1ra-825/2014 — art. 201-1 alin. 3 lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 02 iulie 2013, Zdoroveț Ivan Alexandr, a fost condamnat în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, la 1 an 5 luni închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Potrivit sentinței s-a stabilit, că Zdoroveț I.A., la 14 octombrie 2011, în jurul orei 20.00, aflîndu-se la domiciliul său, înțelegînd caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, fiind în stare de ebrietate alcoolică, fără nici un motiv a început a face scandal, s-a adresat cu cuvinte necenzurate în adresa concubinei sale, Probneac Anna, apoi i-a aplicat ultimei mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste corp și în regiunea capului, cu muchia toporului la picioare, cauzîndu-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 303 din 19.10.2011, vătămări corporale neînsemnate. Tot el, continuîndu-și acțiunile sale criminale, înțelegînd caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, în noaptea de 18 spre 19 octombrie 2011, fiind în stare de ebrietate alcoolică a numit-o cu cuvinte necenzurate pe concubina sa, Probneac Anna, astfel jignindu-i acesteia cinstea, onoarea și demnitatea, apoi a amenințat-o pe ultima cu aplicarea violenței fizice, a alungat-o din domiciliu și ca rezultat ultimei fiindu-i teamă pentru viața și sănătatea sa și a copiilor săi minori, Probneac Anastasia, Probneac Alexandr, Probneac Tatiana și Probneac Ana, i-a luat pe ei cu ea într-un sarai, care era situat în aceeași localitate și nu se încălzea, pentru a se salva de acțiunile violente și agresive ale concubinului său. Ulterior, la 19.10.2011, în jurul orei 07.00, concubina lui, Probneac Anna, a depistat decedați lîngă ea, cei doi copii gemeni Probneac Ana și Probneac Tatiana, decesul survenind în rezultatul hipotermiei generale. 1 Acțiunile lui Zdoroveț I.A., au fost recalificate din art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal, în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, violența în familie, adică acțiunea intenționată, manifestată fizic sau verbal, comisă de un membru al familiei asupra altui membru al familiei, care a provocat suferință psihică, prejudiciu moral și suferință fizică.

Sentința a fost atacată cu apel de către: 3.1 Procuror, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Zdoroveț I.A.. să fie condamnat în baza art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal, la 8 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis. În motivarea apelului procurorul a invocat, că instanța de fond ilegal a recalificat acțiunile inculpatului din art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal, în art. 2011 alin. (1) Cod penal. La recalificarea acțiunilor inculpatului, instanța de judecată nu a ținut cont de probele legale, utile, pertinente și concludente acumulate în procesul urmăririi penale și examinate în instanța de judecată și care dovedesc cu certitudine vinovăția ultimului. 3.2 Inculpat, care a solicitat aplicarea unei pedepse mai blînde, pentru a avea posibilitatea de a-și întreține familia.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 decembrie 2013, a fost respins apelul inculpatului și admis apelul declarat de procuror, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, Zdoroveț I.A., a fost condamnat în baza art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal, la 6 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că deși inculpatul nu a recunoscut vina, aceasta se confirmă prin declarațiile părții vătămate, Probneac A., succesorul părților vătămate Huzun M., martorul Cojocaru V., precum și prin materialele cauzei: procesul verbal de cercetare la fața locului din 19 octombrie 2011 și fototabela (f.d. 37-43), raportul de expertiză medico-legală nr. 303 din 19 octombrie 2011 (f.d. 108), raportul de examinare medico-legală nr. 100 din 24.12.2011 și raportul de expertiză medico-legală nr. 87 D din 26.03.2012 (f.d. 93-94, 117), raportul de examinare medico-legală nr. 101 din 24.12.2011 și raportul de expertiză medico- legală nr. 88 D din 26.03.2012 (f.d. 97-98, 118), procesul verbal de confruntare și de confruntare suplimentară între partea vătămată, Probneac A. și inculpatul Zdoroveț I. (f.d. 162, 164). În opinia instanței de apel, prima instanță legal și întemeiat a constatat vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii de violență în familie, făcînd o analiză corectă a materialului probant existent pe cauză, însă injust a recalificat acțiunile acestuia în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, menționînd că inculpatul n-a manifestat intenție față de decesul victimelor. Instanța de apel, a relevat că, structural, infracțiunea de violență în familie (art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal), cuprinde aplicarea violenței în familie (urmările prejudiciabile primare), care la rîndul său, a implicat producerea unor urmări prejudiciabile și mai grave - decesul victimei (urmările prejudiciabile secundare) sau conform art. 19 Cod penal este o infracțiune cu două forme de vinovăție. 2 În planul laturii subiective, fapta prevăzută la art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal se caracterizează prin intenție față de urmările prejudiciabile primare (acțiune sau inacțiune intenționată, manifestată fizic sau verbal) și prin imprudență față de urmările prejudiciabile secundare (decesul victimei). Infracțiunea dată este comisă cu două forme de vinovăție, prezența intenției față de violența în familie și imprudență față de lipsirea de viață. Intenția inculpatului a fost îndreptată asupra violenței în familie față de concubina Probneac A. și copiii Probneac T. și Probneac A., iar față de decesul copiilor a manifestat imprudență, nu a prevăzut posibilitatea survenirii acestor urmări, deși trebuia și putea să le prevadă. Infracțiunea a fost comisă în luna octombrie, inculpatul cunoștea că, temperatura atmosferică este scăzută, concubina sa și copiii nu au alt spațiu locativ unde s-ar încălzi, acesta știa vîrsta fragedă a copiilor (6 luni), deci el trebuia și putea să prevadă că pune în pericol viața copiilor. Astfel, instanța de apel a conchis că, faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită de către instanța de fond, ce servește temei pentru casarea sentinței și condamnarea lui Zdoroveț I. în baza art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal. Prin urmare, instanța de apel a constatat că, Zdoroveț I.A. aflîndu-se în relații de concubinaj de aproximativ 9 ani cu Probneac Anna, locuind împreună în s. Pălăria, r-l Sîngerei și crescînd împreună copiii minori: Probneac Anastasia, Probneac Alexandr, Probneac Tatiana și Probneac Anna, făcînd abuz de băuturi alcoolice, sistematic, adică începînd cu luna ianuarie 2011, avea un comportament agresiv și violent, manifestat fizic și verbal, asupra membrilor familiei lui și anume asupra concubinei Probneac Anna și copiilor minori Anastasia Probneac și Alexandr Probneac, numindu-i pe aceștia cu cuvinte necenzurate, jignindu-le onoarea, cinstea și demnitatea. La 14 octombrie 2011, în jurul orei 20.00, aflîndu-se la domiciliul său, înțelegînd caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, fiind în stare de ebrietate alcoolică, fără nici un motiv a început a face scandal, s-a adresat cu cuvinte necenzurate în adresa concubinei sale, Probneac Anna, apoi i-a aplicat ultimei mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste corp și în regiunea capului, cu muchia toporului la picioare, cauzîndu-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 303 din 19.10.2011, vătămări corporale neînsemnate. Tot el, continuîndu-și acțiunile sale criminale, înțelegînd caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, în noaptea de 18 spre 19 octombrie 2011, fiind în stare de ebrietate alcoolică a numit-o cu cuvinte necenzurate pe concubina sa, Probneac Anna, astfel jignindu-i acesteia cinstea, onoarea și demnitatea, apoi a amenințat-o pe ultima cu aplicarea violenței fizice, a alungat-o din domiciliu și ca rezultat ultimei fiindu-i teamă pentru viața și sănătatea sa și a copiilor săi minori, Probneac Anastasia, Probneac Alexandr, Probneac Tatiana și Probneac Ana, i-a luat pe ei cu ea într-un sarai, care era situat în aceeași localitate și nu se încălzea, pentru a se salva de acțiunile violente și agresive ale concubinului său. 3 Ulterior, la 19.10.2011, în jurul orei 07.00, concubina lui, Probneac Anna, a depistat decedați lîngă ea, cei doi copii gemeni Probneac Ana și Probneac Tatiana, decesul survenind în rezultatul hipotermiei generale. La aplicarea pedepsei inculpatului, instanța de apel a ținut cont de gravitate infracțiunii săvîrșite și de personalitatea inculpatului, care se caracterizează negativ la locul de trai, iar corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă doar fiind izolat de societate, luîndu-se în considerație sancțiunea normei penale, precum și urmările ireparabile ale infracțiunii, soldate cu decesul a doi copii minori.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs de către inculpat, prin care solicită să-i fie aplicată cu o pedeapsă mai blîndă, deoarece nu este vinovat în cele întîmplate. În motivarea recursului a menționat, că partea vătămată anterior a concubinat cu un alt bărbat și a avut un copil, care la fel a decedat, iar acum el este tras la răspundere pentru decesul copiilor lor.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, au depus referință privind opinia asupra recursului declarat: 7.1 Procurorul, prin care solicită respingerea acestuia ca inadmisibil, deoarece pedeapsa este stabilită inculpatului în limitele legii. 7.2 Partea vătămată, Probneac Anna, prin care a menționat că inculpatul permanent aplica violență în familie, copii se tem de el și îl consideră vinovat în infracțiunea imputată. 7.3 Succesorul părților vătămate, Huzun M, prin care a menționat că în opinia sa inculpatul nu este vinovat în decesul copiilor, care a survenit în urma hipotermiei, iar pedeapsa stabilită acestuia este prea aspră.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Avînd ca reper, dispozițiile art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că nu corespunde după conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală. În cererea de recurs trebuie să fie indicate conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate și solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 invocate în recurs și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată, condiții stipulate de pct. 5) al art. 430 Cod de procedură penală. Analizînd textul recursului declarat, instanța de recurs constată că recurentul, în recursul declarat nu a argumentat ilegalitatea hotărîrilor contestate sau în ce constă problema de drept de importanță generală ce persistă în cauza dată, ce ar duce la casarea hotărîrilor judecătorești, prin prisma temeiurilor prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. De asemenea, Colegiul reține că în recursul declarat inculpatul descrie împrejurările din ziua săvîrșirii infracțiuni și după survenirea decesului copiilor 4 minori, cît și relațiile sale cu partea vătămată Probneac A., ceea ce nu este prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de recurs. Aprecierea circumstanțelor săvîrșirii infracțiunii și urmările acesteia ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor cînd instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii procesual penale, ceea ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept. Astfel, Colegiul penal statuează, că recursul inculpatului exprimă doar dezacordul acestuia, produs de soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul, cu circumstanțele în fapt și în drept ce l-ar justifica. Prin urmare, în fața instanței de recurs nu este stabilit cadrul discuției, fără motivarea recursului, în corespundere cu prevederile legale enunțate mai sus. Împrejurările menționate, denotă în mod concludent că, recursul urmează a fi declarat inadmisibil din motivul necorespunderii cerințelor de conținut, deoarece recurentul nu a indicat motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărîrilor atacate, iar aceasta fiind una din condițiile obligatorii pe care trebuie să le conțină recursul, conform cerințelor art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Sîngerei din 02 iulie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie 2013, declarat de către inculpatul, Zdoroveț Ivan Alexandr, în propria cauză penală, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de art. 430 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 iunie 2014. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Iurie Diaconu 5