1ra-113/2014 — Art.151 alin. 1 și art. 287 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 10 mai 2010 procesul penal privind învinuirea lui Vrancean Vladimir și Spoială Vitalie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal a fost încetat. Spoială Vitalie a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Vrancean Vladimir a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani. Acțiunea civilă a părților vătămate Palade Vitalie și Palade Andrei a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat, că Vrancean Vladimir împreună cu o persoană în privința căreia cauza a fost disjungată într-o procedură separată, la 10 iunie 2006, aproximativ la orele 0500, aflîndu-se lîngă barul „Star-Pizza” din mun. Chișinău, bd. Dacia 44, din intenții huliganice sub un pretext inventat, încălcînd grosolan ordinea 2 publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, exprimîndu-se cu cuvinte necenzurate au inițiat o bătaie în cadrul căreia: Vrîncean Vladimir împreună cu o persoană în privința căreia cauza a fost disjungată într-o procedură separată, i-au aplicat lovituri cu pumnii în regiunea feței și capului lui Golban Aurel și Cheptănari Eugeniu cauzîndu-le conform Raportului de examinare medico-legală nr.2917 din 12.06.2006, leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății; iar Revenco Ruslan i-a aplicat lovituri cu arma lui Palade Andrei pe diferite părți ale corpului, provocîndu-i dureri fizice și leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății. Instanța de fond a reîncadrat acțiunile inculpatului Vrancean Vladimir din prevederile art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, în cele ale art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Totodată, instanța de fond a reținut că, prin ordonanța procurorului din 08 decembrie 2009 de modificare în sensul agravării a învinuirii, inculpații Vrancean Vladimir și Spoială Vitalie, au fost învinuiți în aceia că ei la data de 10 iunie 2006, aproximativ ora 0500, aflîndu-se în fața barului „Star-Pizza", din mun. Chișinău, bd. Dacia, 44, acționînd împreună cu Revenco Ruslan, din intenții huliganice, sub un pretext inventat, încălcînd grosolan ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, au inițiat o bătaie în cadrul căreia: Vrancean Vladimir împreună cu Revenco Ruslan au aplicat lovituri cu pumnii în regiunea feței și capului cet-lui Golban Aurel și Cheptănari Eugeniu, cauzîndu-le conform Raportului de examinare medico-legală nr. 2917 din 12.06.2006, leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății; iar cet. Revenco Ruslan, cu arma a aplicat lovituri pe diferite părți ale corpului cetățeanului Palade Andrei, provocîndu-i dureri fizice și vătămări corporale, care conform Raportului de examinare medico-legală nr. 2918 din 12.06.2006 se califică ca vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății. Respectivele acțiuni ale inculpaților au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal – faptă pentru care în privința lui Vrancean Vladimir și Spoială Vitalie a fost încetat procesul penal, pe motiv că există o hotărîre a organului de urmărire penală asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă de încetare a urmăririi penale. 3 Instanța de fond a reținut că de către organul de urmărire penală, Spoială Vitalie a fost învinuit că acționînd în scopul cauzării leziunilor corporale grave, împreună cu Vrancean Vladimir, i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea capului și feței cetățeanului Palade Vitalie, cauzîndu-i vătămări corporale, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 152 din 16.10.2009 se califică ca leziuni corporale grave periculoase pentru viață, după care au părăsit locul comiterii infracțiunii. Acțiunile lui Spoială Vitalie au fost calificate de organul de urmărire penală în baza art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, însă instanța de fond pe acest capăt de învinuire l-a achitat din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Sentința nominalizată a fost atacată cu apeluri de către acuzatorul de stat, avocatul D. Bogatu în numele inculpatului Vrancean Vladimir și avocatul A. Lazăr în numele părților vătămate Palade Vitalie și Palade Andrei, care au solicitat: - procurorul casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: - Vrancean Vladimir să fie condamnat în baza art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, la 6 ani închisoare și în baza art.287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 4 ani închisoare. În conformitate cu prevederile art.84 alin. (1) Cod penal, definitiv să-i fie stabilită pedeapsa de 7 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. - Spoială Vitalie să fie condamnat în baza art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, la 5 ani închisoare și în baza art.287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare. Conform art.84 alin. (1) Cod penal, definitiv să-i fie stabilită pedeapsa de 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate să fie admisă integral. În argumentarea soluției solicitate apelantul a invocat că, instanța de fond a dat o apreciere incorectă probelor administrate și cercetate în ședința de judecată; - avocatul Lazăr A. în numele părților vătămate casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, Vancean Vl. și Spoială V. să fie condamnați în baza 4 art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 151 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar pedeapsa să le fie stabilită în limitele sancțiunilor prevăzute la articolele date, acțiunile civile înaintate să fie admise integral; - avocatul Bogatu D. în numele inculpatului Vrancean Vl. casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare a lui Vrancean Vl. pe capătul de învinuire în baza art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, argumentînd că ultimul nu este vinovat de comiterea infracțiunii incriminate.

Prin decizia Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 03 decembrie 2010, apelul avocatului Bogatu Dragoș în numele inculpatului Vrancean Vladimir a fost respins ca nefondat, iar apelul declarat de acuzatorul de stat și avocatul Lazăr Vitalie în numele părților vătămate Paladi V. și Palade A. au fost admise, casată parțial sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 10 mai 2010 în latura penală și în latura civilă și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță potrivit căreia: Vrancean Vladimir și Spoială Vitalie au fost condamnați pe art.151 alin. (2) lit. d) Cod penal, la 7 ani închisoare, fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. S-a dispus încasarea din contul lui Vrancean Vladimir și Spoială Vitalie a cîte 15000 lei, cu titlu de prejudiciu moral de la fiecare în folosul părții vătămate V. Paladi. Acțiunea civilă înaintată în partea încasării prejudiciului material s-a admis în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. Acțiunea civilă în partea încasării pensiei de întreținere pe viață a cîte 5000 lei lunar a fost lăsată fără examinare, recomandîndu-i-se reprezentantului părții vătămate Palade N. de a se adresa cu o asemenea acțiune separat în ordinea procedurii civile. Acțiunea civilă înaintată de avocatul A. Lazăr în interesele lui A. Palade referitor la încasarea prejudiciului moral a fost lăsată fără examinare, cu dreptul de a o înainta în ordinea procedurii civile. În rest sentința a fost menținută.

Instanța de apel în decizia adoptată a constatat, că Vrancean Vladimir și Spoială Vitalie la 10 iunie 2006, orele 0500, aflîndu-se în fața 5 barului „Star - Pizza” situat în mun. Chișinău bd. Dacia 44, acționînd în scopul cauzării leziunilor corporale grave, i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea capului și feței cet. Palade Vitalie, cauzîndu-i leziuni corporale grave periculoase pentru viață, după care au părăsit locul infracțiunii. Totodată, Colegiul penal a conchis ca fiind justă concluzia instanței de fond referitor la faptul că procesul penal în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în privința inculpaților Spoială V. și Vrancean V. urmează a fi încetat.

Împotriva deciziei nominalizate au declarat recurs ordinar procurorul, avocatul Zamfir Pavel în numele inculpatului Vrancean Vladimir și avocatul Vizdoga Ion în numele inculpatului Spoială Vitalie, care au solicitat: - procurorul casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. Consideră că instanța de apel în decizia adoptată a reprodus poziția instanței de fond referitor la încetarea procesului penal în baza art. 287 Cod penal, fără a se pronunța asupra motivelor invocate în apelului procurorului la acest capitol. - avocații Zamfir Pavel și Vizdoga Ion, casarea deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în privința lui Vrancean Vladimir și menținerea sentinței instanței de fond în privința lui Spoială Vitalie, considerînd că concluziile invocate de instanța de apel nu sînt competitive, poartă un caracter de presupuneri și nu sînt confirmate prin careva probe concludente, deoarece în acțiunile inculpaților nu se conțin elementele infracțiunii prevăzute de art. 151 alin.(2) Cod penal.

Prin decizia Colegiului Penal Lărgit al Curții Supreme de Justiție din 13 decembrie 2011 au fost admise recursurile ordinare declarate, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 03 decembrie 2010 și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea soluției adoptate instanța de recurs a constatat că, instanța de apel rejudecînd cauza, după regula primei instanțe, prin adoptarea unei hotărîri de condamnare după o altă hotărîre a instanței inferioare, de achitare, nu a audiat pe viu martorii, precum și în detalii inculpații Vrancean și Spoială, asupra învinuirilor formulate, dar s-a redus la darea citirii declarațiilor respective, depuse de aceste persoane la 6 judecarea cauzei în prima instanță, declarații care, instanța le-a reținut în defavoarea inculpaților, prin ce în opinia instanței de recurs s-a încălcat dreptul inculpaților la un proces echitabil. La fel instanța de recurs a reținut că la judecarea cauzei instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului invocat de acuzatorul de stat în apelul declarat, referitor la soluția instanței de fond, de a înceta urmărirea penală în partea învinuirii inculpaților în baza art. 287 Cod penal, unde s-a invocat că încetarea urmăririi penale în cauza penală nr.200642822, privind aceiași faptă de huliganism, nicidecum nu influențează judecarea inculpaților în cauza penală nr.2006420795, deoarece ultima cauză a fost trimisă în judecată și a fost deja pusă pe rol, și anume din aceste considerente în prima cauză penală urmărirea penală nu mai putea continua și de aceia procedura a și fost încetată. Colegiul penal a constatat că, instanța de apel în decizia adoptată a menținut sentința în această latură, repetînd motivarea dată la această chestiune de către prima instanță, fără a aprecia legalitatea actului procedural – ordonanța din 08.08.2008, în raport cu prevederile art.275 pct.7) și art.285 alin.(1) pct.5) Cod de procedură penală. Potrivit textului ordonanței procurorului din 08.08.2008 în cauza penală nr.2006420822, autorul motivează că încetează această cauză penală anume din motiv că în privința lui Vrancean V. și Spoială V. referitor la faptele infracționale, comise la 10.06.2006, există o altă cauză penală și care se află pe rol la judecătoria Botanica, mun. Chișinău.

Rejudecînd cauza, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2012, au fost admise apelurile procurorului, avocatului Lazari Andrei în numele părților vătămate Palade Andrei și Palade Vitalie și a avocatului Dragoș Bogatu în numele inculpatului Vrancean Vladimir, casată parțial sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 10 mai 2010, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîrie prin care: Procesul penal în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal în privința lui Vrancean Vladimir și Spoială Vitalie, a fost încetat pe motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. În rest, sentința privind acțiunea civilă a fost menținută. 7

Pentru a pronunța decizia instanța de apel a reținut, că la 10 iunie 2006, aproximativ la ora 0500, Vladimir Vrancean, aflîndu-se inițial în barul „Star-Pizza", situat pe bd. Dacia 44, mun. Chișinău, iar ulterior ieșind afară în fața barului, împreună cu Vitalie Spoială și o persoană, în privința căruia cauza a fost disjungată într-o procedură separată, din intenții huliganice, sub un pretext inventat, încălcînd grosolan ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, exprimîndu-se cu cuvinte necenzurate au inițiat o bătaie în cadrul căreia: inculpații Vrancean Vladimir și Vitalie Spoială, împreună cu persoana, procedura penală în privința căruia este disjungată într-o procedură separată, le-au aplicat lovituri cu pumnii peste corp, cît și în regiunea feței și capului lui Golban Aurel, Cheptănari Eugeniu, Paladi Andrei și Palade Vitalie, cauzîndu-le dureri fizice, cît și vătămări corporale neînsemnate, adică au comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal – huliganism, adică săvîrșirea de acțiuni intenționate care încalcă grav ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate însoțită de aplicarea violenței asupra persoanelor, săvîrșită de către mai multe persoane. În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că inculpații Vrancean Vladimir și Spoială Vitalie nu au comis infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (2) lit. b) Cod penal, nu i-au cauzat lui V. Palade vătămările corporale grave, din care considerente a reîncadrat acțiunile ultimilor din prevederile art. 151 alin. (2) lit. b) Cod penal, în cele ale art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, casînd sentința și în partea achitării lui V. Spoială pe art. 151 alin. (2) lit. b) Cod penal. Totodată instanța de apel a conchis că cu toate că infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal a fost comisă în coautorat de către inculpații V. Vrancean, V. Spoială și persoana, în privința căruia procedura penală este disjungată, în privința aplicării loviturilor cu pistolul în calitate de obiect adaptat pentru aplicarea de lovituri și respectiv, cauzarea de vătămări corporale grave, a avut loc prin excesul de autor din partea persoanei, procedura penală în privința căruia este disjungată, care n-a comunicat, înaintea începerii bătăii că v-a aplica loviturile cu acest pistol, iar faptul aplicării loviturilor cu pistolul de către dânsul nu a fost cuprins de intenția inculpaților V. Vrancean și V. Spoială, n-a fost observat, și, desigur, acceptat de către inculpații V. Vrancean și V. Spoială. 8

Împotriva deciziei instanței de apel din 18 aprilie 2012 au declarat recurs ordinar procurorul și avocatul Purcel Sergiu în numele părții vătămate Palade Vitalie, care au solicitat: - procurorul, casarea deciziei contestate, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, invocînd că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, deoarece în speță instanța de apel a dat o apreciere incorectă și formală de ordin general probelor prezentate; Consideră că acțiunile inculpaților constituie un concurs ideal de infracțiuni prevăzute de art. 287 și art. 151 Cod penal, probele care confirmă vinovăția acestora de comiterea faptelor respective sunt unele și aceleași, și constatînd vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal, instanța de apel a constatat, practic, ca fiind dovedită și fapta de vătămare intenționată gravă a integrității corporale, dar neîntemeiat a pus comiterea invracțiunii nominalizate în seama lui Revanco R. care, în viziunea instanței de apel ar fi comis un exces de autor. - avocatul Purcel Sergiu în numele părții vătămate Palade Vitalie casarea deciziei contestate, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, invocînd că Colegiul penal a dat o apreciere greșită probelor prezentate de partea acuzării și ca rezultat greșit a recalificat acțiunile inculpaților din prevederile art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal în cele ale art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Prin decizia Colegiului Penal Lărgit al Curții Supreme de Justiție din 05 februarie 2013 au fost admise recursurile ordinare declarate, casată total decizia Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2012 și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea soluției sale instanța de recurs a constatat, că instanța de apel în decizia contestată nu s-a pronunțat, s-au s-a pronunțat superficial, fără o argumentare cuvenită asupra motivelor invocate de acuzatorul de stat în apelul declarat. La fel, s-a menționat că instanța de apel a reținut că din declarațiile părților vătămate Palade Andrei și Cheptănari Evghenii rezultă că cauzarea vătămărilor corporale grave părții vătămate Palade Vitalie au survenit de la loviturile cu pistolul a lui Revenco Ruslan. Însă, instanța nu a indicat concret unde se conțin asemenea declarații și la ce filă a dosarului. 9 În consecință, Colegiul penal analizînd declarațiile martorilor a constatat că toate persoanele care au văzut acel incident au declarat că Palade Vitalie a fost lovit anume de către inculpații Spoială V. și mai ales de către Vrancean V., care era și cel mai agresiv. Prin urmare instanța de recurs a conchis că în speță există suficiente probe care demonstrează vinovăția inculpaților Vrancean V. și Spoială V. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal; Colegiul lărgit a mai constat că, în speță excesul de autor la inculpații Vrancean Vladimir și Spoială Vitalie nu este motivat prin probe convingătoare, dar este indicat pur declarativ, fapt ce nu poate fi acceptat. Totodată instanța de recurs a conchis că instanța de apel a ignorat jurisprudența CEDO în ce privește soluționarea acțiunii civile în cadrul procesului penal, cu atît mai mult că dauna morală nu trebuie dovedită prin probe, dar trebuie fă fie evaluată în cuantum rezonabil.

Rejudecînd cauza, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2013, au fost admise apelurile procurorului, avocatului Lazari Andrei în numele părților vătămate Palade Andrei și Palade Vitalie și a avocatului Dragoș Bogatu în numele inculpatului Vrancean Vladimir, casată inclusiv din oficiu sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 10 mai 2010, și pronunțată o nouă hotărîrie potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: Spoială Vitalie a fost achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta un a fost comisă de inculpat. Procesul penal în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal în privința lui Vrancean Vladimir și Spoială Vitalie, a fost încetat pe motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Vrancean Vladimir a fost condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, la 4 ani închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei numite i-a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani. S-a dispus încasarea din contul lui Vrancean Vladimir în beneficiul lui Palade Vitalie suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Acțiunea civilă a reprezentantului părții vătămate Palade Vitalie privind încasarea prejudiciului material, a fost admisă în principiu, urmînd 10 ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

În decizia adoptată instanța de apel a constatat că Vrancean Vladimir și Spoială Vitalie împreună cu o altă persoană în privința căreia cauza a fost disjungată, la 10 iunie 2006, aproximativ ora 0500, aflîndu-se în fața barului „Star-Pizza", din mun. Chișinău, bd. Dacia, 44, in intenții huliganice, sub un pretext inventat, încălcînd grosolan ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, au inițiat o bătaie în cadrul căreia: Vrancean Vladimir împreună cu Revenco Ruslan au aplicat lovituri cu pumnii în regiunea feței și capului cet. Golban Aurel și Cheptănari Eugeniu, cauzîndu-le conform Raportului de examinare medico-legală nr. 2917 din 12.06.2006, leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății; iar cet. Revenco Ruslan, cu arma a aplicat lovituri în diferite regiuni ale corpului cetățeanului Paladi Andrei, provocîndu-i dureri fizice și leziuni corporale, care conform Raportului de examinare medico- legală nr. 2918 din 2006 se califică ca leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății. Tot el Vrancean Vladimir în continuare în același timp și în același loc, acționînd cu scopul cauzării leziunilor corporale grave a aplicat cu pumnii și picioarele multiple lovituri în regiunea capului și feței lui Paladi Vitalie, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 152 din 16 octombrie 2009 leziuni corporale grave periculoase pentru viață. Colegiul penal a conchis că acțiunile lui Vrancean Vl. și Spoială V. comise în privința lui Golban A. și Cheptănari E. urmează a fi încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar acțiunile lui Vrancean Vladimir comise în privința lui Paladi V., urmează a fi reîncadrate din prevederile art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal în cele ale art. 151 alin. (1) Cod penal. Totodată, instanța de apel a conchis că învinuirea incriminată lui Spoială V. în baza art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal nu și-a găsit confirmare din care considerente ultimul urmează a fi achitat pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat. În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a invocat că acțiunile infracționale ale lui Vrancean Vladimir și Spoială Vitalie comise în privința lui Golban Aurel și Cheptănari Evghenii, urmează a fi încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar acțiunile lui Vrancean Vl. comise 11 în privința lui Palade Vitalie, urmează a fi încadrate în baza art. 151 alin. (1) Cod penal. Concomitent, Colegiul penal a concluzionat că învinuirea incriminată lui Spoială Vitalie în baza art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, nu și-a găsit confirmare, din care motive ultimul urmează a fi achitat, pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat. 14.Nefiind de acord cu decizia instanței de apel din 26 iunie 2013 au declarat recursuri ordinare: 14.1 Procurorul, care invocînd temeiurile de drept prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 4), 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită, casarea deciziei contestate cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel în alt complet de judecată, pe motiv că instanța nu a dat o apreciere corespunzătoare probelor prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, pripit și greșit au concluzionat despre nevinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal. La fel, a menționat că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor și probelor prezentate, invocate în apel, iar decizia nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. În recursul ordinar se mai invocă că instanța de apel a ignorat indicațiile instanței de recurs din decizia de la 05 februarie 2013 și a încălcat prevederile art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, care au caracter obligatoriu; 14.2 Avocatul Purcel Sergiu în numele părții vătămate Paladi Vitalie, care invocînd temeiurile de drept prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărîrii contestate cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată. Consideră că în speță acuzarea a prezentat suficiente probe care cu certitudine dovedesc vinovăția inculpaților Vrancean și Spoială în comiterea infracțiunilor incriminate, însă instanța de apel nu a cercetat sub toate aspectele probele prezentate, a examinat cauza unilateral, eronat concluzionînd că nu există probe care ar demonstra vinovăția lui Spoială în comiterea infracțiunii prevăzută la art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal; 14.3 Avocatul Pavel Zamfir în numele inculpatului Vrancean Vladimir, care invocînd temeiul de drept prevăzut la pct. 8) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei contestate în partea 12 condamnării lui Vrancean Vl., cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare pe capătul de învinuire în baza art. 151 alin. (1) Cod penal. În motivarea soluției solicitate recurentul a invocat că la materialele cauzei nu sunt careva probe care cu certitudine ar confirma că Vrancean Vl. i-a aplicat lui Paladi V. lovituri, care au dus la consecințele elucidate în raportul de expertiză nr. 1415 din 17. 07.2006 și nr. 152 din 16.10.2009, pe cînd faptul aplicării de către Revenco a loviturilor față de Palade Vitalie a fost confirmat prin declarațiile martorilor. Consideră că condamnarea lui Vancean V. pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, este neîntemeiată nu numai din considerentul că instanța de apel nu a individualizat acțiunile fiecărui inculpat, dar și din considerentul că instanța nu a demonstrat prin probe concludente, legătura cauzală dintre presupusa lovitură aplicată de Vrancean V. cu pumnul lui Paladi V. și consecințele survenite la ultimul.

Judecînd recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursurile urmează a fi admise din următoarele considerente. Potrivit art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. În conformitate cu art.414 Cod de procedură penală instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Reținînd această ultimă prevedere, Colegiul penal conchide că instanța de apel nu a dat răspuns la toate motivele invocate de procuror și avocatul Lazăr A. în apelurile declarate. Astfel, în apelurile declarate atît de procuror cît și de avocatul Lazăr A. în numele părților vătămate Palade A. și Palade V. se invocă motivele privind ilegalitatea și netemeinicia hotărîrii atacate prin faptul că instanța de fond nu a apreciat corect probele prezentate în sprijinul învinuirii, precum 13 și faptul că nu a examinat acțiunea civilă înaintată în cadrul procesului penal. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 05 februarie 2013 au fost admise recursurile ordinare declarate de procuror și avocatul Purcel Sergiu în numele părții vătămate Palade Vitalie, casată decizia instanței de apel din 18 aprilie 2012 dispunîndu-se rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel. Instanța de recurs și-a motivat soluția prin argumentele că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor probelor examinate și motivelor invocate în apeluri, precum și nu a examinat acțiunea civilă în cadrul procesului penal, indicîndu-se că la rejudecarea apelurilor instanța de apel urmează cu strictețe să îndeplinească cerințele art.414, 417, 101 Cod de procedură penală, să verifice minuțios legalitatea și temeinicia sentinței în baza probelor prezentate, să studieze și corect să aprecieze juridic faptele comise de Spoială V. și Vrancean V., reieșind din materialele dosarului în tot ansamblul lor, să indice temeiurile de fapt și de drept, precum și motivele adoptării soluției date, să studieze toate materialele cauzei eliminînd contradicțiile din declarații, după care să evalueze circumstanțele cauzei sub aspectul de descoperire a adevărului și să aprecieze acțiunile concrete ale fiecărui inculpat la momentul incidentului din 10.06.2006, dacă conțin aceste acțiuni elementele infracțiunii de vătămare corporală gravă comisă de două sau mai multe persoane, și dacă au cauzat prin asemenea acțiuni daune materiale și morale părților vătămate, motive descrise în decizia instanței de recurs (f.d.124-140 vol.IV). Instanța de apel, încălcînd prevederile art.436 alin.(2) Cod de procedură penală, care stipulează că pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sînt obligatorii în măsură în care situația de fapt rămîne cea care a existat la soluționarea recursului, n-a îndeplinit indicațiile instanței de recurs specificate la pct. 11 al prezentei hotărîri, superficial și unilateral a cercetat probele prezentate, fără a se pronunța asupra tuturor motivelor invocate în apelurile procurorului și a avocatului Lazăr A., deși aceștea invocă probe concrete care, în opinia lor, confirmă vinovăția atît a inculpatului Vrancean Vl. cît și a lui Spoială V. în 14 cauzarea lui Palade Vitalie a vătămărilor corporale grave periculoase pentru viață. În acest sens, instanța de apel concluzionînd că apelurile procurorului și a avocatului A. Lazăr în numele părților vătămate Paladi V. și Paladi A. urmează a fi admise parțial, a casat sentința instanței de fond pronunțînd o hotărîre nouă prin care a constatat că nu sunt careva probe care ar demonstra vinovăția lui Spoială Vitalie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, iar ca rezultat au reîncadrat și acțiunile inculpatului Vrancean Vl. în baza art. 151 alin. (1) Cod penal (f.d.191-211, vol. IV). Astfel, n-au fost apreciate declarațiile părții vătămate Cheptănari E date în cadrul urmăririi penale care a declarat că „a văzut cum lui Vitalie Palade i-au fost aplicate lovituri în cap cu mîinile și picioarele de o persoană îmbrăcată în maiou de culoare neagră cu inscripția „Cocaina” și de o persoană mai grasă” (f.d.111, vol. I) , ulterior fiind audiat în cadrul ședinței de apel a declarat că „pe Vitalie l-au bătut Vrancean V. și Spoială V., iar pe el l-a lovit doar Vrancean V.” (f.d. 23, vol. IV). La fel fără justă apreciere au fost lăsate declarațiile părții vătămate Palade Andrei date în cadrul urmăririi penale și susținute în cadrul ședinței instanței de apel, care cu certitudine a declarat că „a văzut cum pe Vitalie la lovit băiatul îmbrăcat în maiou negru cu inscripția „Cocaina” care l-a lovit în partea stîngă a capului, iar altă persoană de statură mai joasă și de constituție mai plin îl ținea pe Vitalie de piept cu o mînă iar cu alta îi aplica lovituri peste față și corp. Afirmă că pe el l-a lovit o persoană care avea pistol, iar fratele care a căzut jos era bătut de celelalte două persoane cu picioarele” (f.d.103 vol. I, 22 vol. IV). Totodată declarațiile părților vătămate sunt confirmate și prin declarațiile martorilor Golban A., Cirimpei A și Vișnevschi D., care la fel au comunicat că „atît Vrancean Vl. cît și Spoială V. i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea capului persoanei care era doborîtă jos la pămînt” (f.d.163-168. vol. II, 37, vol. IV; 181-186, vol. II ). Concluzia instanței de apel relatată în decizia adoptată precum că „nu pot fi expuse în calitate de probe care ar confirma vinovăția lui Spoială V. în cauzarea vătămărilor grave lui Palade Vitalie declarațiile părților vătămate Cheptănari E., Palade A. și martorilor Golban A., Vișnevschi V., Cirimpei A., și 15 Ciudin A., fiindcă la urmărirea penală nu a fost efectuată procedura de recunoaștere cu participarea lui Spoială V. și a martorilor vizați, precum și nu a fost petrecute confruntări între Spoială și persoanele menționate, deaceia instanța a apreciat declarațiile părților vătămate și a martorilor menționați ca fiind îndoielnice, deoarece ultimii sunt persoane cointeresate, iar alte probe care ar confirma vinovăția lui Spoială V. pe acest capăt de învinuire nu sunt” nu poate fi reținută de către instanța de recurs, deoarece, instanța de apel deși la baza soluției sale privind vinovăția lui Vrancean Vl. în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, a pus aceleași probe nu și - a motivat concluzia și nu a respins prin argumente întemeiate de ce acestea urmează a fi apreciate critic și nu pot fi puse ca probe, care ar confirma vinovăția lui Spoială V. în cauzarea vătămărilor lui Palade Vitalie, de vreme ce, atît părțile vătămate, cît și martorii nominalizați fiind audiați în cadrul cercetării judecătorești au dat declarații sub jurămînt, fiind avertizați totodată de răspundere penală pentru darea de declarații false. Mai mult, Colegiul penal reiterează că din declarațiile martorilor menționați și a părților vătămate rezultă că, loviturile au fost aplicate lui Vitalie Palade într-un mod haotic și într-o mare învălmășeală, fapt care nu a permis martorilor să rețină care persoană anume și în ce parte a corpului a aplicat lovituri, cert însă este faptul că lui Palade V. i-au aplicat lovituri peste tot corpul trei persoane și anume Vrancen V., Spoială V. și persoana în privința căreia cauza a fost disjungată, declarații care sunt confirmate și prin concluziile expertului A. Vicol, cărora instanța de apel la fel nu le-a dat o apreciere corespunzătoare, conform cărora s-a constatat că „producerea leziunilor corporale depistate la partea vătămată Palade Vitalie este puțin probabilă în rezultatul unei singure lovituri cu pumnul inclusiv și lovituri țintite, iar de stabilit în urma cărei lovituri au survenit consecințele respective – nu este posibil.” (f.d.52-56, vol. III). În acest context, instanța de recurs ține să menționeze că în cazul în care două sau mai multe persoane acționînd cu intenția de a cauza vătămări grave integrității corporale sau sănătății victimei, au aplicat multiple lovituri și chiar dacă numai în urma uneia dintre lovituri au survenit consecințele, toate aceste persoane urmează a fi considerate coautori a infracțiunii de vătămare gravă a integrității corporale. Însă nu din motiv că 16 este imposibil de a stabili cine din ele a aplicat lovitura în urma căreia au survenit consecințele, ci pentru că coautorul voiește să participe la săvîrșirea faptei în mod direct și material. La fel, Colegiul reține că deși în dispozitivul deciziei contestate a fost admisă parțial acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului moral, iar în partea încasării prejudiciului material a fost admisă în principiu, în partea descriptivă a deciziei instanța de apel contrar prevederilor art.394 alin. (5) nu s-a pronunțat în nici un mod asupra acestei chestiuni și nu și-a argumentat soluția adoptată. Toate aceste motive nu și-au găsit reflectare în hotărîrea instanței de apel și nepronunțarea asupra acestora reprezintă prin sine neexaminarea fondului apelului de către instanța de apel, ce se consideră eroare de drept și este temei pentru recurs. Astfel, Colegiul penal conchide că instanța de apel la judecarea apelului a comis erori de drept, prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărîrea atacată nu cuprinde motivele prin care să se întemeieze soluția adoptată. Procedînd în asemenea mod, instanța nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.414 alin.(2) și 417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, ceea ce echivalează cu erori judiciare, ce s-au soldat cu o hotărîre neîntemeiată și nemotivată. Avînd în vedere că erorile de drept invocate nu pot fi corectate de către instanța de recurs, decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță. La noua rejudecare a cauzei instanța de apel are obligația cu strictețe să respecte prevederile art.414 Cod de procedură penală, să înlăture erorile enumerate mai sus, să verifice minuțios legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor prezentate, minuțios să studieze și corect să aprecieze juridic materialele cauzei în tot ansamblul lor, să țină seama de cele expuse în decizia Curții Supreme de Justiție din 05.02.2013 legate de justa apreciere, sub toate aspectele, complet și obiectiv a tuturor împrejurărilor cauzei, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apeluri și recursuri și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o 17 hotărîre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală. Instanța de recurs accentuează că potrivit art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsură în care situația de fapt rămîne cea care a existat la soluționarea recursului.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție DECIDE: Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Miron Constantin, avocatul Purcel Sergiu în numele părții vătămate Palade Vitalie și avocatul Zamfir Pavel în numele inculpatului Vrancean Vladimir, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2013, în cauza penală în privința lui Spoială Vitalie Vasile și Vrancean Vladimir Vitalie și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac, pronunțată în ședință publică la 08 iulie 2014, ora 0950. Președinte Constantin Alerguș Judecători Ion Guzun Nicolae Clima Ala Cobăneanu Dumitru Mardari 18