1ra-1192/2014 — art. 328 alin. 1 CP, art. 329 alin. 2 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 328 alin. 1 CP, art. 329 alin. 2 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1192/2014 — art. 328 alin. 1 CP, art. 329 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra–1192/2013
CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE
D E C I Z I E
22 iulie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în componența:
președinte – Petru Ursache,
judecători – Ghenadie Nicolaev, Constantin Alerguș, Ion Guzun, Iurie Bejenaru,
a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în
Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Andrei Formusatii, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 martie 2014, în cauza penală
privind-o pe
Țăruș Aurica Vasile, născută la 06 iunie 1978,
originară și domiciliată în or. Ungheni, str. Delești
40.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 04.10.2011 – 11.01.2013;
Instanța de apel: 08.02.2013 – 17.03.2014;
Instanța de recurs: 06.06.2014 – 22.07.2014.
Colegiul penal lărgit asupra recursului
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 11 ianuarie 2013 Țăruș Aurica
Vasile a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 328
alin. (1) și art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal cu stabilirea următoarelor pedepse:
- în baza art. 328 alin. (1) Cod penal – amendă în mărime de 400 unități
convenționale cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare
pe un termen de 3 (trei) ani;
- în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal – amendă în mărime de 500
unități convenționale cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de
administrare pe un termen de 3 (trei) ani.
1
În baza art. 84 Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al
pedepselor i s-a numit o pedeapsă definitivă sub formă de amendă pe un termen de
800 unități convenționale, echivalentul a 16 000 (șaisprezece mii) lei, cu privarea
de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 4 (patru)
ani.
Au fost admise în principiu acțiunile civile ale părților vătămate Guțanu
Pavel și Starosta Ion, asupra cuantumului despăgubirilor urmînd a se pronunța
instanța contencioasă.
În fapt, pe baza probelor administrate instanța de fond a constatat că,
conform Ordinului Departamentului de Executare nr. 79 din 01 august 2008, în
prezent executor judecătoresc potrivit Ordinului nr. 579 din 06.09.2010 al
Ministerului Justiției, Țăruș Aurica, activînd în funcție de șef-adjunct al secției de
executare a hotărîrilor cu caracter civil și administrativ a Oficiului de executare
Ungheni, și-a îndeplinit necorespunzător obligațiile de serviciu ca urmare a unei
atitudini neglijente în următoarele circumstanțe.
Potrivit art. 7 Cod de executare „Executorul judecătoresc este independent
și se supune numai legii.”
Articolul 2 din Legea privind executorii judecătorești stabilește că „ (1)
Executorul judecătoresc este persoana fizică învestită de stat cu competența de a
îndeplini activități de interes public prevăzute de prezenta lege și de alte legi. În
exercitarea atribuțiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii
de stat. Doar executorul judecătoresc licențiat și învestit în condițiile prezentei legi
poate efectua executarea silită. (3) Activitatea executorului judecătoresc se
desfășoară în condițiile legii, cu respectarea drepturilor și a intereselor legitime
ale părților în procedura de executare și ale altor persoane interesate, fără
deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex,
de apartenență politică, de avere, de origine socială sau de orice alt criteriu.”
De către executorul judecătoresc Țăruș Aurica, prin încheierea din
08.02.2010 a fost aplicat sechestru asupra casei de locuit din or. Ungheni, str. Z.
Arbore, nr. 42, număr cadastral 9201114431.01 în cadrul procedurii executorii nr.
8-106/10 intentată în vederea executării documentului executoriu nr. 2-1263/08 din
08.12.2008 emis de Judecătoria Ungheni privind încasarea de la Mihăescu
Elizaveta și Guțanu Pavel în mod solidar a sumei de 47 343,00 lei și taxa de stat
1 420,29 lei, în total 48 763,29 lei.
În procesul sechestrului, imobilul nominalizat a fost evaluat la prețul de
50 000 lei. Potrivit art. 117 Cod de executare „Evaluarea bunurilor supuse
sechestrului se efectuează de către executorul judecătoresc la prețurile medii de
piață din localitatea respectivă. (2) Dacă evaluarea bunurilor este dificilă ori
debitorul sau creditorul nu este de acord cu valoarea bunului determinată de
executorul judecătoresc, acesta din urmă va antrena la evaluare un specialist în
domeniu.”
La data de 25.03.2010, în lipsa debitorului, căruia nu i-a fost adus la
cunoștință evaluarea imobilului și care a fost lipsit de posibilitatea contestării
2
prețului stabilit de executorul judecătoresc, a avut loc licitația, urmare a cărui fapt
la 25.03.2010 executorul judecătoresc Țăruș Aurica a emis încheierea privind
transmiterea bunului nevîndut la licitație creditorului urmăritor Mihăescu Veronica
și anume, a casei de locuit și terenului aferent casei de locuit cu suprafața de
0,0987 ha situată în or. Ungheni, str. Z. Arbore, nr. 42. Potrivit art. 3 din Legea
privind executorii judecătorești „Actul întocmit de executorul judecătoresc, în
limitele competențelor sale legale, este act procesual de autoritate publică, are
forță probantă, se prezumă a fi legal, iar în cazul cînd este întocmit în cadrul
procedurii de executare, poate fi contestat în modul stabilit de Codul de
executare.”
Imobilul nominalizat a fost realizat de către cet. Mihăescu Veronica lui cet.
Lișciuc Vitalie, iar ulterior potrivit contractului de vînzare-cumpărare din 08
noiembrie 2010 a casei de locuit situată în or. Ungheni str. Z. Arbore, nr. 42 cu
suprafața de 83,05 m.p. și terenul aferent cu suprafața de 0,0987 ha, imobilul vizat
a fost vîndut cet. Starașciuc Valeriu la prețul de 279 777 lei.
Luînd în considerație cele expuse s-a constatat o divergență dintre prețul de
piață a imobilului 279 777 lei și prețul stabilit de către executorul judecătoresc de
50 000 lei, circumstanță ce a permis producerea unor urmări grave sub formă de
prejudiciu în proporții deosebit de mari cet. Mihăescu Elizaveta și Guțanu Pavel,
abilitați cu dreptul de proprietate asupra imobilului potrivit contractului de
înstrăinare a bunurilor cu condiția întreținerii pe viață din 16.01.2008.
Tot de către Țăruș Aurica, care fiind în exercitarea funcției de executor
judecătoresc, la 21.10.2010 în lipsa debitorilor, cu încălcarea art. 115 Cod de
executare, a fost întocmit procesul-verbal de sechestru a bunurilor imobile cu
numerele cadastrale 6041303.202 și 6041303.202.01 situate în s. Milești, r-nul
Nisporeni, magazin format încăpere, subsol și terasă cu teren aferent, care
aparțineau cu drept de proprietate cet. Petic Lilia și Petic Gheorghe.
În procesul verbal cu privire la aplicarea sechestrului este specificată
valoarea bunurilor imobile sechestrate în mărime de 30 000 lei, fără însă a se
indica actele în baza cărora au fost evaluate aceste bunuri.
La 20.12.2010, executorul judecătoresc Țăruș Aurica a desfășurat procedura
de licitație a bunurilor sechestrate contrar prevederilor art. 125 Cod de executare,
limitînd astfel, dreptul debitorilor de a vinde bunul la prețul de piață dorit, cu
ulterioara vărsare a sumelor obținute din vînzare, nemijlocit în contul executorului
judecătoresc.
Potrivit procesului verbal al licitației din 20.12.2010 construcția cu numărul
cadastral 6041303.202.01, suprafața de 35,7 m.p. și terenul cu numărul cadastral
6041303.202, suprafața de 0,0036 ha, amplasat în s. Milești, r-nul Nisporeni a fost
realizat la prețul de 22 700 lei.
Conform raportului de evaluare nr. 0278807 din 19.01.2011 efectuat asupra
imobilului nominalizat, prețul de piață al construcției și terenului constituie
288 000 lei.
3
Luînd în considerație cele expuse, au fost constatate divergențe dintre prețul
de piață al imobilului 288 000 lei și prețul stabilit de către executorul judecătoresc
de 22 700 lei, circumstanță ce a permis producerea unor urmări grave sub formă de
prejudiciu în proporții deosebit de mari proprietarilor Petic Lilia și Petic Gheorghe.
Tot ea, activînd în funcție de executor judecătoresc potrivit Ordinului nr. 597
din 06.09.2010 al Ministerului Justiției, în virtutea cărui fapt într-o instituție de stat
i-au fost acordate drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorităților
publice, la executarea titlului executoriu nr. 2-1947/10 din 08.12.2010 emis de
Judecătoria Ungheni privind încasarea de la cet. Starosta Eduard în beneficiul lui
Hanganu Veaceslav a datoriei în sumă de 400 euro, echivalentul a 6 400 lei,
contrar prevederilor art. 27 alin. (4) Cod de executare care prevede că „executorul
judecătoresc aplică măsurile de asigurare a acțiunii în limitele valorii
revendicărilor din acțiune”, la 08.10.2011 a dispus prin încheiere aplicarea
sechestrului pe autocamionul de model „PEUGEOT J5” cu n/î UN AT 277 evaluat
la prețul de 32 000 lei, care aparținea debitorului Starosta Eduard și pe
autocamionul de model „PEUGEOT J5” cu n/î UN AL 747 evaluat la prețul de
40 000 lei, folosit în baza procurii de către tatăl debitorului Starosta Ion, proprietar
fiind cet. Eșanu Nicolae, deși pentru asigurarea revendicării era suficientă
sechestrarea unui singur autocamion.
În așa mod s-a dispus sechestrarea unor bunuri, valoarea totală a cărora
depășește vădit valoarea revendicărilor din acțiunea respectivă, inclusiv a unui bun
care nu aparține debitorului.
În baza încheierii vizate, la 25.10.2010 autocamionul de model „PEUGEOT
J5” cu n/î UN AL 747, care era folosit de către Starosta Ion a fost reținut, fiind
sechestrat de către executorul judecătoresc Țăruș Aurica, motiv pentru care
Starosta Ion se afla în imposibilitate de a folosi autocamionul pentru necesitățile
personale în activitatea de zi, suferind un prejudiciu considerabil, inclusiv din
motiv că în autocamion se aflau produse alimentare în sumă de 2 500 lei.
Nefiind de acord cu sentința pronunțată, împotriva acesteia au declarat
apeluri:
- partea vătămată Starosta Ion, care a solicitat casarea sentinței în latura
civilă, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie dispusă încasarea
prejudiciului atît material, cît și moral;
- partea vătămată Guțanu Pavel, care a solicitat casarea sentinței în latura
civilă, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie dispusă transmiterea în
folosul său a imobilului situat în or. Ungheni, str. Z. Arbore, nr. 42 și încasarea din
contul inculpatei în beneficiul său a sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu
moral;
- inculpata și avocatul Țurcanu Alexei în numele inculpatei, care au solicitat
casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri prin care Țăruș Aurica să fie
achitată de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor incriminate, motivînd că nu
au fost întrunite elementele constitutive ale infracțiunii pe capătul de învinuire
4
înaintat în baza art. 328 alin. (1) și art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar concluziile
instanței sunt în contradicție cu materialele cauzei.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 martie 2014 au
fost respinse ca nefondate apelurile părților vătămate Starosta Ion și Guțanu Pavel,
admis apelul declarat de către inculpată și avocatul Țurcanu Alexei în numele
inculpatei, a fost casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului
stabilit pentru prima instanță prin care, Țăruș Aurica a fost achitată de sub
învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute la art. 328 alin. (1) și art. 329 alin.
(2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta sa nu întrunește elementele infracțiunii.
4.1. În motivarea hotărîrii adoptate instanța de apel a reținut următoarele:
Pe episodul de comitere a infracțiunii prevăzute la art. 329 alin. (2) lit. b)
în raport cu partea vătămată Guțanu Pavel.
Din declarațiile martorului Ursu Dumitru, ale inculpatei Țăruș Aurica și
conform datelor din procesul verbal privind aplicarea sechestrului din 08.02.2010
rezultă că imobilul avea o uzură de 80% , practic nu avea tavan și era într-o stare
deplorabilă, iar abia ulterior, după procurarea acestuia de către cet. Leașciuc au fost
aduse modificări și îmbunătățiri care au influențat în mod considerabil asupra
prețului de piață a casei de locuit situată în or. Ungheni, str. Z. Arbore, nr. 42.
De asemenea, instanța de apel indică asupra faptului că ținînd cont de
caracterul complex al evaluării, cît și de faptul că executorul judecătoresc nu
dispune de cunoștințe speciale, necesare pentru efectuarea unei evaluări conforme
rigorilor prezentate în Legea nr. 989 din 18.04.2002 cu privire la activitatea de
evaluare, în contextul procedurii de executare silită, evaluarea obiectului de către
executorul judecătoresc se va face cu o oarecare aproximație, indicîndu-se pe cît e
posibil valoarea obiectului.
Totodată, instanța de apel a mai menționat că partea acuzării nu a prezentat
probe, ce ar fi dovedit că la momentul sechestrării – 08.02.2010 și transmiterii
imobilului dat în procedura de executare – 25.03.2010 prețul acestuia constituia
279 777 lei. Tot de către partea acuzării nu a fost combătută versiunea inculpatei
precum că la momentul transmiterii imobilului în cauză el nu valora mai mult de
50 000 lei, după cum a fost prețuit, or, cele susținute de către inculpată în această
parte se confirmă atît prin declarațiile martorului Ursu Dumitru, cît și prin probele
scrise;
Pe episodul de comitere a infracțiunii prevăzute la art. 329 alin. (2) lit. b)
în raport cu partea vătămată Starosta Ion.
Prin încheierea executorului judecătoresc din 08.10.2010 s-a dispus
aplicarea sechestrului pe bunurile mobile ale debitorului Starosta Eduard și
anume 2010 autocamionul de model „PEUGEOT J5” cu n/î UN AL 747 și
autocamionul de model „PEUGEOT J5” cu n/î UN AT 277, dispunîndu-se în
aceeași zi transmiterea încheierii Direcției de înregistrare a transportului auto mun.
Chișinău, str. Salcîmilor, nr. 28 și Poliției Rutiere Ungheni.
Prin urmare, în încheierea de asigurare a executării nu era indicat ridicarea
mijlocului de transport sau reținerea lui. Faptul că la 25.10.2010 colaboratorii
5
Poliției Rutiere Ungheni au reținut mijlocul de transport de model „PEUGEOT J5”
cu n/î UN AL 747, nu poate fi pus în vina inculpatei, întrucît prin încheierea
menționată nu s-a dispus și ridicarea mijlocului de transport.
La fel, pentru existența infracțiunii de exces de putere sau depășire a
atribuțiilor de serviciu un semn obligatoriu îl constituie prezența daunelor în
proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de
lege ale persoanei fizice.
Instanța de apel mai susține că din materialele cauzei nu s-a depistat niciun
înscris din care ar rezulta pricinuirea acestui prejudiciu cît și mărimea lui,
învinuirea fiind bazată numai pe declarațiile părții vătămate Starosta Ion, care sunt
și contradictorii.
Astfel, la depunerea cererii el a invocat că i-a fost cauzată o pagubă
materială în mărime de 6 400 lei și un prejudiciu moral în mărime de 2 500 lei (f.d.
2-3, vol. I), fiind audiat în calitate de parte vătămată la urmărirea penală la data de
15.07.2011 a indicat că i s-a cauzat un prejudiciu material în mărime de 48 750 lei,
echivalentul a 2 500 euro sau 40 000 lei prețul automobilului, 6 250 lei din suma
de 400 euro, pe care a achitat-o și 2 500 lei pentru fructele citrice, care s-au alterat
(f.d. 11, vol. II), iar fiind audiat în ședința instanței de fond a invocat că are
pretenții ce constituie din 400 euro, 1 000 lei cheltuieli pentru judecată și valoarea
mărfii în mărime de 10 000 lei (f.d. 82, vol. II).
Pe episodul de comitere a infracțiunii prevăzute la art. 329 alin. (2) lit. b)
în raport cu părțile vătămate Petic Lilia și Petic Gheorghe.
Infracțiunea prevăzută la art. 329 Cod penal este una materială și se
consideră consumată din momentul survenirii daunelor în proporții mari
intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor
fizice sau juridice.
La caz, instanța de apel a constatat că nu s-a luat în considerație de către
prima instanța faptul că executorul judecătoresc, în procedura de executare a
organizat o licitație, care, însă, nu a fost finisată. Procedura de executare la fel nu a
fost finalizată, adică, pînă în prezent Petic Lilia și Petic Gheorghe sunt proprietari
și continuă să se folosească de imobilul cu numerele cadastrale 6041303.202 și
6041303.202.01 situat în s. Milești, r-nul Nisporeni și, deci, nu se poate de vorbit
despre lezarea dreptului lor de proprietate.
Mai mult de atît, partea vătămată Petic Lilia a declarat în ședința de judecată
a instanței de apel că dacă nu era întors la timp magazinul, atunci i se pricinuia un
prejudiciu.
Așadar, din cele consemnate mai sus, instanța de apel nu a stabilit niciun
moment de consumare a infracțiunilor imputate inculpatei, dat fiind faptul că
lipsește latura obiectivă a acțiunilor acesteia, iar în asemenea situație se impune a
constata că lipsește temeiul juridic pentru tragere la răspundere penală a inculpatei
Țăruș Aurica.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar procurorul în
procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Formusatii Andrei, care invocînd
6
temeiuri pentru recurs art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită
casarea acesteia, cu remiterea cauzei spre rejudecare în aceeași instanță de apel, în
alt complet de judecată.
În motivarea recursului declarat, recurentul a susținut că instanța de apel
subiectiv și eronat a apreciat și concluzionat că, în rezultatul acțiunilor „legale” ale
executorului judecătoresc Țăruș Aurica, careva prejudicii nu au fost cauzate
părților vătămate.
Mai indică recurentul că instanța de apel, de facto, examinînd cauza penală
dată, pe baza acelorași probe prezentate de acuzare în instanța de fond, a achitat-o
pe Țăruș Aurica Vasile, respingînd ilegal probele învinuirii, fără a argumenta cauza
unei asemenea poziții, iar la unele probe nu a făcut referire în genere.
5.1. Partea vătămată Guțanu Pavel a prezentat referință pe marginea
recursului, prin care a solicitat admiterea recursului și casarea deciziei, iar
inculpata și avocatul Țurcanu Alexei în numele inculpatei au prezentat referință pe
marginea recursului, prin care au solicitat respingerea acestuia, cu menținerea
deciziei.
Verificînd argumentele invocate în recursul ordinar în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că recursul
procurorului urmează a fi respins din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor invocate în art.
427 Cod de procedură penală.
Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, potrivit căruia hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului
pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd
instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Însă, acest temei de declarare a recursului nu și-a găsit confirmare la
examinarea recursului, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de
recurent.
Instanța de recurs menționează că autorul recursului în mod decisiv își
motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, pe cînd
motivele de reapreciere a probelor nu se conțin în niciun temei din cele 16
prescrise la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, astfel, criticile formulate de
recurent nu sunt motivate sub aspectul casării hotărîrii recurate, ca fiind ilegală.
La caz, Colegiul penal lărgit susține că instanța de apel la baza hotărîrii de
achitare corect și întemeiat a reținut lipsa semnului obligatoriu a componențelor
infracțiunilor pentru care se învinuiește inculpata, invocînd asupra faptului că pe
episodul raportat la partea vătămată Starosta Ion, deși a fost cauzat un prejudiciu
drepturilor și intereselor persoanei prin privarea temporară a dreptului de
proprietate asupra autocamioanelor ridicate de către colaboratorii Poliției Rutiere
Ungheni, totuși, nu există legătură de cauzalitate între încheierea emisă de către
executorul judecătoresc Țăruș Aurelia, unde era dispus doar aplicarea sechestrului
asupra bunurilor mobile nominalizate – pe de o parte, și acțiunile colaboratorilor
7
Poliției Rutiere Ungheni, care au depășit indicațiile din încheierea de aplicare a
sechestrului – pe de altă parte.
Totodată, instanța de apel just a sesizat faptul că în actul de învinuire nu s-a
concretizat din ce anume este constituit prejudiciul cauzat părții vătămate Starosta
Ion în mărime de 2 500 lei, omisiune care face învinuirea înaintată inculpatei ca
fiind una incompletă, neclară și divergentă.
De asemenea, cu privire la episodul raportat la partea vătămată Guțanu
Pavel, instanța de apel corect a menționat că de către instanța de fond nu s-a luat în
considerație circumstanțele procedurii de executare și anume: imobilul a fost
transmis creditorului la prețul de 50 000 lei, care la rîndul ei l-a înstrăinat altei
persoane – Lișciuc Vitalie tot la prețul de 50 000 lei. Faptul că, ulterior, Lișciuc
Vitalie a înstrăinat imobilul dat la prețul de 279 777 lei, nu are nicio tangență cu
Țăruș Aurica, întrucît, prețul de piață în mărime de 279 777 lei s-a majorat datorită
faptului reconstrucției casei, asupra căreia au fost efectuate îmbunătățiri esențiale,
circumstanțe la care executorul judecătoresc nu are nicio atribuție.
La fel, instanța de apel corect a ajuns la concluzia că părților vătămate Petic
Lilia și Petic Gheorghe nu li s-a cauzat nicio daună în proporții mari, deoarece
executorul judecătoresc, în procedura de executare a organizat o licitație, care nu
este finisată. Adică, pînă în prezent, Petic Lilia și Petic Gheorghe sunt proprietari și
se folosesc în continuare de imobilul cu numerele cadastrale 6041303.202 și
6041303.202.01 situat în s. Milești, r-nul Nisporeni și, deci, nu se poate de vorbit
despre lezarea dreptului lor de proprietate.
Referitor la argumentul recurentului precum că instanța de apel, de facto,
examinînd cauza penală dată, pe baza acelorași probe prezentate de acuzare în
instanța de fond, a achitat-o pe Țăruș Aurica nu poate fi reținut drept întemeiat,
deoarece în decizia recurată, instanța de apel expune faptele constatate în actul de
învinuire de către organul de urmărire penală, iar ulterior, conducîndu-se de
prevederile art. 414 alin. (4) Cod de procedură penală combate segmentat, prin
concluzii motivate, fiecare învinuire înaintată prin rechizitoriu.
În concluzie, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel, în
conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet
și obiectiv probele administrate la dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenței și
concludenței, atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale, cît și în cadrul
ședințelor de judecată, fapt ce face ca concluzia despre nevinovăția lui Țăruș
Aurica în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 328 alin. (1) și art. 329 alin. (2)
lit. b) Cod penal, să fie justă și întemeiată.
Totodată, criticile formulate de recurent, prin care se susține că inculpata se
face vinovată în comiterea infracțiunilor incriminate în actul de învinuire au format
deja obiectul judecării cauzei în instanța de apel, asupra cărora instanța s-a expus
pe deplin, minuțios și corespunzător, adoptînd o soluție pe care instanța de recurs o
consideră temeinică și legală, iar în asemenea situație, potrivit legii, se impune
respingerea recursului ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.
8
În conformitate cu art. 434, art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de procurorul în
Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Andrei Formusatii, cu menținerea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 martie 2014, în cauza
penală privind-o pe Țăruș Aurica Vasile.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 02 septembrie 2014.
Președinte Petru Ursache
Judecători Ghenadie Nicolaev
Constantin Alerguș
Ion Guzun
Iurie Bejenaru
9