1ra-1022/14 — art.328 al.1, 309/1 al.3 CP

1ra-1022/14 — art.328 al.1, 309/1 al.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1022/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 iunie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte –Nicolae Gordilă

Judecători – Liliana Catan, Elena Covalenco, Ion Guzun și Iurie Diaconu

a judecat în ședință fără participarea părților, recursul ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vasile Bolduratu, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2014, în cauza penală

în privința lui

Rotaru Ion Gheorghe, a. n. 06.06.1957, originar din s.

Mereșeni, r. Hîncești, domiciliat în or. Hîncești, str. Hîncu 105,

ap. 1;

și

Todiță Sergiu Pavel, a.n. 27.06.1969, originar din

Ucraina, reg. Zaporojie, domiciliat în or. Cimișlia, str. 27

August nr. 9.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

- Instanța de fond - 14.03.2008- 26.10.2012;

- Instanța de apel - 02.05.2013- 28.01.2014;

- Instanța de recurs - 06.05.2014 - 10 .06.2014;

C O N S T A T Ă :

și Todiță Sergiu Pavel, au fost achitați de sub învinuirea înaintată în baza art.3091 alin.(3)

lit. c); 328 alin. (1) Cod penal, din lipsa în acțiunile lor a elementelor acestor infracțiuni.

urmărire penală Rotaru Ion Gheorghe, este învinuit în aceia că, activînd în funcția de

Comisar - interimar al Comisariatului de Poliție raional Cimișlia, în baza Ordinului

Ministrului Afacerilor Interne nr. 53 EF din 01.02.2007, adică fiind o persoană cu funcție

de răspundere căreia prin numire într-o instituție de stat i-au fost acordate permanent

drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, a acțiunilor

administrative de dispoziție, precum și organizatorico-economice, fiind abilitat în baza

pct. 5, 8 ale atribuțiilor de serviciu să organizeze activitatea subdiviziunilor

comisariatului în vederea descoperirii cazurilor cu privire la infracțiuni și contravenții

administrative, executarea controlului asupra respectării necondiționate a legislației de

către colaboratorii comisariatului de poliție și asupra legalității acțiunilor lor în exercițiul

de funcție, a săvîrșit tortura și depășirea atribuțiilor de serviciu în următoarele

circumstanțe:

1

La 04.05.2007, în s. Fetița, raionul Cimișlia a fost săvîrșit violul lui A. Baltag. Pe

acest fapt, de Secția Urmărire Penală a CPR Cimișlia la 06.05.2007 a fost pornită

urmărirea penală pe cauza penală nr. 2007400094 conform elementelor infracțiunii

prevăzute de art. 171 alin. (1) Cod penal, investigațiile în vederea identificării

infractorului fiind organizate nemijlocit de Comisarul CRP Cimișlia Ion Rotaru.

La 07.05.2007 în cadrul investigațiilor faptei menționate, fără a avea vre-un temei

legal prevăzut de art. 63 CPP RM pentru a suspecta în săvîrșirea acestei infracțiuni pe

locuitorul satului Fetița, raionul Cimișlia, Sergiu Pădureț și a aplica față de el prevederile

art. 166 CPP RM și art. 248 CCA, Ion Rotaru a dat indicații ca Sergiu Pădureț să fie

reținut.

Tot atunci, la 07.05.2007, în jurul orelor 18.00-19.00, acționînd din interese

carieristice, cu scopul de a descoperi prin orice metodă infracțiunea de viol precum și a

obține de la Sergiu Pădureț declarații de autodenunțare, Rotaru Ion a depășit în mod vădit

limitele drepturilor acordate lui de art. 16 a Legii „Cu privire la poliție”, organizînd

torturare ultimului.

Astfel, în biroul de serviciu din sediul CPR Cimișlia, acționînd intenționat și în

complicitate cu Șeful Poliției Criminale a Comisariatului de Poliție raionul Cimișlia,

Todiță Sergiu, cu un mijloc special din dotarea MAI, (aplicarea cărui cauza suferințe

fizice deosebite) și anume cu un baston de cauciuc i-a provocat lui Sergiu Pădureț o

lovitură peste cap, 2 lovituri peste spate și 2 lovituri peste fese în final provocîndu-i și o

lovitură cu palma la timpanul urechii stîngi. Ulterior, cu același baston de cauciuc Todiță

Sergiu fiind instigat de Rotaru Ion i-a provocat lui Sergiu Pădureț 3 lovituri peste fese.

Ca urmare a acțiunilor menționate lui Pădureț Sergiu i-au fost cauzate dureri fizice

puternice și leziuni corporale în formă de 2 echimoze masive pe ambele fese de

dimensiunea 20 x 18 cm, din stînga și 18 x 17 cm din dreapta, calificate conform

raportului de expertiză medico-legală din 09.11.2007 ca vătămare corporală ușoară.

Faptele numite ale lui Rotaru Ion procurorul le-a încadrat juridic în prevederile art.

3091 alin. (3), lit. c) Cod penal, provocarea în mod intenționat a durerilor și suferințelor

fizice puternice unei persoane cu folosirea unor instrumente speciale de tortură, cu scopul

de a obține de la această persoană informații sau mărturisiri, pentru un act pe care aceasta

este bănuită că 1-a comis

Tot el, Rotaru Ion, este învinuit de către organul de urmărire penală, că urmărind

scopul de a obține de la Sergiu Pădureț declarații de autodenunțare în săvîrșirea

infracțiunii menționate, fără a avea careva temeiuri legale, a dat indicații șefului Poliției

Criminale Todiță Sergiu de a-1 reține pe Pădureț Sergiu fapt realizat ulterior de către

Todiță Sergiu iar ca urmare, Pădureț Sergiu între orele 19.00 data de 07.05.2007 pînă în

jurul orelor 11.00 data de 08.05.2007 a fost deținut fără hrană în Izolatorul de detenție

provizorie a CPR Cimișlia prin ce i-a cauzat ultimului daune în proporții considerabile

drepturilor și intereselor ocrotite de lege.

Faptele numite ale lui Rotaru Ion procurorul le-a încadrat juridic în prevederile art.

328 alin. (1) Cod penal pe semnele, săvîrșirea de către o persoană cu funcții de

răspundere a unor acțiuni care depășesc in mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor

2

acordate prin lege prin ce a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice.

De către organul de urmărire penală, Todiță Sergiu Pavel, este învinuit în aceia că,

activînd în baza Ordinul Ministrului Afacerilor Interne, nr. 106-ef din 14.04.2006 în

funcția de Șef al Poliției Criminale a Comisariatului de Poliție raionul Cimișlia, adică

fiind o persoană cu funcție de răspundere căreia în conformitate cu atribuțiile aferente

funcției precum și potrivit competențelor prevăzute de Legea nr. 416 din 18.12.1990 „Cu

privire la poliție”, i-au fost acordate în mod permanent drepturi și obligații în vederea

exercitării funcțiilor autorității publice, a acțiunilor administrative de dispoziție, fiind

obligat să organizeze petrecerea măsurilor operative de investigație pentru descoperirea

infracțiunilor și depistarea persoanelor, de a ieși personal la locul săvîrșirii infracțiunilor

grave pentru a organiza căutarea infractorilor, de a efectua controlul asupra îndeplinirii

respectării cu strictețe a legislației de către subalterni, de a precauta cereri, plîngeri și

informații parvenite de la cetățeni despre infracțiunile săvîrșite, de a organiza lucrul la

deschiderea dosarului pe toate crimele nedescoperite nu mai tîrziu de 10 zile după

pornirea cauzei penale conform prevederilor pct. pct. 1, 6, 13, 15, 18 a fișei de post a

șefului poliției criminale din cadrul CPR Cimișlia aprobată pentru anul 2007, a săvîrșit un

șir de infracțiuni în următoarele circumstanțe:

La 04.05.2007 în s. Fetița, raionul Cimișlia a fost săvîrșit violul lui Anastasia

Baltag, iar la 06.05.2007 pe acest fapt de CPR Cimișlia a fost pornită urmărirea penală pe

cauza penală nr. 2007400094 în baza art. 171 alin. (1) Cod penal.

La 07.05.2007 în cadrul investigațiilor faptei menționate, o grupă de colaboratori

din cadrul CPR Cimișlia condusă de Sergiu Todiță, fără a avea vre-un temei legal,

prevăzut de art. 63 CPP RM, pentru a-1 suspecta în săvîrșirea acestei infracțiuni pe

locuitorul satului Fetița, raionul Cimișlia, Sergiu Pădureț precum și a aplica față de el

prevederile art. 166 CPP RM, a art. 13 pct. 4), pct. 7), și pct. 11) a Legii „Cu privire la

poliție” la indicația comisarului CRP Cimișlia Ion Rotaru 1-au reținut pe Sergiu Pădureț.

Tot atunci, la 07.05.2007, în jurul orelor 18.00-19.00, acționînd cu interes

carieristic, motivat de exces de zel, exprimat în dorința de a identifica prin orice metodă

persoana, care a săvîrșit violul lui A.Baltag și dorind să obțină o astfel de informație de la

Sergiu Pădureț, Todiță Sergiu a depășit în mod vădit limitele drepturilor acordate lui de

art. 16 a Legii „Cu privire la poliție”. Astfel, în biroul de serviciu din sediul CPR,

acționînd intenționat și in comun acord cu comisarul CPR Cimișlia Rotaru Ion, Pădureț

Sergiu cu un mijloc special, din dotarea MAI, (aplicarea cărui cauza suferințe fizice

deosebite) și anume cu un baston de cauciuc, i-a provocat lui Sergiu Pădureț 3 lovituri

peste fese, ulterior Rotaru Ion urmărind același scop i-a mai cauzat lui Sergiu Pădureț o

lovitură cu palma la timpanul urechii stîngi, apoi cu același baston de cauciuc o lovitură

peste cap, 2 lovituri peste spate și 2 lovituri pe fese.

Ca urmare lui Pădureț Sergiu i-au fost cauzate dureri fizice puternice și leziuni

corporale în formă de 2 echimoze masive pe ambele fese de dimensiunea 20 x 18 cm din

stînga și 18 x 17 cm din dreapta, calificate conform raportului de expertiză medico-legală

din ca vătămare corporală ușoară.

3

Faptele numite ale lui Todiță Sergiu procurorul le-a încadrat juridic în prevederile

art. 3091 alin. (3), lit. c) Cod penal, provocarea în mod intenționat a durerilor și

suferințelor fizice puternice unei persoane cu folosirea unor instrumente speciale de

tortură, cu scopul de a obține de la această persoană informații sau mărturisiri, pentru un

act pe care aceasta este bănuită că 1-a comis.

Tot el, adică Todiță Sergiu este învinuit, că urmărind scopul de a obține de la Sergiu

Pădureț informații și mărturisiri privind săvîrșirea violului lui A.Baltag precum și a atinge

scopul inițial, autodenunțarea lui Sergiu Pădureț în săvîrșirea infracțiunii menționate i-a

dat indicații ilegale ofițerului de gardă din unitatea de gardă a CPR Cimișlia, Caraja Iurie

de a-1 reține pe Pădureț Sergiu iar ca urmare, Sergiu Pădureț între orele 19.00 data de

07.05.2007 pînă în jurul orelor 11.00 data de 08.05.2007 a fost deținut fără hrană în

Izolatorul de detenție provizorie a CPR Cimișlia prin ce i-a cauzat ultimului daune în

proporții considerabile.

Faptele lui Todiță Sergiu procurorul le-a încadrat juridic în prevederile art. 328 alin.

(1) Cod penal pe semnele, săvîrșirea de către o persoană cu funcții de răspundere a unor

acțiuni care depășesc in mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege

prin ce a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege

ale persoanelor fizice.

casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care:

- Rotaru Ion să fie recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal - la 5 ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a activa în cadrul

subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne pe un termen de 3 ani.

- în baza art. 328 alin. (1) Cod pena - l la 1 an închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a activa in cadrul subdiviziunilor

Ministerului Afacerilor Interne pe un termen de 3 ani.

În conformitate cu prevederile art. 84 Cod penal, a-i stabili inculpatului Rotaru Ion

pedeapsa definitivă sub formă de 6 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a activa in cadrul subdiviziunilor Ministerului

Afacerilor Interne pe un termen de 3 ani;

-inculpatul Todiță Sergiu să fie recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal la de 5 ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a activa in cadrul

subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne pe un termen de 3 ani.

- în baza art. 328 alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare, cu executarea pedepsei in

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a activa în cadrul subdiviziunilor

Ministerului Afacerilor Interne pe un termen de 3 ani.

În conformitate cu prevederile art. 84 Cod penal, a-i stabili inculpatului Todiță

Sergiu pedeapsa definitivă sub formă de 6 ani închisoare cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a activa în cadrul subdiviziunilor

Ministerului Afacerilor Interne pe un termen de 3 ani.

4

În motivarea apelului s-a invocă că:

- instanța de judecată a dat o apreciere subiectivă probelor prezentate de acuzatorul

de stat iar la baza sentinței de achitare a pus în exclusivitate circumstanțele faptice

prezentate de inculpați și apărătorii acestora;

- instanța nu s-a expus asupra pertinenței probei materiale și anume, a dovezii scrise

semnate de inculpatul Todiță Sergiu prin care ultimul confirmă faptul deținerii ilegale în

perioada 07.04-11.04.2007 a părții vătămate Pădureț Sergiu în Izolatorul de Detenție

Preventivă a CPR Cimișlia;

- nu pot fi puse la baza sentinței de achitare declarațiile martorului Vacarciuc A.

care, înafară de expunerea cronologică a unor fapte legate de activitatea inculpatului

Rotaru Ion în funcția de comisar al CPR Cimișlia și interacțiunea ultimului cu organele

administrației publice locale precum și conducerea Ministerului Afacerilor Interne,

instanței de judecată nu a relatat, totodată fiind stabilit cu certitudine faptul, că martorul

Vacarciuc A. nu posedă careva date concludente despre maltratarea și reținerea părții

vătămate Pădureț Sergiu;

- urmează a fi apreciate critic depozițiile martorilor Gavriliță Vasile, Caraiman

Oleg, Secrieru Dumitru, Covali Vasile, Prodius Nicolae, Rozdovanu Sergiu, Leșanu

Vladimir, Gangan Ion, Srandi Efinia, Florea Mihail, Gheorghe Rusu, Cebotari Iurie,

Toderaș Leonid, Gheorghelaș Vadim date instanței de judecată avînd în vedere faptul, că

s-au aflat în subordinea inculpatului Rotaru Ion în perioada deținerii de către ultimul a

funcției de comisar al CPR Cimișlia.

fost a fost respins ca nefondat apelul procurorului și menținută fără modificări sentința.

4.1. În motivarea soluției sale instanța de apel a menționat, că analizînd obiectiv

cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității si colaborării lor, instanța de fond just a adoptat o

sentință de achitare în privința lui inculpaților Rotaru Ion și Todiță Sergiu, pe învinuirea

înaintată, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunilor încriminate, or

învinuirea încriminată inculpaților în ședința de judecată nu și-a găsit confirmare.

Astfel, instanța de apel a conchis că la 11.05.2007, partea vătămată Sergiu Pădureț a

înaintat o cerere procurorului r-lui Cimișlia, S. Mocanu, care a fost înregistrată la data de

14.05.2007 (f.d. 29 vol. I) ulterior, materialele au fost transmise oficial în Procuratura

Anticorupție la 17.05.2007 (f.d. 26 vol. I).

În instanța de fond fiind audiat Pădureț Sergiu a declarat că la 11.05.2007, din

procuratura Cimișlia el a fost îndreptat în Procuratura Anticorupție. Iar apoi, în repetate

rînduri a fost vizitat în satul natal de către procurorul Victor Muruziuc, care a preluat de

la el declarații și a efectuat și alte acțiuni. Totodată el a declarat că în timpul comunicării

cu procurorul, ultimul enunța critici referitoare la Rotaru, numindu-1 om rău. În instanță a

fost stabilit faptul că partea vătămată a intrat în vizorul poliției după o infracțiune de viol,

care a fostă comis la 04.05.2007. Dar, în Comisariatul de poliție Cimișlia el a fost adus la

07.05.2007.

5

Deasemenea, Instanța de apel a mai reținut, că deși în cererea și explicația lui

Pădureț Sergiu din 11.05.2007 era invocat expres numele lui Rotaru Ion, cauzele penale

au fost pornite pe fapt, Pădureț Sergiu fiind recunoscut și audiat în calitate de parte

vătămată la 18.07.2007, peste mai bine de 2 luni de la înaintarea cererii. El a indicat

numele lui Rotaru Ion, dar nu prezintă informații după ce ar putea să-l recunoască (f.d.

105-106 vol. I).

În continuarea s-a stabilit că, pînă în toamnă anului 2007 pe cauza penală nu s-au

efectuat acțiuni procesuale, termenele de urmărire penală fiind prelungite de mai multe

ori, în aceste ordonanțe, cît și în alte acte, fiind invocat numele lui Rotaru Ion (f.d. 22, 23,

24-25 vol. I).

Instanța de apel nu a reținut ca probă recunoașterea inculpaților după fotografie,

deoarece aceasta este contrară prevederilor art. 116 Cod de procedură penală, în condițiile

în care acțiunile procedurale de recunoaștere a acestora a fost posibilă pe viu și cu

participarea nemijlocita a apărătorilor.

La 14.02.2008, Pădureț Sergiu a înaintat o cerere prin care a cerut încetarea

urmăririi penale. Acest fapt a fost confirmat de către el în cadrul ședinței de judecată a

instanței de fond și de apel.

De asemenea, a fost stabilit și faptul că a existat o așa cerere și pe marginea ei

procurorul a emis ordonanță de refuz de a începe urmărirea penală din lipsa indicilor

infracțiunii prevăzute de art. 312 Cod penal, în acțiunile lui Pădureț Sergiu, cererea în

cauză precum și ordonanța procurorului nu sunt anexate la materialele cauzei.

La baza soluției privind menținerea sentinței de achitare, Colegiul penal al Curții de

Apel a pus declarațiile martorului Mogîldea Nicolae, care s-a aflat într-o celulă cu

Pădureț Sergiu și care a declarat că în timpul urmării penale a fost supus presiunilor din

partea procurorului Murziuc Victor, declarațiile martorului Burduh Alexei, care de

asemenea a fost influențat și amenințat de către procurorul menționat.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a conchis că declarațiile părții vătămate și a

martorilor, date în timpul urmăririi penale, nu pot fi puse la baza unei sentințe de

condamnare, indiferent de modul cum au fost acumulate, administrate și apreciate,

probele în formă de declarații a martorilor și a părții vătămate, depuse de aceștia în timpul

urmăririi penale, în conformitate cu prevederile alin. (3), art. 389 CPP RM, nu pot fi puse

la baza unei sentințe de condamnare, dat fiind faptul că în cadrul ședințelor de judecată a

instanței de fond aceștea și le-au modificat iar la urmărirea penală nu au fost petrecute

confruntări între Ion Rotaru și martorii, și nici cu partea vătămată Sergiu Pădureț.

Instanțe de apel a mai reținut, că acuzarea s-a bazat în principiu pe o singură probă

cu caracter direct și anume, pe declarațiile părții vătămate Pădureț Sergiu, care inițial a

declarat că la 07.05.2007, în incinta CRP inculpații 1-au maltratat cauzîndu-i leziuni

corporale ușoare, iar apoi 1-au reținut în izolator pînă a doua zi dimineața, fără a-i

întocmi careva acte. El a mai declarat că, despre maltratare, a povestit cîte ceva unor

persoane.

Astfel, în izolatorul CRP partea vătămată a fost deținut împreună cu alte 3 persoane,

la care le-a povestit ce s-a întîmplat cu el. Aceste 3 persoane au fost audiate în instanță în

6

calitate de martori. Din ele, doar Mihail Nedrița a confirmat într-un mod confuz că

Pădureț Sergiu i-a povestit ceva despre faptul maltratării, arătîndu-i prin fereastră și o

persoana care se afla în curtea CRP și care 1-a maltratat. Această persoană petrecea o

trecere în revistă a personalului polițienesc în curtea comisariatului, Pădureț Sergiu i-a

spus că acela e comisarul.

Aceste declarații au fost combătute de răspunsul primit din CRP prin care e

menționat că, pe fereastra celulei în care erau deținuți Pădureț Sergiu și Nedrița Nicolae

este imposibil de observat locul tradițional al trecerii în revistă a personalului, iar în luna

mai fereastra în genere este acoperită cu frunze de vița -de -vie.

O altă persoană cu care partea vătămată s-a aflat în celula izolatorului de detenție a

fost Nicolae Mogîldea, declarațiile la care s-a referit instanța de apel mai sus, care a

indicat în instanță că partea vătămată nu i-a spus nimic despre maltratare și el nu a

observat la acesta nimic suspect.

A treia persoană cu care Pădureț Sergiu a fost deținut în izolator este Florea Mihail,

care în instanță a declarat, că pe fundalul bănuielilor de comitere de către Pădureț Sergiu

a unui viol, în izolator în timp de noapte, intre ei s-a iscat o altercație fizică în timpul

căreia el i-a aplicat părții vătămate cîteva lovituri la spate cu coada din lemn a unei

mături, cu care ei trebuiau să măture celula, astfel, declarațiile acestor martori nu

confirmă vinovăția inculpaților.

Colegiul penal a menționat că, acuzatorul de stat nu a prezentat alte probe cu

caracter direct, iar declarațiile părții vătămate au fost confuze și neconcludente, fiind

combătute prin alte probe examinate în proces.

Mai mult ca atît fiind audiat în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel Pădureț

Sergiu, a menționat că susține declarațiile parțial dat fiind faptul că unele le-a semnat

nefiind citite de el, a declarat că a vrut să-și retragă plîngerea însă a fost amenințat de

procuror, nu cunoaște cine la lovit la fese.

De asemenea, instanța de apel a invocat că în perioada detenției a parții vătămate în

izolatorul CRP, acesta a fost verificat permanent de procurorul Procuraturii Cimișlia,

Alexandra Borodin și de medicul Rusu Gheorghe, aceaștea nu au depistat încălcări și

totodată ei nu i-au fost adresate plîngeri.

De asemenea, la 08.05.2007, adică după maltratări, Pădureț Sergiu a fost adus în

fața unui judecător, care a examinat cazul contravențional și care i-a aplicat acestuia 3

zile de arest administrativ, dar nici acestuia partea vătămată nu i-a comunicat nimic

despre așa zisa reținere ilegală și nici despre maltratare.

Instanța de apel la baza soluției adoptate a pus și declarațiile martorului Andrei

Vacarciuc, care a declarat că partea vătămată a confirmat că procurorii i-au spus că

vînătăile i-au fost cauzate de comisarul Ion Rotaru și pentru acesta el trebuie pus la

respect fiindcă este un om rău. Acesta i-a spus că nu are pretenții față de nimeni, dar la el

acasă a fost un procuror de la Chișinău, care i-a spus în mod categoric că 1-a bătut anume

Ion Rotaru și 1-a atenționat să colaboreze cu procuratura. Era evident că băiatul era

speriat și influențat de acel procuror.

7

Colegiul a menționat că, încă la urmărirea penală Pădureț Sergiu a încercat să se

dezică de acuzațiile aduse lui Todița Sergiu și Rotaru Ion, dar fiind presat psihologic de

organul procuraturii a revenit la declarațiile anterioare, în ședința de judecată a instanței

de fond Pădureț Sergiu s-a încurcat în declarațiile sale, iar în ședința instanței de apel în

general a spus că nu ține minte nimic a comunicat că a discutat cu Todița Sergiu, că

Rotaru Ion intra și ieșea din birou dar nu ține minte cine la lovit de cîte ori cîte persoane

erau în birou.

Instanța de apel a conchis că nevinovăția inculpaților se mai confirmă și prin

declarațiile inculpatului, Todiță Sergiu care a declarat instanței, că nu a comis

infracțiunea incriminată, nu 1-a maltratat pe Pădureț nici într-un fel, i-a eliberat lui

Pădureț certificatul de aflare la poliție de la 07.05.2007 pînă la 11.05.2007, deoarece într-

adevăr Pădureț Sergiu la 07.05.2007 practic toată ziua de muncă s-a aflat la poliție sau la

medic, iar de la 08.05.2007 pînă la 11.05.2007 a fost arestat administrativ conform

deciziei Judecătoriei Cimișlia din 08.05.2007. Nu a dat indicații ofițerului de serviciu ca

Pădureț Sergiu să fie deținut în izolator în perioada 07- 08.05.2007.

La baza nevinovăției inculpatului Todița Sergiu, instanța de apel a enumerat aceleași

probe care au fost puse la baza achitării inculpatului Rotaru, fiind enumerate și

declarațiile martorilor Melente Vasile, Buțanu Mihail, Savanu Tudor, Cevali Vasile,

Secrier Dumitra, Caraiman Oleg, Gavrilițî Vasile, Leșanu Vladimir, Rozdovanu Sergiu,

Prodius Nicolae, Ciboteri Iurie, Gherghilaș Vădim, Toderaș Leonid, Pășeau Andrei care

la rîndul lor, confirmă nevinovăția inculpaților Todița Sergiu și Rotaru Ion.

Instanța de apel a conchis, că în speța examinată nu există nici un semn caracteristic

torturii, ori nu este arătată legătura cauzală între leziunea corporală depistată la partea

vătămată și faptele incriminate lui Rotaru Ion și Todița Sergiu.

solicitîndu-se casarea acesteia, cu remiterea cauzei la o nouă rejudecare în instanța de

apel, în alt complet de judecată, invocînd temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul declarat.

În susținerea temeiului invocat se indică următoarele argumente:

- instanța de apel doar a copiat sentința;

- instanța de judecată a oferit o apreciere subiectivă probelor prezentate de

acuzatorul de stat care denotă cu certitudine următoarele :

*lipsirea ilegală de libertate a părții vătămate Pădureț Sergiu care s-a aflat o zi

ilegal în Izolatorul de Detenție Preventivă a CPR Cimișlia la 07.05.2007 la indicația

inculpaților Rotaru Ion și Todiță Sergiu;

*intenția inculpaților Rotaru Ion și Todiță Sergiu de a obține depoziții de la partea

vătămată Pădureț Sergiu prin care să fi recunoscut comiterea violului cet. Baltag

Anastasia;

*aplicarea violenței, inclusiv cu ajutorul mijloacelor speciale, de către inculpații

Rotaru Ion și Todiță Sergiu în privința părții vătămate Pădureț Sergiu în vederea

determinării ultimului de a recunoaște comiterea violului ;

8

*existența vătămărilor corporale la partea vătămată Pădureț Sergiu care au fost

produse pe parcursul perioadei aflării ultimului în IDP a CPR Cimișlia în perioada

07.05-11.05.2007 și confirmate prin rapoartele de xepertiză efectuate la caz..

- la baza sentinței de achitare pronunțate a pus în exclusivitate circumstanțele faptice

prezentate de inculpați și apărătorii acestora;

- instanța de judecată nu s-a expus asupra pertinenței probei materiale și anume, a

dovezii scrise semnate de inculpatul Todiță Sergiu prin care ultimul confirmă faptul

deținerii ilegale în perioada 07.04-11.04.2007 a părții vătămate Pădureț Sergiu în

Izolatorul de Detenție Preventivă a CPR Cimișlia;

- nu pot fi puse la baza sentinței de achitare declarațiile martorului Vacarciuc A.

care, înafară de expunerea cronologică a unor fapte legate de activitatea inculpatului

Rotaru Ion în funcția de comisar al CPR Cimișlia și interacțiunea ultimului cu organele

administrației publice locale precum și conducerea Ministerului Afacerilor Interne,

instanței de judecată nu a relatat, totodată fiind stabilit cu certitudine faptul, că martorul

Vacarciuc A. nu posedă careva date concludente despre maltratarea și reținerea părții

vătămate Pădureț Sergiu;

- urmează a fi apreciate critic și depozițiile martorilor Gavriliță Vasile, Caraiman

Oleg, Secrieru Dumitru, Covali Vasile, Prodius Nicolae, Rozdovanu Sergiu, Leșanu

Vladimir, Gangan Ion, Srandi Efinia, Florea Mihail, Gheorghe Rusu, Cebotari Iurie,

Toderaș Leonid, Gheorghelaș Vadim date instanței de judecată avînd în vedere faptul, că

s-au aflat în subordinea inculpatului Rotaru Ion în perioada deținerii de către ultimul a

funcției de comisar al CPR Cimișlia;

- din cuprinsul deciziei atacate rezultă că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

apelului declarat de procuror, adică nu este luat spre examinare și, respectiv, nu s-a

pronunțat asupra motivelor invocate de acest apelant;

- instanța de apel la achitarea inculpaților Rotaru I. și Todița S. a constatat că fapta

imputată inculpaților, prevăzută la art. 3091 alin. (3), lit. c) Cod penal și la art. 328 alin.

(1) Cod, nu a avut loc, negăsindu-și confirmare, însă menține achitarea acestora

deoarece lipsesc în acțiunile inculpaților elementele acestor infracțiunii.

- instanța de fond în partea descriptivă a sentinței de achitare menționează art.390

alin.(1) punctul 1) și 2) al Codului de procedură penală deoarece nu s-a constatat

existența faptei de infracțiune și fapta nu a fost săvîrșită de inculpați.

În dispozitivul sentinței, instanța de fond hotărăște achitarea inculpaților din lipsa în

acțiunile lor a elementelor acestei infracțiuni, adică în baza art.390 alin.(1) punctul 3) al

Codului de procedură penală.

5.1. Avocatul Țurcan Vasile în numele inculpatului Rotaru Ion, inculpatul Todiță

Sergiu cît și partea vătămată Pădureț Sergiu au prezentat referință pe marginea

recursului, prin care au solicitat respingerea acestuia, cu menținerea hotărîrii contestate.

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat urmează a fi

admis din următoarele considerente:

9

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de

către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărîrile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de

apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de

apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat

sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel

sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de

inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ

au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul lărgit constată, că instanța de apel la examinarea apelului declarat nu a

respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, nu a răspuns la toate motivele

invocate de apelant, în legătură cu ce în baza temeiului pentru recurs, prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, urmează a fi casată total decizia instanței de

apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare nu

poate fi corectată în instanța de recurs,iar nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor

motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului.

În primul rînd , Colegiul penal lărgit menționează, că instanța de apel a comis

aceeași eroare ca și prima instanță:

-instanța de apel la achitarea inculpaților Rotaru I. și Todița S. a constatat că fapta

imputată inculpaților, prevăzută la art. 3091 alin. (3), lit. c) Cod penal și la art. 328 alin.

(1) Cod penal, nu a avut loc, negăsindu-și confirmare, însă menține achitarea acestora

deoarece lipsesc în acțiunile inculpaților elementele acestor infracțiuni.

- instanța de fond în partea descriptivă a sentinței de achitare și-a motivat soluția în

baza art.390 alin.(1) punctul 1) și 2) al Codului de procedură penală deoarece nu s-a

constatat existența faptei de infracțiune și fapta nu a fost săvîrșită de inculpați, iar în

dispozitivul sentinței, instanța de fond hotărăște achitarea inculpaților din lipsa în

acțiunile lor a elementelor acestei infracțiuni, adică în baza art.390 alin.(1) punctul 3) al

Codului de procedură penală.

10

Prin urmare, ambele instanțe de judecată nu au respectat prevederile art.396 alin (2)

Cod de procedură penală, care se referă la dispoziția de achitare a inculpaților și motivul

pe care se întemeiază achitarea.

Situația descrisă mai sus, nu poate fi corectată în recurs, ceia ce echivalează cu

nesoluționarea fondului cauzei. Eroarea comisă nu oferă posibilitatea instanței de recurs

de a trage concluzii privitor la corectitudinea aprecierii probelor de către instanța de apel,

necătînd și la faptul că se constată o încălcarea flagrantă de către instanța de fond a

prevederilor art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală.

Astfel, motivarea soluției adoptată de instanța de apel, contrazice dispozitivului

hotărîrii, deoarece acesta este expus neclar, temei ce se încadrează în prevederile art.

427 alin.(1) pct. 6 Cod de procedură penală.

În al doilea rînd, lecturînd textul apelului, în raport cu recursul declarat, Colegiul

reține, că ultimul repetă motivele apelului, dar concomitent mai reține și faptul, că în

Decizia instanței de apel cu adevărat nu și-au găsit reflectare răspunsul la toate motivele

invocate, or potrivit art.414 alin. (3) Cod de procedură penală, Instanța de apel este

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În speță, la judecarea apelurilor instanța a încălcat prevederile stipulate în acest

articol. Astfel, apelantul s-a referit la un șir de argumente invocate în recurs la pct. 5. a

prezentei decizii, prin care motivează concret dezacordul cu sentința adoptată.

Soluția de respingere a apelului declarat de procuror este neargumentată și

necorespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în ședințele de

judecată atît a primei instanțe, cît și a celei de apel, în condițiile art. 100 alin. (4) CPP, iar

instanța de apel fără a se pronunța asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat de

acuzatorul de stat, a adoptat soluția contestată.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit menționează că, dacă instanța de apel a

respins apelul procurorului, decizia trebuia să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat

instanța pronunțînd hotărîrea respectivă, să indice din ce motive ele urmează a fi

reapreciate ori respinse ca probe.

La fel, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar și poate

administra, la cererea părților, orice probe noi pe care le consideră necesare, fiind

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Astfel, pornind de la motivele recursului ordinar declarat de procuror, care au fost

indicate de către ultimul și în apelul său rezultă că decizia instanței de apel este o copiere

absolută a sentinței, în care nu este nici o expunere asupra respingerii motivelor invocate

în apel de către acuzare, invocate la p.3 al prezentei decizii, fiind indicate în exclusivitate

circumstanțele faptice prezentate de inculpați și apărătorii acestora.

În al treilea rînd, în decizie la motivarea soluției de achitare, se face referire în

preponderență asupra acțiunilor inculpatul Rotaru Ion, iar cît privește acțiunile

inculpatului Todiță Sergiu e o mențiune vagă, superficială, facîndu-se trimitere la aceleași

probe, fără a se delimita careva motive ce a-r fi dus la achitarea anume a acestui inculpat.

Reieșind din cele descrise supra, Colegiul atestă faptul că în speță instanța de apel

nu a respectat prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, care stipulează că

11

fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor, ca apoi să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității probei respective,

expunînd temeiul respectiv în decizia sa.

Instanța de apel selectiv a grupat probele pe caz, unele fiind redate în decizie, iar

unel fiind ignorate, neanalizate, neapreciate, ca urmare nefiind elucidate faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date.

Mai mult, Colegiul menționează că, deși procurorul, nefiind de acord cu concluzia

instanței de fond, în apel a adus un șir de argumente, inclusiv și faptul că nu s-a dat

aprecierea cuvenită declarațiilor părții vătămate și martorilor, care în cumul cu alte probe

confirmă, în opinia sa vinovăția inculpaților conform învinuirilor înaintate, Curtea de

Apel, deliberînd asupra apelului procurorului a concluzionat la general că: „În prezența

acestor circumstanțe, Colegiul penal ajunge la ferma convingere că nu există careva

suport de fapt și de drept de a-l condamna pe Todița Sergiu și Rotaru Ion în baza unor

presupuneri invocate de către procuror în cererea de apel, din care considerente

hotărîrea de achitare pronunțată de către judecătoria Cimișlia din 26.10.2012 urmează

să fie menținută, ca fiind una legală, întemeiată și motivată, iar cererea de apel urmează

a fi respinsă ca nefondată.”

Astfel, instanța de apel a admis și a apreciat prioritar declarațiile inculpatului, care

are dreptul de a nu se autoincrimina și un cumul de probe prezentate de către partea

apărării numai la etapa cercetării judecătorești în instanța de fond, iar declarațiile părții

vătămate și a martorilor acuzării au fost apreciate critic la general, fără a argumenta

concluzia dată. Celelalte probe, care au fost cercetate în cadrul ședinței de judecată au

fost ignorate totalmente, nefiind analizate, apreciate și ca urmare, nu s-a expus asupra

admiterii și nici a respingerii acestora.

În această ordine de idei, Colegiul penal menționează, că procedînd în asemenea

mod, instanța de apel a ignorat prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, a

adoptat o hotărîre ilegală și neîntemeiată, motiv pentru care decizia instanței de apel

urmează a fi casată total cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță,

deoarece erorile juridice nu pot fi corectate de către instanța de recurs.

Rezumînd cele menționate, Colegiul constată că și-a găsit confirmare temeiul

invocat de recurent și prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală:

„instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel”, precum și

„motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărîrii”, ceea ce inevitabil duce la casarea

deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece

aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-

penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să verifice și să aprecieze profund

probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să

le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei

12

probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a

cauzei date, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să analizeze la modul

cuvenit prezența sau lipsa vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate,

ținînd cont de motivele expuse în pct. 6 al prezentei decizii și de motivele invocate și ca

urmare să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor

art.417 Cod de procedură penală

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în procuratura de nivelul Curții

de Apel Chișinău, Vasile Bolduratu, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 28 ianuarie 2014, în cauza penală în privința lui Rotaru Ion Gheorghe

și Todiță Sergiu și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de atac.

Decizia publicată la 08 iulie 2014, ora 09.50.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Elena Covalenco

Ion Guzun

Iurie Diaconu

13