1ra-1192/2014 — Art. 328 alin. 1 CP, art. 329 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 11 ianuarie 2013 Țăruș Aurica Vasile a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 328 alin. (1) și art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal cu stabilirea următoarelor pedepse: - în baza art. 328 alin. (1) Cod penal – amendă în mărime de 400 unități convenționale cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 3 (trei) ani; - în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal – amendă în mărime de 500 unități convenționale cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 3 (trei) ani. 1 În baza art. 84 Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor i s-a numit o pedeapsă definitivă sub formă de amendă pe un termen de 800 unități convenționale, echivalentul a 16 000 (șaisprezece mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 4 (patru) ani. Au fost admise în principiu acțiunile civile ale părților vătămate Guțanu Pavel și Starosta Ion, asupra cuantumului despăgubirilor urmînd a se pronunța instanța contencioasă.

În fapt, pe baza probelor administrate instanța de fond a constatat că, conform Ordinului Departamentului de Executare nr. 79 din 01 august 2008, în prezent executor judecătoresc potrivit Ordinului nr. 579 din 06.09.2010 al Ministerului Justiției, Țăruș Aurica, activînd în funcție de șef-adjunct al secției de executare a hotărîrilor cu caracter civil și administrativ a Oficiului de executare Ungheni, și-a îndeplinit necorespunzător obligațiile de serviciu ca urmare a unei atitudini neglijente în următoarele circumstanțe. Potrivit art. 7 Cod de executare „Executorul judecătoresc este independent și se supune numai legii.” Articolul 2 din Legea privind executorii judecătorești stabilește că „ (1) Executorul judecătoresc este persoana fizică învestită de stat cu competența de a îndeplini activități de interes public prevăzute de prezenta lege și de alte legi. În exercitarea atribuțiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat. Doar executorul judecătoresc licențiat și învestit în condițiile prezentei legi poate efectua executarea silită. (3) Activitatea executorului judecătoresc se desfășoară în condițiile legii, cu respectarea drepturilor și a intereselor legitime ale părților în procedura de executare și ale altor persoane interesate, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de apartenență politică, de avere, de origine socială sau de orice alt criteriu.” De către executorul judecătoresc Țăruș Aurica, prin încheierea din 08.02.2010 a fost aplicat sechestru asupra casei de locuit din or. Ungheni, str. Z. Arbore, nr. 42, număr cadastral 9201114431.01 în cadrul procedurii executorii nr. 8-106/10 intentată în vederea executării documentului executoriu nr. 2-1263/08 din 08.12.2008 emis de Judecătoria Ungheni privind încasarea de la Mihăescu Elizaveta și Guțanu Pavel în mod solidar a sumei de 47 343,00 lei și taxa de stat 1 420,29 lei, în total 48 763,29 lei. În procesul sechestrului, imobilul nominalizat a fost evaluat la prețul de 50 000 lei. Potrivit art. 117 Cod de executare „Evaluarea bunurilor supuse sechestrului se efectuează de către executorul judecătoresc la prețurile medii de piață din localitatea respectivă. (2) Dacă evaluarea bunurilor este dificilă ori debitorul sau creditorul nu este de acord cu valoarea bunului determinată de executorul judecătoresc, acesta din urmă va antrena la evaluare un specialist în domeniu.” La data de 25.03.2010, în lipsa debitorului, căruia nu i-a fost adus la cunoștință evaluarea imobilului și care a fost lipsit de posibilitatea contestării 2 prețului stabilit de executorul judecătoresc, a avut loc licitația, urmare a cărui fapt la 25.03.2010 executorul judecătoresc Țăruș Aurica a emis încheierea privind transmiterea bunului nevîndut la licitație creditorului urmăritor Mihăescu Veronica și anume, a casei de locuit și terenului aferent casei de locuit cu suprafața de 0,0987 ha situată în or. Ungheni, str. Z. Arbore, nr. 42. Potrivit art. 3 din Legea privind executorii judecătorești „Actul întocmit de executorul judecătoresc, în limitele competențelor sale legale, este act procesual de autoritate publică, are forță probantă, se prezumă a fi legal, iar în cazul cînd este întocmit în cadrul procedurii de executare, poate fi contestat în modul stabilit de Codul de executare.” Imobilul nominalizat a fost realizat de către cet. Mihăescu Veronica lui cet. Lișciuc Vitalie, iar ulterior potrivit contractului de vînzare-cumpărare din 08 noiembrie 2010 a casei de locuit situată în or. Ungheni str. Z. Arbore, nr. 42 cu suprafața de 83,05 m.p. și terenul aferent cu suprafața de 0,0987 ha, imobilul vizat a fost vîndut cet. Starașciuc Valeriu la prețul de 279 777 lei. Luînd în considerație cele expuse s-a constatat o divergență dintre prețul de piață a imobilului 279 777 lei și prețul stabilit de către executorul judecătoresc de 50 000 lei, circumstanță ce a permis producerea unor urmări grave sub formă de prejudiciu în proporții deosebit de mari cet. Mihăescu Elizaveta și Guțanu Pavel, abilitați cu dreptul de proprietate asupra imobilului potrivit contractului de înstrăinare a bunurilor cu condiția întreținerii pe viață din 16.01.2008. Tot de către Țăruș Aurica, care fiind în exercitarea funcției de executor judecătoresc, la 21.10.2010 în lipsa debitorilor, cu încălcarea art. 115 Cod de executare, a fost întocmit procesul-verbal de sechestru a bunurilor imobile cu numerele cadastrale 6041303.202 și 6041303.202.01 situate în s. Milești, r-nul Nisporeni, magazin format încăpere, subsol și terasă cu teren aferent, care aparțineau cu drept de proprietate cet. Petic Lilia și Petic Gheorghe. În procesul verbal cu privire la aplicarea sechestrului este specificată valoarea bunurilor imobile sechestrate în mărime de 30 000 lei, fără însă a se indica actele în baza cărora au fost evaluate aceste bunuri. La 20.12.2010, executorul judecătoresc Țăruș Aurica a desfășurat procedura de licitație a bunurilor sechestrate contrar prevederilor art. 125 Cod de executare, limitînd astfel, dreptul debitorilor de a vinde bunul la prețul de piață dorit, cu ulterioara vărsare a sumelor obținute din vînzare, nemijlocit în contul executorului judecătoresc. Potrivit procesului verbal al licitației din 20.12.2010 construcția cu numărul cadastral 6041303.202.01, suprafața de 35,7 m.p. și terenul cu numărul cadastral 6041303.202, suprafața de 0,0036 ha, amplasat în s. Milești, r-nul Nisporeni a fost realizat la prețul de 22 700 lei. Conform raportului de evaluare nr. 0278807 din 19.01.2011 efectuat asupra imobilului nominalizat, prețul de piață al construcției și terenului constituie 288 000 lei. 3 Luînd în considerație cele expuse, au fost constatate divergențe dintre prețul de piață al imobilului 288 000 lei și prețul stabilit de către executorul judecătoresc de 22 700 lei, circumstanță ce a permis producerea unor urmări grave sub formă de prejudiciu în proporții deosebit de mari proprietarilor Petic Lilia și Petic Gheorghe. Tot ea, activînd în funcție de executor judecătoresc potrivit Ordinului nr. 597 din 06.09.2010 al Ministerului Justiției, în virtutea cărui fapt într-o instituție de stat i-au fost acordate drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorităților publice, la executarea titlului executoriu nr. 2-1947/10 din 08.12.2010 emis de Judecătoria Ungheni privind încasarea de la cet. Starosta Eduard în beneficiul lui Hanganu Veaceslav a datoriei în sumă de 400 euro, echivalentul a 6 400 lei, contrar prevederilor art. 27 alin. (4) Cod de executare care prevede că „executorul judecătoresc aplică măsurile de asigurare a acțiunii în limitele valorii revendicărilor din acțiune”, la 08.10.2011 a dispus prin încheiere aplicarea sechestrului pe autocamionul de model „PEUGEOT J5” cu n/î UN AT 277 evaluat la prețul de 32 000 lei, care aparținea debitorului Starosta Eduard și pe autocamionul de model „PEUGEOT J5” cu n/î UN AL 747 evaluat la prețul de 40 000 lei, folosit în baza procurii de către tatăl debitorului Starosta Ion, proprietar fiind cet. Eșanu Nicolae, deși pentru asigurarea revendicării era suficientă sechestrarea unui singur autocamion. În așa mod s-a dispus sechestrarea unor bunuri, valoarea totală a cărora depășește vădit valoarea revendicărilor din acțiunea respectivă, inclusiv a unui bun care nu aparține debitorului. În baza încheierii vizate, la 25.10.2010 autocamionul de model „PEUGEOT J5” cu n/î UN AL 747, care era folosit de către Starosta Ion a fost reținut, fiind sechestrat de către executorul judecătoresc Țăruș Aurica, motiv pentru care Starosta Ion se afla în imposibilitate de a folosi autocamionul pentru necesitățile personale în activitatea de zi, suferind un prejudiciu considerabil, inclusiv din motiv că în autocamion se aflau produse alimentare în sumă de 2 500 lei.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată, împotriva acesteia au declarat apeluri: - partea vătămată Starosta Ion, care a solicitat casarea sentinței în latura civilă, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie dispusă încasarea prejudiciului atît material, cît și moral; - partea vătămată Guțanu Pavel, care a solicitat casarea sentinței în latura civilă, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie dispusă transmiterea în folosul său a imobilului situat în or. Ungheni, str. Z. Arbore, nr. 42 și încasarea din contul inculpatei în beneficiul său a sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral; - inculpata și avocatul Țurcanu Alexei în numele inculpatei, care au solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri prin care Țăruș Aurica să fie achitată de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor incriminate, motivînd că nu au fost întrunite elementele constitutive ale infracțiunii pe capătul de învinuire 4 înaintat în baza art. 328 alin. (1) și art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu materialele cauzei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 martie 2014 au fost respinse ca nefondate apelurile părților vătămate Starosta Ion și Guțanu Pavel, admis apelul declarat de către inculpată și avocatul Țurcanu Alexei în numele inculpatei, a fost casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, Țăruș Aurica a fost achitată de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute la art. 328 alin. (1) și art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta sa nu întrunește elementele infracțiunii. 4.1. În motivarea hotărîrii adoptate instanța de apel a reținut următoarele:  Pe episodul de comitere a infracțiunii prevăzute la art. 329 alin. (2) lit. b) în raport cu partea vătămată Guțanu Pavel. Din declarațiile martorului Ursu Dumitru, ale inculpatei Țăruș Aurica și conform datelor din procesul verbal privind aplicarea sechestrului din 08.02.2010 rezultă că imobilul avea o uzură de 80% , practic nu avea tavan și era într-o stare deplorabilă, iar abia ulterior, după procurarea acestuia de către cet. Leașciuc au fost aduse modificări și îmbunătățiri care au influențat în mod considerabil asupra prețului de piață a casei de locuit situată în or. Ungheni, str. Z. Arbore, nr. 42. De asemenea, instanța de apel indică asupra faptului că ținînd cont de caracterul complex al evaluării, cît și de faptul că executorul judecătoresc nu dispune de cunoștințe speciale, necesare pentru efectuarea unei evaluări conforme rigorilor prezentate în Legea nr. 989 din 18.04.2002 cu privire la activitatea de evaluare, în contextul procedurii de executare silită, evaluarea obiectului de către executorul judecătoresc se va face cu o oarecare aproximație, indicîndu-se pe cît e posibil valoarea obiectului. Totodată, instanța de apel a mai menționat că partea acuzării nu a prezentat probe, ce ar fi dovedit că la momentul sechestrării – 08.02.2010 și transmiterii imobilului dat în procedura de executare – 25.03.2010 prețul acestuia constituia 279 777 lei. Tot de către partea acuzării nu a fost combătută versiunea inculpatei precum că la momentul transmiterii imobilului în cauză el nu valora mai mult de 50 000 lei, după cum a fost prețuit, or, cele susținute de către inculpată în această parte se confirmă atît prin declarațiile martorului Ursu Dumitru, cît și prin probele scrise;  Pe episodul de comitere a infracțiunii prevăzute la art. 329 alin. (2) lit. b) în raport cu partea vătămată Starosta Ion. Prin încheierea executorului judecătoresc din 08.10.2010 s-a dispus aplicarea sechestrului pe bunurile mobile ale debitorului Starosta Eduard și anume 2010 autocamionul de model „PEUGEOT J5” cu n/î UN AL 747 și autocamionul de model „PEUGEOT J5” cu n/î UN AT 277, dispunîndu-se în aceeași zi transmiterea încheierii Direcției de înregistrare a transportului auto mun. Chișinău, str. Salcîmilor, nr. 28 și Poliției Rutiere Ungheni. Prin urmare, în încheierea de asigurare a executării nu era indicat ridicarea mijlocului de transport sau reținerea lui. Faptul că la 25.10.2010 colaboratorii 5 Poliției Rutiere Ungheni au reținut mijlocul de transport de model „PEUGEOT J5” cu n/î UN AL 747, nu poate fi pus în vina inculpatei, întrucît prin încheierea menționată nu s-a dispus și ridicarea mijlocului de transport. La fel, pentru existența infracțiunii de exces de putere sau depășire a atribuțiilor de serviciu un semn obligatoriu îl constituie prezența daunelor în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei fizice. Instanța de apel mai susține că din materialele cauzei nu s-a depistat niciun înscris din care ar rezulta pricinuirea acestui prejudiciu cît și mărimea lui, învinuirea fiind bazată numai pe declarațiile părții vătămate Starosta Ion, care sunt și contradictorii. Astfel, la depunerea cererii el a invocat că i-a fost cauzată o pagubă materială în mărime de 6 400 lei și un prejudiciu moral în mărime de 2 500 lei (f.d. 2-3, vol. I), fiind audiat în calitate de parte vătămată la urmărirea penală la data de 15.07.2011 a indicat că i s-a cauzat un prejudiciu material în mărime de 48 750 lei, echivalentul a 2 500 euro sau 40 000 lei prețul automobilului, 6 250 lei din suma de 400 euro, pe care a achitat-o și 2 500 lei pentru fructele citrice, care s-au alterat (f.d. 11, vol. II), iar fiind audiat în ședința instanței de fond a invocat că are pretenții ce constituie din 400 euro, 1 000 lei cheltuieli pentru judecată și valoarea mărfii în mărime de 10 000 lei (f.d. 82, vol. II).  Pe episodul de comitere a infracțiunii prevăzute la art. 329 alin. (2) lit. b) în raport cu părțile vătămate Petic Lilia și Petic Gheorghe. Infracțiunea prevăzută la art. 329 Cod penal este una materială și se consideră consumată din momentul survenirii daunelor în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. La caz, instanța de apel a constatat că nu s-a luat în considerație de către prima instanța faptul că executorul judecătoresc, în procedura de executare a organizat o licitație, care, însă, nu a fost finisată. Procedura de executare la fel nu a fost finalizată, adică, pînă în prezent Petic Lilia și Petic Gheorghe sunt proprietari și continuă să se folosească de imobilul cu numerele cadastrale 6041303.202 și 6041303.202.01 situat în s. Milești, r-nul Nisporeni și, deci, nu se poate de vorbit despre lezarea dreptului lor de proprietate. Mai mult de atît, partea vătămată Petic Lilia a declarat în ședința de judecată a instanței de apel că dacă nu era întors la timp magazinul, atunci i se pricinuia un prejudiciu. Așadar, din cele consemnate mai sus, instanța de apel nu a stabilit niciun moment de consumare a infracțiunilor imputate inculpatei, dat fiind faptul că lipsește latura obiectivă a acțiunilor acesteia, iar în asemenea situație se impune a constata că lipsește temeiul juridic pentru tragere la răspundere penală a inculpatei Țăruș Aurica.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Formusatii Andrei, care invocînd 6 temeiuri pentru recurs art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu remiterea cauzei spre rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului declarat, recurentul a susținut că instanța de apel subiectiv și eronat a apreciat și concluzionat că, în rezultatul acțiunilor „legale” ale executorului judecătoresc Țăruș Aurica, careva prejudicii nu au fost cauzate părților vătămate. Mai indică recurentul că instanța de apel, de facto, examinînd cauza penală dată, pe baza acelorași probe prezentate de acuzare în instanța de fond, a achitat-o pe Țăruș Aurica Vasile, respingînd ilegal probele învinuirii, fără a argumenta cauza unei asemenea poziții, iar la unele probe nu a făcut referire în genere. 5.1. Partea vătămată Guțanu Pavel a prezentat referință pe marginea recursului, prin care a solicitat admiterea recursului și casarea deciziei, iar inculpata și avocatul Țurcanu Alexei în numele inculpatei au prezentat referință pe marginea recursului, prin care au solicitat respingerea acestuia, cu menținerea deciziei.

Verificînd argumentele invocate în recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că recursul procurorului urmează a fi respins din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor invocate în art. 427 Cod de procedură penală. Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Însă, acest temei de declarare a recursului nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Instanța de recurs menționează că autorul recursului în mod decisiv își motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, pe cînd motivele de reapreciere a probelor nu se conțin în niciun temei din cele 16 prescrise la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, astfel, criticile formulate de recurent nu sunt motivate sub aspectul casării hotărîrii recurate, ca fiind ilegală. La caz, Colegiul penal lărgit susține că instanța de apel la baza hotărîrii de achitare corect și întemeiat a reținut lipsa semnului obligatoriu a componențelor infracțiunilor pentru care se învinuiește inculpata, invocînd asupra faptului că pe episodul raportat la partea vătămată Starosta Ion, deși a fost cauzat un prejudiciu drepturilor și intereselor persoanei prin privarea temporară a dreptului de proprietate asupra autocamioanelor ridicate de către colaboratorii Poliției Rutiere Ungheni, totuși, nu există legătură de cauzalitate între încheierea emisă de către executorul judecătoresc Țăruș Aurelia, unde era dispus doar aplicarea sechestrului asupra bunurilor mobile nominalizate – pe de o parte, și acțiunile colaboratorilor 7 Poliției Rutiere Ungheni, care au depășit indicațiile din încheierea de aplicare a sechestrului – pe de altă parte. Totodată, instanța de apel just a sesizat faptul că în actul de învinuire nu s-a concretizat din ce anume este constituit prejudiciul cauzat părții vătămate Starosta Ion în mărime de 2 500 lei, omisiune care face învinuirea înaintată inculpatei ca fiind una incompletă, neclară și divergentă. De asemenea, cu privire la episodul raportat la partea vătămată Guțanu Pavel, instanța de apel corect a menționat că de către instanța de fond nu s-a luat în considerație circumstanțele procedurii de executare și anume: imobilul a fost transmis creditorului la prețul de 50 000 lei, care la rîndul ei l-a înstrăinat altei persoane – Lișciuc Vitalie tot la prețul de 50 000 lei. Faptul că, ulterior, Lișciuc Vitalie a înstrăinat imobilul dat la prețul de 279 777 lei, nu are nicio tangență cu Țăruș Aurica, întrucît, prețul de piață în mărime de 279 777 lei s-a majorat datorită faptului reconstrucției casei, asupra căreia au fost efectuate îmbunătățiri esențiale, circumstanțe la care executorul judecătoresc nu are nicio atribuție. La fel, instanța de apel corect a ajuns la concluzia că părților vătămate Petic Lilia și Petic Gheorghe nu li s-a cauzat nicio daună în proporții mari, deoarece executorul judecătoresc, în procedura de executare a organizat o licitație, care nu este finisată. Adică, pînă în prezent, Petic Lilia și Petic Gheorghe sunt proprietari și se folosesc în continuare de imobilul cu numerele cadastrale 6041303.202 și 6041303.202.01 situat în s. Milești, r-nul Nisporeni și, deci, nu se poate de vorbit despre lezarea dreptului lor de proprietate. Referitor la argumentul recurentului precum că instanța de apel, de facto, examinînd cauza penală dată, pe baza acelorași probe prezentate de acuzare în instanța de fond, a achitat-o pe Țăruș Aurica nu poate fi reținut drept întemeiat, deoarece în decizia recurată, instanța de apel expune faptele constatate în actul de învinuire de către organul de urmărire penală, iar ulterior, conducîndu-se de prevederile art. 414 alin. (4) Cod de procedură penală combate segmentat, prin concluzii motivate, fiecare învinuire înaintată prin rechizitoriu. În concluzie, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale, cît și în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce face ca concluzia despre nevinovăția lui Țăruș Aurica în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 328 alin. (1) și art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, să fie justă și întemeiată. Totodată, criticile formulate de recurent, prin care se susține că inculpata se face vinovată în comiterea infracțiunilor incriminate în actul de învinuire au format deja obiectul judecării cauzei în instanța de apel, asupra cărora instanța s-a expus pe deplin, minuțios și corespunzător, adoptînd o soluție pe care instanța de recurs o consideră temeinică și legală, iar în asemenea situație, potrivit legii, se impune respingerea recursului ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate. 8

În conformitate cu art. 434, art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Andrei Formusatii, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 martie 2014, în cauza penală privind-o pe Țăruș Aurica Vasile. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 02 septembrie 2014. Președinte Petru Ursache Judecători Ghenadie Nicolaev Constantin Alerguș Ion Guzun Iurie Bejenaru 9