1ra-840/2014 — art.201-1 alin.2 lit.a Cod penal

Dosarul 1ra-840/14

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

14 mai 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Constantin Alerguș,

judecători –Vladimir Timofti, Liliana Catan,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat

de inculpatul Ceclea Valeriu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bender din 04 decembrie 2013, în cauza penală în privința lui

Ceclea Valeriu Gheorghe,

născut la 26 iulie 1972, originar și domiciliat

pînă la reținere în r-nul Anenii Noi, s.

Bulboaca.

Datele referitoare la termenul de

examinare a cauzei:

2013 (instanța de fond);

martie 2013;

de la 06 noiembrie 2013 – pînă la 04

decembrie 2013 (instanța de apel);

de la 25 martie 2014 – pînă la 14 mai

2014 (instanța de recurs ordinar).

C O N S T A T Ă :

Valeriu a fost condamnat în baza art. 2011 alin.(2) lit.a) Cod penal, cu

aplicarea prevederilor art. 82 alin.(2) Cod penal, la 2 ani și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa

aplicată i-a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei fixate prin

decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 24 iunie

2008, definitiv fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 ani închisoare, cu executarea

în penitenciar de tip închis.

1

Valeriu, la 18 martie 2012, în jurul orelor 0400-0500, aflîndu-se la domiciliul

sau, din s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, a comis intimidarea fiicei sale,

Valentina Ceclea, a înjurat-o, exprimîndu-se cu cuvinte necenzurate,

agresînd-o verbal, după care a aplicat față de ultima violență fizică, iar în

timpul certei întru demonstrarea supremației fizice a lovit-o cu mîinele pe

tot corpul provocîndu-i, conform raportului de constatare medico-legală

nr. 112 din 21 martie 2012, vătămare corporală ușoară.

Tot el, la 20 martie 2012, în jurul orelor 23 30, aflîndu-se la domiciliul

în s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, a comis intimidarea soției sale Natalia

Ceclea, a înjurat-o, exprimîndu-se cu cuvinte necenzurate, agresînd-o

verbal, apoi a aplicat față de ultima violență fizică, ulterior lovind-o cu

mîinele pe tot corpul provocîndu-i, conform raportului de constatare

medico-legală nr. 110 din 21 martie 2012, vătămare neînsemnată.

Ceclea V. și avocatul acestuia Moțîpan Constantin, care au solicitat casarea

sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri de încetare a procesului penal.

În motivarea apelului au indicat, că în ședința de judecată Ceclea

Valeriu vina a recunoscut-o parțial și a relatat evenimentele care au avut

loc la data de 18 martie 2012, confirmînd faptul că a maltratat-o pe fiica sa,

regretă de cele întîmplate, căindu-se sincer, iar privitor la aplicarea

violenței față de soția sa, vinovăția nu o recunoaște.

Astfel, consideră că în acțiunile inculpatului lipsesc semnele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 201 1 alin.(2) Cod penal, iar pe

episodul maltratării fiicei sale acțiunile lui urmează a fi încadrate în baza

prevederilor alin.(3) art. 78 Cod Contravențional, din care motiv, cauza

penală a fost clasată la urmărirea penală. Referitor la acțiunile inculpatului

pe faptul aplicării violenței față de soția sa, consideră că se conțin

elementele contravenției administrative prevăzute la alin.(1) art.69 Cod

Contravențional.

martie 2013, au fost respinse, apelurile declarate, ca fiind nefondate.

2

instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și just a concluzionat, că

inculpatul a săvîrșit anume infracțiunea imputată și, că aceste împrejurări

au fost constatate prin totalitatea de probe acumulate la cauza penală.

Vinovăția inculpatului a fost dovedită în baza declarațiilor depuse

personal de acesta, prin care și-a recunoscut parțial vinovăția în cele

comise, prin declarațiile părților vătămate Ceclea N., Ceclea V., a

martorilor Ceclea O., Bodiu N., Zaltur L., precum și probele scrise, cum

sunt – procesele-verbale de consemnare a plîngerii părții vătămate Ceclea

N. (f.d.9, 27), - ordonanța de protecție din 27 martie 2012 (f.d.38), -

rapoartele de constatare medico-legală nr. 110, 112 din 21.03.2012.

Cît privește argumentul inculpatului, și a părților vătămate privind

încetarea procesului penal în legătură cu împăcarea părților, instanța de

apel l-a respins ca neîntemeiat și a menționat, că potrivit art. 109 Cod penal,

împăcarea este actul de înlăturare a răspunderii penale pentru o infracțiune

ușoară sau mai puțin gravă, iar în cazul minorilor, și pentru o infracțiune

gravă, infracțiuni prevăzute la capitolele II – VI din Partea specială, precum

și în cazurile prevăzute de procedura penală.

Astfel, infracțiunea prevăzută la art. 2011 alin.(2) Cod penal, de care

este învinuit inculpatul, face parte din infracțiunile prevăzute la Capitolul

VII din Codul penal, cu titlul „Infracțiuni contra familiei și minorilor”, care nu

cad sub incidența infracțiunilor pentru care ar fi posibilă împăcarea.

ordinar inculpatul, avocatul acestuia Corjan Angela și părțile vătămate,

care au solicitat:

- avocatul, casarea deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării

cauzei în aceiași instanță, în alt complet de judecată, invocînd că instanța

nu s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor invocate în apel, și anume în

privința aplicării pedepsei contravenționale sau a unei pedepse mai blînde,

precum și în privința actului de împăcare a părților. Instanța de fond, la

individualizarea pedepsei, ca circumstanță agravantă, eronat a reținut

recidiva și a aplicat prevederile art. 82 alin.(2) Cod penal, deoarece potrivit

art. 34 alin.(5) lit.e) Cod penal, la stabilirea stării de recidivă nu se ține cont

de antecedentele penale, dacă persoana a fost condamnată cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei.

3

- inculpatul, casarea hotărîrilor judecătorești, rejudecarea cauzei și

încetarea procesului penal, în legătură cu împăcarea părților.

- părțile vătămate, au susținut poziția inculpatului, solicitînd

încetarea procesului penal în legătură cu împăcarea părților. Recurenții au

menționat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, anume în privința încetării procesului penal în legătură cu

împăcarea părților, precum și a aplicat o pedeapsă individualizată contrar

prevederilor legale. La fel, au invocat că inculpatul este singurul

întreținător al familiei, din care considerente urmează a fi eliberat de

pedeapsă pentru a participa în continuare la creșterea, educarea și

întreținerea copiilor.

iunie 2013, s-a dispus inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de

avocatul Corjan A. în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bender din 13 martie 2013, de inculpatul Ceclea V.

și părțile vătămate Ceclea N., Ceclea V., împotriva sentinței Judecătoriei

Anenii Noi din 27 noiembrie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bender din 13 martie 2013, ca fiind vădit neîntemeiate.

judecătorești inferioare au cercetat sub toate aspectele probele

administrate, a stabilit corect circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei,

iar în baza unei analize ample a probelor examinate au dat o apreciere

justă, corect încadrînd acțiunile inculpatului Ceclea V. în baza art. 201 1 alin.

(2) lit.a) Cod penal.

Referitor la argumentele avocatului precum că la individualizarea

pedepsei, instanțele judecătorești contrar prevederilor art. 76 Cod penal,

eronat au aplicat recidiva, instanța de recurs l-a considerat neîntemeiat și a

menționat că, prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție din 24 iunie 2008, Ceclea V. a fost condamnat în baza art. 190 alin.

(2) lit.c) Cod penal, la 6 ani închisoare, iar prin încheierea Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 21 iulie 2010, ultimul a fost eliberat condiționat

înainte de termen de pedeapsa penală neexecutată de 1 an 10 luni și 23 zile,

ulterior, la 18 - 20 martie 2012, inculpatul săvîrșește cu intenție o nouă

infracțiune în baza art. 2011 alin.(2) lit.a) Cod penal, astfel, s-a constatat, că

4

la momentul săvîrșirii infracțiunii din speță, Ceclea Valeriu avea

antecedente penale nestinse.

În temeiul art. 91 alin. (8) lit. c) Cod penal, dacă, în termenul de

pedeapsă rămas neexecutat, condamnatul săvîrșește cu intenție o nouă

infracțiune, instanța de judecată îi stabilește pedeapsa în condițiile art. 85

Cod penal. Or, potrivit art. 275 Cod de executare, stingerea executării

pedepsei are loc în cazul, respectării de către inculpat a comportamentului

stabilit prin hotărîrea judecătorească și expirării termenului de probă.

Prin urmare, inculpatul nerespectînd condițiile încheierii prin care s-a

dispus liberarea condiționată înainte de termen, a fost pedepsit conform

prevederilor legale.

Cît privește motivul privind nepronunțarea instanței de apel asupra

posibilității atragerii lui Ceclea Valeriu la răspundere contravențională în

baza art. 69 și 78 Cod contravențional, sau aplicarea unei pedepse mai

blînde, nu pot fi admise, deoarece de către instanța de fond corect s-a

demonstrat vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 2011 alin.(2) lit. a) Cod penal și aplicată o pedeapsă echitabilă.

inculpatul Ceclea Valeriu repetat a declarat apel, în care a solicitat

admiterea cererii pentru a nu-i fi îngrădit accesul la justiție.

decembrie 2013, a fost respins, ca inadmisibil, apelul declarat de către

inculpatul Ceclea V.

anterior, și-a exercitat calea de atac, precum și recurs, iar prin decizia

Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 12 iunie 2013 a fost

menținută decizia Curții de Apel Bender din 13 martie 2013 și sentința

Judecătoriei Anenii Noi din 27 noiembrie 2012, prin care Ceclea Valeriu a

fost condamnat în baza art. 201 1 alin.(2) lit.a) Cod penal, la 2 ani și 6 luni

închisoare, hotărîre care, fiind irevocabilă a fost pusă spre executare și nu

mai poate fi contestată repetat cu apel.

declarat recurs ordinar solicitînd casarea hotărîrii contestate și remiterea

5

cauzei la o nouă judecare sau să fie adoptată o nouă hotărîre de către

instanța de recurs, cu excluderea stării de recidivă.

declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul

penal dispune inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit materialelor cauzei, Cociu Valeriu a fost condamnat prin

sentința Judecătoriei Anenii Noi din 27 noiembrie 2012 în baza art. 201 1

alin.(2) lit.a) Cod penal, cu aplicarea art. 82 alin. (2) Cod penal, la 2 ani și 6

luni închisoare. În temeiul art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, la

pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei

fixate prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din

24 iunie 2008, definitiv fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis.

Sentința în cauză a fost menținută prin decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bender din 13 martie 2013 și prin decizia Colegiului penal al

Curții Supreme de Justiție din 12 iunie 2013.

Ulterior, la 25 octombrie 2013, condamnatul V. Ceclea repetat a

declarat apel, solicitînd admiterea cererii pentru a nu-i fi îngrădit accesul la

justiție.

Conform prevederilor art.415 Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecînd cauza în ordine de apel, dispune inadmisibilitatea apelului

declarat împotriva unei hotărîri pe care aceeași parte a atacat-o anterior

printr-un alt apel care a fost soluționat în fond.

Astfel, Colegiul conchide că instanța de apel prin decizia din 04

decembrie 2013, ținînd seama de prevederile art.415 Cod de procedură

penală, corect a dispus inadmisibilitatea apelului declarat de către

condamnatul Ceclea Valeriu, pe motiv că acesta anterior a declarat deja

apel împotriva sentinței, care a fost soluționat în fond.

În acest context, se impune soluția inadmisibilității recursului

declarat de Ceclea Valeriu, hotărîrea contestată fiind una legală.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

6

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Ceclea

Valeriu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bender din

04 decembrie 2013, în cauza penală în privința lui Ceclea Valeriu Gheorghe,

deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute la art. 430 pct. 5)

Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 04 iunie 2014.

Președinte Constantin Alerguș

Judecători Vladimir Timofti

Liliana Catan

7