1ra-897/2014 — Art. 190 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 06 iunie 2013, Lupașcu Octavian Vasile a fost condamnat în baza art.190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele publice pe un termen de 2 (doi) ani. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată pe un termen de probă de 3 (trei) ani. A fost admisă parțial acțiunea civilă și dispusă încasarea de la Lupașcu Octavian în beneficiul Bejenari Alina a prejudiciului material în sumă de 3000 (trei mii) dolari SUA și prejudiciul moral în sumă de 5000 (cinci mii) lei, în rest acțiunea a fost respinsă. 1

În fapt, prima instanță pe baza probelor administrate la dosar a constatat că, Lupașcu Octavian, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, de comun acord și în rezultatul înțelegerii prealabile cu o persoană în privința căruia prin ordonanța procurorului din 28 noiembrie 2012 au fost disjungate materialele din cauza penală, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd urmările lor prejudiciabile și dorind în mod conștient survenirea acestora, cunoscînd despre faptul că, Bejenari Alina Ion, dispune de mijloace bănești și dorește obținerea unui profit pentru acordarea împrumutului, creîndu-i impresie falsă despre restituirea ulterioară a împrumutului timp de trei luni și gajîndu-i în vederea acestui fapt autoturismul de model „Mistubischi Canter" numărul de înmatriculare NS AJ 825, pe care anterior la 23.02.2011 l-au vîndut lui Pronoza Vadim Anatolie, la 25.02.2011, aflîndu-se pe bd. Mircea cel Bătrîn, 24, mun. Chișinău, prin înșelăciune și abuz de încredere au dobîndit de la Bejenari Alina Ion, mijloace bănești în sumă de 3000 dolari SUA, ceea ce constituie 36 085,5 lei conform cursului valutar stabilit la data de 25.02.2011, de către BNM (1 dolar SUA echivalent a 12.0285 lei). Tot el, prin rechizitoriu se învinuește pentru faptul că, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, de comun acord și în rezultatul înțelegerii prealabile cu o persoană, în privința căreia prin ordonanța procurorului din 28 noiembrie 2012 au fost disjungate materialele din cauza penală, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd urmările lor prejudiciabile și dorind în mod conștient survenirea acestora, nefiind proprietar al autoturismului de model „Mitsubischi Canter”, numărul de înmatriculare NS AJ 825, sub pretextul înstrăinării acestuia, în perioada de timp de la 23.02.2011 pînă în luna august 2011, prin înșelăciune și abuz de încredere au dobîndit de la Pronoza Vadim Anatolie mijloace bănești în sumă de 5 200 euro, ceea ce constituie 85 883, 72 lei conform cursului valutar stabilit la data de 23.02.2011, de către BNM (1 euro echivalent a 16,5161 lei).

Sentința menționată a fost atacată cu apeluri de către: - procuror, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care Lupașcu Octavian Vasile să fie cunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la de art. 190 alin.(5) Cod penal și să-i fie numită o pedeapsă de 9 (nouă) ani închisoare, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcții în organele publice pe termene de 3 (trei) ani. - avocatul în numele inculpatului, care a solicitat casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Lupașcu Octavian să fie achitat, din motiv că lipsește latura obiectivă, cît și cea subiectivă a infracțiunii incriminate inculpatului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2014, au fost respinse apelurile declarate, ca nefondate, cu menținerea sentinței În motivarea soluției date, instanța de apel a indicat că, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Lupașcu Octavian a săvârșit infracțiunea imputată lui, prevăzută de art. 190 alin.(2) lit. b), c) Cod penal.

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare: 2 - procurorul, care invocînd temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei, în alt complet de judecători, din motiv că instanța că instanța de apel nu a argumentat pe deplin soluția adoptată; - inculpatul, care invocînd temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, dispunerea rejudecării cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, din motiv că în acțiunile lui lipsesc semnele componenței incriminate. 5.1. Inculpatul Lupașcu Octavian a prezentat referință pe marginea recursului declarat de procuror, prin care consideră recursul în cauză ca fiind neîntemeiat.

Verificînd argumentele invocate în recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, din următoarele considerente. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că recusrul este vădit neîntemeiat. Recurenții au invocat în recursurile ordinare ca temeiuri pentru recurs pct. 6), 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar conform alin. (1) pct. 8) al aceluiași articol în cazul cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Însă, instanța de recurs constată că, argumentele din recursuri sunt neîntemeiate, iar hotărîrile judecătorești corespund tuturor prevederilor legii de procedură penală, ele fiind legale și întemeiate. În conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, instanțele de fond au examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificîndu- le sub aspectul pertinenței și concludenței, atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale cît și în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Lupașcu Octavian pe episodul de dobîndire prin înșelăciune de la Bejenari Alina a mijloacelor bănești în sumă de 3 000 dolari SUA și încadrarea juridică a acțiunilor lui în baza art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, să fie justă și întemeiată. În susținerea acestora, Colegiul penal menționează că, argumentul inculpatului precum că, în acțiunile lui lipsește componența de infracțiune prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, nu poate fi reținut, deoarece declarațiile părții vătămate Bejenari Alina corespund adevărului, sunt consecutive cu celelalte probe din dosar, și sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele și dovedesc pe deplin vina inculpatului Lupașcu Octavian. În aceeași ordine de idei, instanța de apel just a dat aprecierii afirmațiilor inculpatului precum că, dânsul, de comun acord și în rezultatul înțelegerii 3 prealabile cu o persoană în privința căruia prin ordonanța procurorului din 28 noiembrie 2012 au fost disjungate materialele din cauza penală, n-a urmărit scopul dobândirii ilicite, prin înșelăciune și abuz de încredere, mijloace bănești în sumă de 3 000 dolari SUA, a cet. Bejenari Alina, dar a fost indus în eroare de către Crîșmaru Anatolie, care i-a promis că, totul o să fie în regulă, deoarece ele nu corespund adevărului și sunt date de către inculpat în scopul de a se eschiva de la răspunderea penală, deoarece sunt combătute de probele analizate și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod procedură penală, demonstrând astfel vinovăția lui în comiterea infracțiunii imputate, prevăzute de art. 190 alin.(2) lit. b), c) Cod penal. Astfel, argumentele recurentului, precum că inculpatul nu a comis infracțiunea pentru care a fost condamnat, sunt neîntemeiate și contravin materialelor din dosar, iar nerecunoașterea vinovăției de către acesta nu echivalează cu achitarea, de vreme ce există probe pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția lui în săvîrșirea infracțiunii imputate, iar din aceste considerente recursul avocatului urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat. Totodată, instanțele de fond corect au constatat că, învinuirea lui Lupașcu Octavian pe episodul în comiterea escrocheriei în privința lui Pronoza Vadim nu s- a confirmat, întrucît inculpatul a transmis lui Pronoza Vadim atît actele tehnice, cît și autoturismului „Mitsubischi Canter” n/î NS AJ 825, iar cel din urmă i-a transmis primului suma solicitată cu titlu de preț al autoturismului, adică între inculpat și Pronoza Vadim a avut loc o tranzacție de vînzare-cumpărare, fără intervenția căruiva viciu care ar constitui temei de tragere la răspundere penală conform art. 190 Cod penal. În asemenea condiții, Colegiul penal constată că recursul procurorului urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Din aceste motive, în conformitate cu prevederile pct. 4) alin. (2) art. 432 Cod de procedură penală, Colegiul Penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul adjunct în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Ciobanu Sergiu și de inculpatul Lupașcu Octavian împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2014 în privința lui Lupașcu Octavian Vasile, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 02 iulie 2014. Președinte Judecător Judecător Petru Ursache Ghenadie Nicolaev Constantin Alerguș 4 5