1ra-835/2014 — art. 186 alin. 2 lit. d, 187 alin. 2 lit. f CP

Dosarul nr. 1ra-835/2014

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

28 mai 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în componența:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecători – Liliana Catan și Iurie Diaconu,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2013, declarat de către

avocatul Pascal Veronica, în numele inculpatului,

Ialamov Alexandr Nicolai, născut la 13 decembrie 1986,

originar și domiciliat în r-l Strășeni, s. Cojușna.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

încetat procesul în privința lui Ialamov A.N., privind învinuirea de săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, în legătură cu împăcarea

părților.

Prin aceeași sentință, Ialamov A.N. a fost recunoscut vinovat și condamnat în

baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, la 3 ani închisoare, fără amendă. În baza art. 85

Cod penal, la pedeapsa numită i-a fost cumulată parțial partea neexecutată a pedepsei

stabilite prin sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 04 martie 2013,

stabilindu-i definitiv pedeapsa de 5 ani închisoare, fără amendă, cu executarea

acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

scopul însușirii bunurilor altei persoane, a intrat în farmacia „Felicia", amplasată pe

str. Sarmisegetusa, 10, mun. Chișinău, unde, pe ascuns din aparatul de casă, a sustras

bani în sumă de 750 lei, după ce a părăsit locul săvîrșirii infracțiunii, cauzîndu-i

SRL„Econord-IND" o daună în proporții considerabile.

Tot el, la 17 mai 2013, în jurul orei 11.30, urmărind scopul însușirii bunurilor altei

persoane, aflîndu-se în incinta școlii primare nr. 120, amplasată pe str. Independenței,

44, mun. Chișinău, conștientizînd de faptul că este văzut de elevii clasei a 3-a „C", în

mod deschis a sustras de pe masa profesorului un iPod de model „Apple", în valoare

de 3691,8 lei, după ce cu bunul sustras a părăsit locul săvîrșirii infracțiunii, cauzîndu-i

părții vătămate Vulpe Aliona, o daună în proporții considerabile.

inculpatului, în care a solicitat casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei, cu

pronunțarea unei hotărîri, prin care acțiunile inculpatului să fiu recalificate din art.

187 alin. (2) lit. f) Cod penal în art. 187 alin. (1) Cod penal, cu încetarea cauzei penale

1

pe motivul împăcării părților, invocînd depunerea cererii de împăcare de către partea

vătămată, aprecierea eronată de către instanța de fond a declarațiilor părții vătămate,

în partea stabilirii proporției prejudiciului cauzat.

3.1 Împotriva sentinței a declarat apel și inculpatul, în care a solicitat casarea

parțială a acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei hotărîri, prin care acțiunile

inculpatului să fiu recalificate din art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal în art. 187 alin. (1)

Cod penal, cu încetarea cauzei penale pe motivul împăcării părților, invocînd

încadrarea juridică greșită a acțiunilor inculpatului, paguba fiind restituită și părțile s-

au împăcat, precum și neaplicarea prevederilor art. 80 Cod penal.

2013, au fost respinse apelurile declarate și menținută sentința fără modificări.

În motivarea soluției sale instanța de apel a constatat că, starea de fapt reținută în

sarcina inculpatului Ialamov A.N. în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, de către

prima instanță și expusă conform prevederilor legii în sentința atacată a fost probată

la judecarea cauzei integral, incusiv prin: declarațiile inculpatului, părții vătămate,

procesul-verbal de consemnare a plîngerii verbale din 02 aprilie 2013, procesul-verbal

de recunoaștere a persoanei din 21 mai 2013.

Instanța de apel a menționat că, motivele apelurilor părții apărării privind

nevinovăția ultimului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod

penal sunt declarative, irelevante și ca urmare au fost respinse ca nefondate.

La aplicarea pedepsei prima instanță s-a condus de prevederile art. 7, 61, 75 Cod

penal, avînd în vedere că pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din

partea condamnatului, cît și a altor persoane, că inculpatul a mai fost tras la

răspundere penală, nefacându-și concluziile respective de corectare și a stabilit

inculpatului pedeapsa cu închisoare în limitele legii penale incriminate, avînd în

vedere caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii comise, circumstanțele cauzei,

datele despre persoana inculpatului și respectiv nu există careva motive de atenuare a

pedepsei.

Nu au fost stabilite nici temeiuri de aplicare a prevederilor art. 80 CP, fiindcă

cauza a fost judecată în procedură deplină.

inculpatului, în care se solicită casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel, invocînd judecarea apelului fără participarea interpretului, instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, faptei i s-a dat o

încadrare juridical greșită, la calcularea termenului pedepsei s-a indicat numele

apărătorului.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de

către avocatul Pascal V., solicitînd respingerea acestuia ca inadmisibil, deoarece

recurentul în recursul declarat se referă la starea de fapt, ceea ce nu se încadrează în

temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală.

2

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Luînd în considerație că recurentul invocă dezacordul cu decizia adoptată, doar

în partea încadrării juridice a acțiunilor inculpatului în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod

penal, Colegiul se va expune numai în această parte.

Colegiul consideră că instanța de apel just a constatat ca dovedită cu certitudine

vinovăția inculpatului în comiterea jafului, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane, săvîrșit cu cauzarea de daune în proporții considerabile, și acțiunile acestuia fiind

corect încadrate în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, fapt demonstrat prin probele

cercetate, corect apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar

toate probele în ansamblul din punct de vedere al coroborării lor.

În cadrul examinării cauzei în instanța de fond de către părți a fost înaintat un

demers de încetare a procesului penal în legătură cu împăcarea părților. Colegiul în

acest context stabilește întemeiată concluzia instanței de fond și de apel precum că,

infracțiunea comisă de către inculpat este o infracțiune gravă, legea penală

nepermițînd împăcarea părților, fapt ce a dus în mod just la respingerea demersului

în cauză.

Analizînd probele acumulate la dosar, Colegiul constată că, instanța de fond și

de apel justificat au apreciat critic declarațiile părții vătămate: “…la momentul actual,

prejudiciul i-a fost reparat și acesta nu mai constituie o proporție considerabilă”. Or,

proporția considerabilă este apreciată la momentul comiterii infracțiunii și nu ulterior,

cînd situația materială vătămate se poate îmbunătăți. Cu atît mai mult, proporția

considerabilă nu poate fi apreciată în dependență de faptul dacă, ulterior, paguba a

fost reparată sau nu.

Instanța de apel întemeiat a considerat ca corespunzătoare realității declarațiile

părții vătămate depuse la urmărirea penală, acestea fiind confirmate prin alte probe și

materialele dosarului care coroborează între ele.

De asemenea, Colegiul remarcă și procesul-verbal de sesizare despre săvîrșirea

infracțiunii și procesul verbal de audiere în calitate de parte vătămată Vulpe A. unde

s-a indicat „cauzarea prin infracțiune a daunei considerabile”, fapt corect apreciat de

instanța de apel, ce corespunde realității, fiindcă sustragerea a avut loc de la un

cetățean care pentru a-și asigura traiul decent cu doi copii minori, lucrează

suplimentar și în cumul, soțul oficial nu lucrează, iar suma de 3691 lei depășește de 7

ori valoarea bunurilor sustrase în proporții mici, prevăzută de art. 18 Cod

Contravențional.

3

Colegiul apreciază că situația de fapt a fost bine stabilită de instanțele de fond și

de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator administrat,

încadrarea juridică dată faptelor este justă și corespunde situației de fapt reținute, în

mod corect apreciind că sunt îndeplinite în cauză condițiile tragerii la răspundere

penală a inculpatului sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod

penal.

Cît privește invocarea argumentului, că în momentul sustragerii inculpatul a

considerat că nu este observat, instanța de fond și de apel corect l-a apreciat ca o

modalitate a acestuia de eschivare de la răspunderea penală. Or, din declarațiile date

de către inculpat la faza urmăririi penale rezultă că acesta înțelegea că poate fi

observat de elevi în momentul sustragerii bunului, iar din declarațiile părții vătâmate

se constată că inculpatul a fost observat de elevi în momentul sustragerii bunului.

Lecturînd textul recursului declarant, Colegiul constată că unul din argumente

invocate de recurent este “judecarea apelului fără participarea interpretului”, temei

prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 4) Cod de procedură penală. La acest argument,

Colegiul menționează că, deși recurentul indică precum inculpatul nu înțelege limba

romînă, însă analizînd materialele cauzei se atestă faptul că pe parcursul procesului

penal în cauză, cît la urmărirea penală, atît și în instanța de fond și de apel inculpatul

a dat declarații și a formulat cereri în limba romînă, neinvocînd obiecții privind lipsa

interpretului. Mai mult ca atît, acest argument, a fost invocat pentru prima data în

instanța de recurs, la celelalte etape de examinare a cauzei inculpatul nu a solicitat

prezența interpretului, fapt ce duce la neincidența temeiului dat, în cazul supus

judecării.

Alt argument invocat în cererea de recurs este “nepronunțarea asupra tuturor

motivelor invocate în apel”, temei prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură

penală, care de asemenea nu este present în cazul supus judecării, deoarece instanța

de apel în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

precum și deoarece instanța de apel a examinat cauza penală fără careva abateri de la

normele materiale și de procedură, just a apreciat circumstanțele de fapt și de drept

sub toate aspectele, încadrînd corect acțiunile inculpatului, concluzie ce este susținută

și de instanța de recurs.

În privința temeiului de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penală, „faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”, Colegiul

menționează că temeiul dat nu și-a găsi confirmare în cazul supus judecării, fapt

analizat în pct. 7 al prezentei decizii.

Astfel, Colegiul conchide că temeiurile invocate de recurent și prevăzute de art.

427 alin. (1) pct. 4), 6), 12) Cod de procedură penală, nu sunt prezente în cazul supus

judecării.

Iar cu referire la argumentul privind menționarea în dispozitivul deciziei, la

calcularea termenului pedepsei, a apărătorului inculpatului „Adrian Moraru”,

Colegiul precizează că, o astfel de eroare mecanică nu este suficientă pentru a

desființa o hotărîre de condamnare sau achitare.

4

În urma celor supra indicate, Colegiul conchide că temeiurile invocate de

recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar

da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei adoptate pe caz și

potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 18 decembrie 2013, declarat de către avocatul Pascal Veronica,

în numele inculpatului Ialamov Alexandr Nicolai, în cauză penală în privința

acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 iunie 2014.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Iurie Diaconu

5