1ra-825/2014 — art. 201-1 alin. 3 lit. c CP

Dosarul nr. 1ra-825/2014

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

28 mai 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în componența:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecători – Liliana Catan și Iurie Diaconu,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva sentinței

Judecătoriei Sîngerei din 02 iulie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 28 noiembrie 2013, declarat de către inculpatul,

Zdoroveț Ivan Alexandr, născut la 15 decembrie 1984,

originar din mun. Bălți, domiciliat r-l Sîngerei, s. Pălăria.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

a fost condamnat în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, la 1 an 5 luni închisoare cu

executare în penitenciar de tip semiînchis.

orei 20.00, aflîndu-se la domiciliul său, înțelegînd caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, fiind în stare de ebrietate alcoolică, fără nici un motiv a început a face

scandal, s-a adresat cu cuvinte necenzurate în adresa concubinei sale, Probneac

Anna, apoi i-a aplicat ultimei mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste corp și

în regiunea capului, cu muchia toporului la picioare, cauzîndu-i, conform raportului

de expertiză medico-legală nr. 303 din 19.10.2011, vătămări corporale neînsemnate.

Tot el, continuîndu-și acțiunile sale criminale, înțelegînd caracterul prejudiciabil

al acțiunilor sale, în noaptea de 18 spre 19 octombrie 2011, fiind în stare de ebrietate

alcoolică a numit-o cu cuvinte necenzurate pe concubina sa, Probneac Anna, astfel

jignindu-i acesteia cinstea, onoarea și demnitatea, apoi a amenințat-o pe ultima cu

aplicarea violenței fizice, a alungat-o din domiciliu și ca rezultat ultimei fiindu-i

teamă pentru viața și sănătatea sa și a copiilor săi minori, Probneac Anastasia,

Probneac Alexandr, Probneac Tatiana și Probneac Ana, i-a luat pe ei cu ea într-un

sarai, care era situat în aceeași localitate și nu se încălzea, pentru a se salva de

acțiunile violente și agresive ale concubinului său.

Ulterior, la 19.10.2011, în jurul orei 07.00, concubina lui, Probneac Anna, a

depistat decedați lîngă ea, cei doi copii gemeni Probneac Ana și Probneac Tatiana,

decesul survenind în rezultatul hipotermiei generale.

1

Acțiunile lui Zdoroveț I.A., au fost recalificate din art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod

penal, în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, violența în familie, adică acțiunea

intenționată, manifestată fizic sau verbal, comisă de un membru al familiei asupra altui

membru al familiei, care a provocat suferință psihică, prejudiciu moral și suferință fizică.

3.1 Procuror, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Zdoroveț I.A.. să fie condamnat în baza art.

2011 alin. (3) lit. c) Cod penal, la 8 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip

închis.

În motivarea apelului procurorul a invocat, că instanța de fond ilegal a recalificat

acțiunile inculpatului din art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal, în art. 2011 alin. (1) Cod

penal. La recalificarea acțiunilor inculpatului, instanța de judecată nu a ținut cont de

probele legale, utile, pertinente și concludente acumulate în procesul urmăririi

penale și examinate în instanța de judecată și care dovedesc cu certitudine vinovăția

ultimului.

3.2 Inculpat, care a solicitat aplicarea unei pedepse mai blînde, pentru a avea

posibilitatea de a-și întreține familia.

fost respins apelul inculpatului și admis apelul declarat de procuror, casată sentința

și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care, Zdoroveț I.A., a fost condamnat în baza art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal, la 6

ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis.

nu a recunoscut vina, aceasta se confirmă prin declarațiile părții vătămate, Probneac

A., succesorul părților vătămate Huzun M., martorul Cojocaru V., precum și prin

materialele cauzei: procesul verbal de cercetare la fața locului din 19 octombrie 2011

și fototabela (f.d. 37-43), raportul de expertiză medico-legală nr. 303 din 19 octombrie

2011 (f.d. 108), raportul de examinare medico-legală nr. 100 din 24.12.2011 și raportul

de expertiză medico-legală nr. 87 D din 26.03.2012 (f.d. 93-94, 117), raportul de

examinare medico-legală nr. 101 din 24.12.2011 și raportul de expertiză medico-

legală nr. 88 D din 26.03.2012 (f.d. 97-98, 118), procesul verbal de confruntare și de

confruntare suplimentară între partea vătămată, Probneac A. și inculpatul Zdoroveț

I. (f.d. 162, 164).

În opinia instanței de apel, prima instanță legal și întemeiat a constatat

vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii de violență în familie, făcînd o

analiză corectă a materialului probant existent pe cauză, însă injust a recalificat

acțiunile acestuia în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, menționînd că inculpatul n-a

manifestat intenție față de decesul victimelor.

Instanța de apel, a relevat că, structural, infracțiunea de violență în familie (art.

2011 alin. (3) lit. c) Cod penal), cuprinde aplicarea violenței în familie (urmările

prejudiciabile primare), care la rîndul său, a implicat producerea unor urmări

prejudiciabile și mai grave - decesul victimei (urmările prejudiciabile secundare) sau

conform art. 19 Cod penal este o infracțiune cu două forme de vinovăție.

2

În planul laturii subiective, fapta prevăzută la art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal

se caracterizează prin intenție față de urmările prejudiciabile primare (acțiune sau

inacțiune intenționată, manifestată fizic sau verbal) și prin imprudență față de urmările

prejudiciabile secundare (decesul victimei). Infracțiunea dată este comisă cu două

forme de vinovăție, prezența intenției față de violența în familie și imprudență față

de lipsirea de viață.

Intenția inculpatului a fost îndreptată asupra violenței în familie față de

concubina Probneac A. și copiii Probneac T. și Probneac A., iar față de decesul

copiilor a manifestat imprudență, nu a prevăzut posibilitatea survenirii acestor

urmări, deși trebuia și putea să le prevadă.

Infracțiunea a fost comisă în luna octombrie, inculpatul cunoștea că,

temperatura atmosferică este scăzută, concubina sa și copiii nu au alt spațiu locativ

unde s-ar încălzi, acesta știa vîrsta fragedă a copiilor (6 luni), deci el trebuia și putea

să prevadă că pune în pericol viața copiilor.

Astfel, instanța de apel a conchis că, faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită de către instanța de fond, ce servește temei pentru casarea sentinței și

condamnarea lui Zdoroveț I. în baza art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că, Zdoroveț I.A. aflîndu-se în relații

de concubinaj de aproximativ 9 ani cu Probneac Anna, locuind împreună în s.

Pălăria, r-l Sîngerei și crescînd împreună copiii minori: Probneac Anastasia,

Probneac Alexandr, Probneac Tatiana și Probneac Anna, făcînd abuz de băuturi

alcoolice, sistematic, adică începînd cu luna ianuarie 2011, avea un comportament

agresiv și violent, manifestat fizic și verbal, asupra membrilor familiei lui și anume

asupra concubinei Probneac Anna și copiilor minori Anastasia Probneac și Alexandr

Probneac, numindu-i pe aceștia cu cuvinte necenzurate, jignindu-le onoarea, cinstea

și demnitatea.

La 14 octombrie 2011, în jurul orei 20.00, aflîndu-se la domiciliul său, înțelegînd

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, fiind în stare de ebrietate alcoolică, fără nici

un motiv a început a face scandal, s-a adresat cu cuvinte necenzurate în adresa

concubinei sale, Probneac Anna, apoi i-a aplicat ultimei mai multe lovituri cu pumnii

și picioarele peste corp și în regiunea capului, cu muchia toporului la picioare,

cauzîndu-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 303 din 19.10.2011,

vătămări corporale neînsemnate.

Tot el, continuîndu-și acțiunile sale criminale, înțelegînd caracterul prejudiciabil

al acțiunilor sale, în noaptea de 18 spre 19 octombrie 2011, fiind în stare de ebrietate

alcoolică a numit-o cu cuvinte necenzurate pe concubina sa, Probneac Anna, astfel

jignindu-i acesteia cinstea, onoarea și demnitatea, apoi a amenințat-o pe ultima cu

aplicarea violenței fizice, a alungat-o din domiciliu și ca rezultat ultimei fiindu-i

teamă pentru viața și sănătatea sa și a copiilor săi minori, Probneac Anastasia,

Probneac Alexandr, Probneac Tatiana și Probneac Ana, i-a luat pe ei cu ea într-un

sarai, care era situat în aceeași localitate și nu se încălzea, pentru a se salva de

acțiunile violente și agresive ale concubinului său.

3

Ulterior, la 19.10.2011, în jurul orei 07.00, concubina lui, Probneac Anna, a

depistat decedați lîngă ea, cei doi copii gemeni Probneac Ana și Probneac Tatiana,

decesul survenind în rezultatul hipotermiei generale.

La aplicarea pedepsei inculpatului, instanța de apel a ținut cont de gravitate

infracțiunii săvîrșite și de personalitatea inculpatului, care se caracterizează negativ

la locul de trai, iar corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă doar fiind izolat

de societate, luîndu-se în considerație sancțiunea normei penale, precum și urmările

ireparabile ale infracțiunii, soldate cu decesul a doi copii minori.

solicită să-i fie aplicată cu o pedeapsă mai blîndă, deoarece nu este vinovat în cele

întîmplate. În motivarea recursului a menționat, că partea vătămată anterior a

concubinat cu un alt bărbat și a avut un copil, care la fel a decedat, iar acum el este

tras la răspundere pentru decesul copiilor lor.

penală, au depus referință privind opinia asupra recursului declarat:

7.1 Procurorul, prin care solicită respingerea acestuia ca inadmisibil, deoarece

pedeapsa este stabilită inculpatului în limitele legii.

7.2 Partea vătămată, Probneac Anna, prin care a menționat că inculpatul

permanent aplica violență în familie, copii se tem de el și îl consideră vinovat în

infracțiunea imputată.

7.3 Succesorul părților vătămate, Huzun M, prin care a menționat că în opinia

sa inculpatul nu este vinovat în decesul copiilor, care a survenit în urma hipotermiei,

iar pedeapsa stabilită acestuia este prea aspră.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Avînd ca reper, dispozițiile art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că nu corespunde după

conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală.

În cererea de recurs trebuie să fie indicate conținutul și motivele recursului cu

argumentarea ilegalității hotărârii atacate și solicitările recurentului, cu indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 invocate în recurs și în ce constă problema de drept

de importanță generală abordată în cauza dată, condiții stipulate de pct. 5) al art. 430

Cod de procedură penală.

Analizînd textul recursului declarat, instanța de recurs constată că recurentul,

în recursul declarat nu a argumentat ilegalitatea hotărîrilor contestate sau în ce

constă problema de drept de importanță generală ce persistă în cauza dată, ce ar

duce la casarea hotărîrilor judecătorești, prin prisma temeiurilor prevăzute de art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală.

De asemenea, Colegiul reține că în recursul declarat inculpatul descrie

împrejurările din ziua săvîrșirii infracțiuni și după survenirea decesului copiilor

4

minori, cît și relațiile sale cu partea vătămată Probneac A., ceea ce nu este prevăzut

de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de recurs.

Aprecierea circumstanțelor săvîrșirii infracțiunii și urmările acesteia ține de

soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și de apel și nu poate

constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor cînd instanțele menționate, la

aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii procesual

penale, ceea ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept.

Astfel, Colegiul penal statuează, că recursul inculpatului exprimă doar

dezacordul acestuia, produs de soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești, iar

instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul, cu

circumstanțele în fapt și în drept ce l-ar justifica.

Prin urmare, în fața instanței de recurs nu este stabilit cadrul discuției, fără

motivarea recursului, în corespundere cu prevederile legale enunțate mai sus.

Împrejurările menționate, denotă în mod concludent că, recursul urmează a fi

declarat inadmisibil din motivul necorespunderii cerințelor de conținut, deoarece

recurentul nu a indicat motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărîrilor

atacate, iar aceasta fiind una din condițiile obligatorii pe care trebuie să le conțină

recursul, conform cerințelor art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Sîngerei

din 02 iulie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie

2013, declarat de către inculpatul, Zdoroveț Ivan Alexandr, în propria cauză penală,

din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de art. 430 Cod de

procedură penală.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 iunie 2014.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Iurie Diaconu

5