și anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În privința cererii de recurs înaintată de către Cojocaru Tudor, instanța de recurs

menționează că, acesta urmează a fi respins, deoarece, Cojocaru Tudor înaintînd

cererea de recurs nu a respectat procedura ordinară de atac. Cojocaru Tudor urma să

conteste hotărîrea primei instanțe cu cerere de apel, apoi decizia instanței de apel cu

recurs.

Astfel, Colegiul relevă că, conform prevederilor Codului de procedură civilă,

recurentul Cojocaru Tudor urmează să-și exercite toate căile ordinare de atac în

corespundere cu legislația R. Moldova și anume acele căi ce pot fi exercitate doar

pentru anumite motive expres prevazute de lege, iar recursul urmează a fi exercitat

dupa apel, și nicidecum înaintea acestuia.

Caile de atac sunt mijloace sau remedii juridice procesuale prin intermediul

carora se poate solicita verificarea legalității si temeiniciei hotărîrilor judecătorești si

în final remedierea greșelilor săvîrșite. Ele sunt indispensabile în orice sistem

procesual, pentru remedierea eventualelor greșeli de judecată sau de ordin strict

procedural. De aceea legiuitorul a acordat importanța cuvenita reglementării

detaliate a modului de exercitare a cailor legale de atac.

În legătură cu cele constatate, examinînd argumentele cererii de recurs prin

prisma normelor legale ce reglementează relațiile dintre părți, ținînd cont de actele

3

anexate la dosar, se constată că recursurile înaintate de Ministerul Finanțelor și

Cojocaru Tudor împotriva deciziei instanței de apel nu se încadrează în temeiurile

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC al RM.

Potrivit celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (2), art. 433 lit. b) CPC, art. 440

CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Ministerul Finanțelor și

Cojocaru Tudor împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2013,

în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a lui Cojocaru Tudor împotriva

Ministerului Finanțelor al RM, intervenient accesoriu Procuratura Generală RM cu

privire la încasarea prejudiciului material și moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte Valentina Clevadî

Judecător Iuliana Oprea

Judecător Ion Vîlcov

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-02-28
0,96
2rh-34/18 — încasarea prejudiciului material și moral
prima instanţă: S. Papuha dosarul nr. 2rh-34/18 instanţa de apel: B. Bîrcă, M. Moraru, E. Clim instanţa de recurs: V. Clevadî, I. Oprea, I. Vîlcov Î N C H E I E R E 28 februarie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios
CSJ 2013-08-28
0,94
2ra-2210/13 — repararea prejudiciului material și moral
Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-2210/13 Judecător: S. Bleșceaga Curtea de Apel Chișinău Judecători: A. Minciuna, L. Bulgac, L. Popova Republica Moldova Curtea Supremă de Justiție ÎNCHEIERE 28 august 2013 mun. Chișinău Col
CSJ 2013-10-09
0,94
2ra-2409/13 — repararea prejudiciului
Finanțelor în beneficiul lui Pavel Brihuneț cu titlu de prejudiciu moral suma de 1000 lei și cu titlu de prejudiciu material suma de 4800 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. În susținerea soluției instanța de fond a invo
CSJ 2020-10-21
0,94
2ra-1391/20 — constatarea încălcării dreptului
Dosarul nr. 2ra-1391/2020 prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. R. Pulbere) instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, V. Mihaila, Iu. Cotruța) DECIZIE 21 octombrie 2020 mun. Chişinău Colegiul civil, co
CSJ 2013-08-28
0,94
2ra-2427/13 — repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma atragerii nelegitime la răspundere contravențională
ții de Apel Chișinău din 17 aprilie 2013, au fost respinse apelurile declarate de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Artur Gratii și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 13 decembrie 2012. Minis
Sursă