1ra-502/2014 — Art.329 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 28 mai 2013, Grinceșen Ecaterina a fost achitată de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (1) Cod penal și a contravenției prevăzute de art. 313 Cod contravențional, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii și a contravenției administrative.

Potrivit rechizitoriului, Grinceșen Ecaterina a fost învinuită că, activînd în funcția de inspector al Biroului vamal centru, postul Vamal Criuleni, după ce a fost introdusă în Republica Moldova marfa – mobilier și alte lucruri personale uzate ale persoanelor fizice Postu Vitalie și Soltan Valentin, transportată din Spania, cu greutatea brută de 3 000 kg și, respectiv, de 5 000 kg, însoțite de documentele confirmative, și anume: invoice nr. 000126, nr. 000128, CMR 335380, 350325 și declarația de export a țării de expediere Spania - 9ES00394110001260, 9ES00394110001287 din 08.09.2009, la data de 12 septembrie 2009 prin punctul de trecere vamală Leușeni, cu mijlocul de transport de model „DAV XF”, cu n/î C MS 842 și remorca de model „Trail TX” cu n/î C AU 190, ce aparțineau SRL „TransGot”, pentru care la traversarea frontierei, pentru importul mărfii respective, reprezentantul brokerului vamal SRL „Eurosped-MD” a întocmit declarațiile de tranzit numărul 4503X14832, 4503X14833 formularul T-1 din 12.09.2009, a verificat conținutul lor, precum și stocarea în sistemul informațional “Asycuda World”, cu indicarea valorii mărfii potrivit invoice-urilor nr. 000126, nr. 000128, în sumă de 5 373 euro, ceea ce potrivit cursului oficial al BNM a constituit 87 493, 93 lei și respectiv 4 810 euro, care potrivit cursului oficial al BNM a constituit 78 356,04 lei, care era direcționat spre postul vamal intern Criuleni, cu termen de sosire pînă la 16 septembrie 2009, unde Grinceșen Ec. a înregistrat sosirea mărfii, cu introducerea informației în sistemul informațional „Asycuda World”, iar la data de 17 septembrie 2009, efectuînd controlul vamal al bunurilor persoanelor fizice Postu V. și Soltan V., parvenite potrivit declarațiilor de tranzit numărul 4503T14832, 4503T14833, care se aflau în aceiași unitate de transport, demonstrînd exercitarea neconștiincioasă a atribuțiilor de serviciu, ignorînd prevederile Codului vamal, al Legii cu privire la modul 2 de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice, Regulamentul privind vămuirea bunurilor trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoane fizice, aprobat prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 56-0 din 21.02.2008, nu a completat declarația de import, formularul tipizat TV-14 cu introducerea nemijlocită a informației în sistemul informațional „Asycuda World”, concomitent, nu a efectuat calcularea drepturilor de import, drept rezultat nefiind achitate plățile vamale în proporții mari, și a permis eliberarea mărfii în circulație liberă. Astfel, inspectorul postului vamal intern Criuleni, Grinceșen Ec., fiind persoană cu funcție de răspundere, a fost învinuită de îndeplinire necorespunzătoare și neconștiincioasă a obligațiilor de serviciu, ca rezultat al unei atitudini neglijente față de acestea, prin eliberarea în circulație liberă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice Postu V. și Soltan V., în rezultat nefiind achitate drepturile de import potrivit declarației de tranzit T- 14503T14832 în sumă de 35357,77 lei și declarației de tranzit T-4503T14833 în sumă de 38 672,14 lei, cauzînd astfel un prejudiciu în proporții mari bugetului public național în sumă totală de 75 029, 95 lei, acțiuni încadrate în baza art. 329 alin. (1) Codul penal. Ulterior, în cadrul dezbaterilor judiciare în instanța de fond, acuzatorul de stat a modificat învinuirea și a solicitat încetarea cauzei penale cu tragere la răspunderea contravențională a lui Grinceșen Ecaterina, potrivit prevederilor art. 313 Cod contravențional, săvîrșirea unei acțiuni care depășește în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege și care contravine intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

Procurorul, a contestat cu apel sentința nominalizată, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care procesul penal în privința lui Grinceșen E. să fie încetat conform art. 332 alin.(2) Cod de procedură penală, deoarece fapta comisă de inculpată constituie o contravenție administrativă prevăzută la art. 313 Cod contravențional, iar în legătură cu 3 expirarea termenului de prescripție să fie încetat procesul contravențional. În susținerea apelului, procurorul a invocat că instanța de fond ilegal a achitat-o pe Grinceșen E., însă urma să fie adoptată o sentință de încetare a procesului penal, conform prevederilor art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, deoarece fapta constituie contravenție prevăzută la art. 313 Cod contravențional. Infracțiunea de care este învinuită inculpata în baza art. 329 Cod penal, este o infracțiune materială, care se consideră consumată din momentul survenirii daunelor în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Deși în acțiunile inculpatei nu se prevăd elementele infracțiunii prevăzute la art. 329 alin.(1) Cod penal, acestea urmează a fi încadrate în prevederile art. 313 Cod contravențional și examinată cauza potrivit Codului contravențional.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2013, a fost respins ca nefondat apelul declarat de acuzatorul de stat.

La adoptarea soluției date, instanța de apel a constatat că, instanța de fond în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu privire la achitarea inculpatei Grinceșen Ecaterina de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 329 alin. (1) Cod penal și a contravenției administrative al art. 313 Cod contravențional. Astfel, instanța a conchis că Grinceșen Ec. la înregistrarea mărfii – mobilier și alte lucruri personale uzate ale persoanelor fizice Postu V. și Soltan V., transportată din Spania, a comis neglijență în acțiunile sale, deoarece nu a completat declarația de import, formularul tipizat TV-14 cu introducerea nemijlocită a informației în sistemul informațional „Asycuda World”, totodată, neefectuînd calcularea drepturilor de import, drept rezultat nefiind achitate plățile vamale în proporții mari și a permis eliberarea mărfii în circulație liberă, astfel a ignorat Regulamentul privind 4 vămuirea bunurilor trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoane fizice, aprobat prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 56-0 din 21.02.2008. Infracțiunea prevăzută la art. 329 Cod penal, este o infracțiune materială care se consideră consumată din momentul survenirii daunelor în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Art. 126 alin. (1) Cod penal, stipulează că se consideră proporții mari valoarea pagubei pricinuite, care, la momentul săvîrșirii infracțiunii, depășește 2500 unități convenționale. În cazul în care neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu nu implică producerea unor asemenea urmări, dispoziția art. 329 Cod penal, este inaplicabil. Potrivit învinuiriii aduse, suma prejudiciului cauzat prin acțiunile inculpatei constituie 75 029, 95 lei, menționîndu-se că Postu V. urma să achite drepturile de import în sumă de 36357,77 lei și Soltan V. în sumă de 38672, 14 lei. Însă, actele prin care au fost stabilite aceste sume au fost anulate prin hotărîrea instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău din 17.07.2012, iar Biroul Vamal Centru a fost obligat să emită act constatator „privind calcularea sau recalcularea drepturilor de import/export” pentru aceștea, luînd în calcul raportul de evaluare întocmit de SRL „Print Imobil”, la data de 17.09.2009. Prin urmare, reieșind din valoarea bunurilor constatate de SRL „Print Imobil”, suma drepturilor de import pentru Soltan V. constituie 11410, 13 lei, iar pentru Postu Vitalie – 16164, 7 lei, adică suma totală a prejudiciului la acel moment era de 27574, 83 lei. Conform art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care fapta persoanei constituie o contravenție administrativă, instanța încetează procesul penal și, concomitent, soluționează cauza conform prevederilor Codului contravențional. Procesul contravențional pornit încetează dacă, nu există faptul contravenției, prevederi stipulate în art. 441 alin.(1) lit.a) Cod contravențional. 5 Prin urmare, la determinarea elementelor constitutive a contravenției prevăzute la art. 313 în raport cu faptele imputate inculpatei, instanța de apel a invocat că între componența de infracțiune prevăzută de art. 329 Cod penal, adică neglijența în serviciu și semnele contravenței prevăzute de art. 313 Cod contravențional, lipsește orice tangență corelativă, ele reprezintă componențe diferite. Astfel, de către acuzatorul de stat nu a fost demonstrat că în acțiunile inculpatei sunt prezente semnele contravenției prevăzute la art. 313 CC, aceasta prezumînd săvîrșirea unor acțiuni care depășesc atribuțiile de serviciu, acordate prin lege inculpatei, însă în învinuirea adusă ultimei îi este incriminată îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu.

Împotriva hotărîrii nominalizate a declarat recurs ordinar acuzatorul de stat, care invocînd ca temei de drept prevederile art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală solicită, casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei, în aceiași instanță în alt complet de judecată, pe motiv că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar decizia contestată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Recurentul consideră că partea acuzării a prezentat suficiente probe care, în opinia lui, confirmă vinovăția inculpatei Grinceșen Ecaterina în săvîrșirea contravenției prevăzută la art. 313 Cod contravențional, iar instanța de apel nu a făcut o analiză detaliată a acestora în raport cu circumstanțele cauzei, limitîndu-se la enumerarea lor în decizia contestată și anume: declarațiile reprezentantului părții vătămate Pascalov Sveatoslav; declarațiile martorilor Verlan Eugen, Soltan Valentin, Dodon Mihail, Dimitrov Gheorghe, Plasniciuc Vadim; precum și actele cauzei: raportul de autosesizare asupra infracțiunii din 19.01.2011 și procesul-verbal de ridicare din 23.01.2012. Astfel, probele prezentate în confirmarea vinovăției inculpatei Grinceșen Ec. urmau a fi apreciate de către instanțele judecătorești din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, din punct de vedere al coroborării lor. 6

Judecînd recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei , Colegiul penal consideră că acesta urmează a fi respins din următoarele considerente. Drept temei pentru recurs recurentul a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală că, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Colegiul constată că aceste temeiuri pe care s-a bazat acuzatorul de stat în recursul declarat, nu persistă în cauză, deoarece din decizia instanței de apel rezultă că ultima a analizat obiectiv probele administrate și a dat răspuns la toate motivele expuse în apel. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată. Conform prevederilor art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, poate da o nouă apreciere probelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Examinînd cauza, Colegiul penal consideră că atît prima instanță, cît și instanța de apel just au stabilit starea de fapt și de drept, pronunțîndu-se asupra tuturor motivelor invocate în apel, apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei și toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, adoptînd în așa mod o hotărîre legală și întemeiată, ținînd cont de prevederile art.101 Cod de procedură penală, just ajungînd la concluzia întemeiată că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii pe învinuirea adusă în baza art. 329 alin. (1) Cod penal și a contravenției administrative prevăzute la art. 313 Cod contravențional. Instanța de recurs menționează că, instanța de apel în motivarea soluției adoptate just a menționat că acuzarea nu a prezentat probe 7 concludente și pertinente atît în cadrul ședinței primei instanțe, cît și în cadrul ședinței instanței de apel, care ar fi demonstrat vinovăția inculpatei Grinceșen Ec. în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.329 alin. (1) Cod penal și a contravenției administrative prevăzute la art. 313 Cod contravențional. Colegiul reține că, instanțele judecătorești au dat o apreciere corectă actelor cauzei, precum și declarațiilor inculpatei Grinceșen Ecaterina, a reprezentantului părții vătămate Pascalov S., a martorilor Verlan E., Soltan V., Dodon M., Dimitrov Gh., Plasniciuc V. și au menționat că infracțiunea prevăzută la art. 329 alin.(1) Cod penal este o infracțiune materială, care se consideră consumată din momentul survenirii daunelor în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, iar proporții mari, potrivit art. 126 alin.(1) Cod penal, se consideră, valoarea pagubei pricinuite, care, la momentul săvîrșirii infracțiunii, depășește 2500 unități convenționale. În cazul în care neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu nu implică producerea unor asemenea urmări, norma art. 329 Cod penal, este inaplicabilă. Potrivit rechizitoriului, suma prejudiciului cauzat prin acțiunile inculpatei constituie – 75029, 95 lei, deoarece Postu Vitalie urma să achite drepturile de import în sumă de 36357, 77 lei, iar Soltan Valentin suma de 38672,14 lei. Actele constatatoare nr. 4 și 5 din 12.02.2011 ce atestă sumele nominalizate au fost anulate prin hotărîrea instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău din 17 iulie 2012 și obligat biroul Vamal Centru să emisă un act constatator „privind calcularea sau recalcularea drepturilor de import/export” pentru Soltan V. și Postu V., luînd în calcul raportul de evaluare întocmit de SRL „Print Imobil” la data de 17.09.2009. Astfel, reieșind din calculul valorii bunurilor constatate de SRL „Print Imobil”, valoarea estimată a drepturilor de import pentru Soltan Valentin constituie suma de 11410, 13 lei, iar pentru Postu Vitalie – 16164, 7 lei, prin urmare suma totală a prejudiciului la momentul introducerii în țară a mărfii respective era de 27574, 83 lei. Instanța de apel corect a menționat că, la determinarea elementelor constitutive a contravenției prevăzute la art. 313 în raport cu faptele 8 imputate inculpatei, între componența de infracțiune prevăzută la art. 329 Cod penal, adică neglijența în serviciu și semnele contravenției prevăzute de art. 313 Cod contravențional, lipsește orice tangență corelativă, ele reprezintă componențe diferite. Astfel, de către acuzatorul de stat nu a fost demonstrat că în acțiunile inculpatei sunt prezente semnele contravenției administrative prevăzute la art. 313 Cod contravențional, aceasta prezumînd săvîrșirea unor acțiuni care depășesc atribuțiile de serviciu, acordate prin lege inculpatei, însă în învinuirea adusă lui Grinceșen Ec. îi este incriminată îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu. Instanțele ierarhic inferioare, corect au conchis că învinuirea adusă lui Grinceșen E. în baza art. 329 alin. (1) Cod penal și a contravenției administrative prevăzute la art. 313 Cod contravențional nu și-a găsit confirmarea. Or, nici în cadrul urmăririi penale, nici în ședința de judecată acuzarea nu a prezentat probe, care ar fi demonstrat că inculpata a comis neglijența în serviciu și săvîrșirea unei acțiuni care depășește în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege și care contravine intereslor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. Prin urmare, Colegiul constată ca întemeiate concluziile instanței de fond și de apel referitor la achitarea inculpatei, concluzii care, cum s-a menționat mai sus, detaliat sînt motivate și se bazează pe aprecierea obiectivă și sub toate aspectele a probelor administrate. Dezacordul autorului recursului cu aprecierea acestora de către instanța de apel, nu se încadrează în temeiurile de recurs, prevăzute de art.427 Cod de procedură penală. Din textul deciziei rezultă că, instanța de apel și-a motivat soluția adoptată în sensul oferirii răspunsurilor la motivele apelului declarat de procuror. Autorul recursului nu aduce careva argumente, care ar combate concluzia instanțelor de judecată, dimpotrivă argumentele invocate de procuror în cererea de recurs ordinar repetă întocmai argumentele expuse anterior în apel, la care instanța de apel deja a dat un răspuns motivat. 9 În consecință, se apreciază că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar și, potrivit legii, se impune respingerea recursului declarat de procuror ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate ca fiind legală și întemeiată.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Radu Sâli, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2013, în cauza penală în privința lui Grinceșen Ecaterina Ilie, cu menținerea hotărîrii contestate. Decizia este irevocabilă, pronunțată în ședință publică la 27 mai 2014, ora 09 50. Președinte Petru Ursache Judecători Constantin Alerguș Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti Iurie Bejenaru 10