1ra-1008/2014 — art. 179 alin. 1 CP

Dosarul nr.1ra-1008/14

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

04 iunie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

președinte –Petru Ursache,

judecătorii –Ghenadie Nicolaev și Vladimir Timofti,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău Călugăreanu Vitalie,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 decembrie

2013, în cauza penală în privința lui

Korcimari Alexandr Alexei, născut la 01 iunie

1977, originar din mun. Bălți, domiciliat în mun.

Chișinău, str. Braniștei, nr. 5/6, ap.62;

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

ordinar)

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție

C O N S T A T Ă:

dispusă încetarea procesului penal pe cauza penală în privința lui Korcimari

Alexandr Alexei în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 179 alin. (1) Cod penal,

din motiv că partea vătămată Korcimari Elena și-a retras plîngerea.

că, Korcimari Alexandr, în luna septembrie a anului 2012, aflîndu-se în

apartamentul nr. 62 situat pe str. Braniște 5/6, mun. Chișinău, care aparține cu

drept de proprietate, conform contractului de vînzare-cumpărare nr. 5205 din

13.08.2012, cet. Korcimari Elena, la rugămintea ultimei de a părăsit locuința dată,

Korcimari Alexandr a refuzat de a o părăsi, prin care i-a cauzat victimei un

prejudiciu moral.

1

avocatul Afanas Marin în numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia,

rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță și pronunțarea

unei noi hotărîri prin care Korcimari Alexandr să fie achitat de sub învinuirea în

comitere a infracțiunii prevăzute la art. 179 alin. (1) Cod penal.

2013 a fost admis apelul declarat, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Korcimari Alexandr Alexei

a fost achitat de sub învinuirea în comitere a infracțiunii prevăzute la art. 179 alin.

(1) Cod penal.

4.1. Pentru pronunțarea hotărîrii adoptate, instanța de apel a constatat că

Korcimari Alexandr s-a căsătorit cu Korcimari Elena la 22.10.2002. La 21.04.2004

s-a născut fiica lor Anastasia. În 2004 familiei lor le-a fost repartizat de către stat

apartamentul nr. 62, situat pe str. Braniște 5/6, mun. Chișinău. Ei au locuit

împreună în apartamentul dat pînă în anul 2009 și au continuat să locuiască și pînă

în prezent, acesta fiind și domiciliul lui Korcimari Alexandr. În anul 2009, în

timpul aflării lui Korcimari Alexandr la muncă în orașul Moscova, Korcimari

Elena fără a-l informa pe Korcimari Alexandr, la 17.08.2009 a obținut divorțul prin

intermediul instanței de judecată. După care, fără a-l anunța, a privatizat

apartamentul nr. 62, situat pe str. Braniște 5/6, mun. Chișinău. Mai tîrziu însă,

aducîndu-i la cunoștință faptul privatizării apartamentului dat, el s-a revoltat, avînd

intenția de a se adresa în instanța de judecată pentru anularea privatizării, însă

Korcimari Elena l-a convins că în pofida faptului că sunt divorțați, el va putea locui

în acest apartament. Pînă în luna iulie 2012 ei au trăit împreună în înțelegere. După

ce Korcimari Elena a plecat să locuiască separat, Korcimari Alexandr a anunțat-o

că apartamentul le aparține ambilor și că el se va adresa în instanța de judecată

pentru anularea privatizării. Careva cereri din partea lui Korcimari Elena nu au

parvenit. Concomitent, Korcimari Alexandr a efectuat reparații în această locuință,

cheltuind în acest sens o anumită sumă de bani. Cerințe de a părăsi locuința din

partea fostei soții, Korcimari Elena, nu au fost înaintate față de el, pînă la pornirea

urmăririi penale pe cazul dat.

4.2. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii imputate, deoarece locuința pe

care inculpatul refuza să o părăsească era de fapt și domiciliul său stabil și

permanent mai mult de 8 ani.

De asemenea, din probele administrate la dosar, conflictul dintre inculpat și

partea vătămată poartă mai mult un caracter civil și familial, din motiv că relațiile

acestora au devenit ostile după desfacerea căsătoriei, iar apartenența dreptului de

proprietate asupra imobilului în cauză, urmează a fi examinat în procedură

contencioasă.

temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței, din motiv că apelul a fost

greșit admis.

2

materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, o hotărîre a

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul

cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Un asemenea temei de admitere a recursului și casare a deciziei contestate,

nu poate fi reținut de Colegiul penal, deoarece instanța de apel just și întemeiat s-a

expus asupra hotărîrii pronunțate, analizînd minuțios, obiectiv și în ansamblu

probatoriul pe cauza penală nominalizată, motivînd astfel soluția adoptată.

Prin urmare, instanța de apel corect a reținut faptul că, deși de iure,

proprietar al locuinței este Korcimari Elena în baza contractului de vînzare-

cumpărare nr. 5205 din 13.08.2012 (f.d. 9-12), Korcimari Alexandr pe perioada

căsătoriei acestora, care a durat aproximativ 8 ani, a domiciliat în imobilul vizat.

Iar după divorț, pînă la 30.07.2012 aceștia au continuat să ducă un trai comun în

apartamentul părții vătămate. Însă, în urma unui conflict iscat între Korcimari

Alexandr și Korcimari Elena, cea din urmă a plecat să locuiască împreună cu

mama sa, iar în luna august 2012 a revenit în apartament cu scopul de a lua

hainele. Așadar, din cele relatate de către însăși partea vătămată, rezultă că

inculpatul domicilia permanent în locuința care aparține cu drept de proprietate lui

Korcimari Elena. Această circumstanță este relevantă pentru speța în cauză

deoarece, noțiunea de „domiciliu” în sensul normei penale vizate, nu totdeauna se

suprapune cu noțiune de drept de proprietate utilizat de dreptul civil autohton.

Astfel, Colegiul penal susține că potrivit art. 6 pct. 11) Cod de procedură

penală prin domiciliu se înțelege – locuință sau construcție destinată pentru

locuirea permanentă sau temporară a unei sau a mai multor persoane (casă,

apartament, vilă, cameră la hotel, cabină pe o navă maritimă sau fluvială), precum

și încăperile anexate nemijlocit la acestea, constituind o parte indivizibilă (verandă,

terasă, mansardă, balcon, beci, un alt loc de uz comun). Prin noțiunea de domiciliu,

în sensul prezentului cod, se înțelege și orice teren privat, automobil, navă

maritimă și fluvială privată, birou.

Bunăoară, prin cele consemnate de legiuitor în norma adnotată, conchidem

că noțiunea de domiciliu implică nu ideea de imobil, luat în considerație în

materialitatea sa, ci ideea de loc în care o persoană își desfășoară viața personală.

De asemenea, Colegiul penal remarcă faptul că sunt în drept să pătrundă sau

să rămînă într-un domiciliu persoanele care îl folosesc efectiv fie singure, fie

împreună cu alte persoane, în temeiul relațiilor de familie ori al înțelegerii

intervenite între ele sau în temeiul consimțămîntului dat spre a locui împreună cu

alte persoane. Din declarațiile date de către partea vătămată, susținute și de către

inculpat, ambele părți au locuit într-un domiciliu în temeiul relațiilor de familie, iar

după divorț – în temeiul consimțămîntului părții vătămate, pînă în momentul cînd

s-a iscat o ceartă între aceștia și ultima a plecat la mama sa, iar inculpatul

continuînd să locuiască în apartamentul care aparține de drept părții vătămate.

În această ordine de idei, instanța de recurs constată că instanța de apel just a

sesizat natura civilă a litigiului declanșat între foștii soți, din motivul lipsei faptei

3

ilicite de ordin penal, care ar servi drept temei de tragere la răspundere penală în

baza art. 179 alin. (1) Cod penal.

Totodată, Colegiul penal conchide că instanța de apel, în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv

probele administrate la dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenței și

concludenței, atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale cît și în cadrul

ședințelor de judecată, fapt ce face, ca concluzia despre nevinovăția lui Korcimari

Alexandr Alexei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal,

să fie justă și întemeiată.

Ținînd cont de cele enunțate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

enunță că recursul procurorului urmează a fi declarat inadmisibil, fiindcă

argumentele invocate sunt vădit neîntemeiate.

Cod de procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Călugăreanu Vitalie împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 24 decembrie 2013 în privința lui Korcimari

Alexandr Alexei, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 02 iulie 2014.

Președinte Judecător Judecător

Petru Ursache Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti

4