1ra-262/14 — art.327 alin.1 ,90 CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 09 ianuarie 2012, Grigoriu Andrei a fost condamnat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 250 1 unități convenționale, adică 5000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita activități didactice pe un termen de 2 ani.

În fapt, instanța de fond a constatat că în perioada 28 august 2008 – 08 mai 2009, inculpatul Grigoriu Andrei, activînd în funcția de director-adjunct pentru activitatea didactică al Colegiului Agroindustrial Ungheni din 01 septembrie 2006 și fiind persoană cu funcție de răspundere, urmărind scopul folosirii situației sale de serviciu în interes material și personal, intenționat a înaintat din numele soției sale Grigoriu Lidia cereri false de angajare la serviciu, care nu sînt documente oficiale, în funcția de dispecer al Secției de Învățămînt al Colegiului Agroindustrial Ungheni. Ulterior, după admiterea acestor cereri și emiterea de către fostul director al Colegiului Agroindustrial Ungheni - Cebotari Vladimir a ordinelor de angajare în funcția menționată a lui Grigoriu Lidia, care în realitate nu a fost angajată la serviciu in funcția dată, Grigoriu Andrei din nou, prin prezentarea unei procure din numele soției sale false în contabilitatea instituției, potrivit căreia Grigoriu Lidia îi permite ridicarea salariului său de către soț, a ridicat salariile lunare pentru munca fictivă prestată de ea, care erau însușite de către el, cauzînd astfel Colegiului Agroindustrial Ungheni un prejudiciu material în proporții considerabile în sumă totală de 1061,66 lei. Tot el, activînd în funcția de director-adjunct pentru activitatea didactică al Colegiului Agroindustrial Ungheni, din 01 septembrie 2006 și fiind persoană cu funcție de răspundere, urmărind scopul folosirii situației sale de serviciu in interes material si personal, intenționat încălcînd prevederile art. 30 al Legii nr. 355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, intenționat la data de 07 noiembrie 2008, a depus pe numele fostului director al Colegiului Agroindustrial Ungheni V. Cibotari o cerere, prin care a solicitat permisiunea de a citi prin cumul ore de instruire tehnologica la gimnaziul internat Ungheni. Astfel, fiind angajat la acest serviciu prin ordinul directorului școlii tip internat Ungheni - Pleșca Arcadie nr. 171 din 22 octombrie 2008, Grigoriu Andrei în perioada de activitate a anilor de studii 2008-2010, nu s-a prezentat la locul de muncă de bază timp de 143 ore astronomice, în rezultatul cărui fapt i-a fost calculat și achitat nelegitim un salariu în sumă totală de 2923,98 lei, cauzînd astfel Colegiului Agroindustrial Ungheni un prejudiciu material în proporții considerabile. Tot el, activînd în funcția de director-adjunct pentru activitatea didactică al Colegiului Agroindustrial Ungheni, din 01 septembrie 2006 și fiind persoană cu funcție de răspundere, care reieșind din prevederile Regulamentului-tip al instituției de învățămînt mediu de specialitate (colegiu) din R. Moldova aprobat prin Hotărîrea Colegiului Ministerului Educației nr.3.7 din 04 martie 2004 era responsabil de întocmirea orarului orelor de curs pentru munca didactică, urmărind scopul folosirii situației sale de serviciu în interes material și personal, intenționat încălcînd prevederile Anexei nr. 1 al Hotărîrii Guvernului R.Moldova nr.381 din 13 aprilie 2006, cu privire la condițiile de salarizare a personalului din unitățile bugetare, potrivit căreia directorilor de colegii și cadrelor didactice cu funcții de conducere se permite să desfășoare activitate didactică, însă retribuția în acest caz nu trebuie să depășească 0,5 din norma didactică, iar aprobarea volumului 2 suplimentar de ore se va efectua prin emiterea unui ordin de către ministerele de resort in care se va indica obiectul, numărul suplimentar de ore și perioada pentru care este valabil ordinul, fără aprobarea volumului suplimentar de ore ele către ministerul de resort, în cazul dat de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al R. Moldova și-a atribuit și a fost remunerat ilegal cu depășirea 0,5 norma didactică după cum urmează: Pentru perioada anului de studii 2008 intenționat el și-a atribuit din 408 ore de muncă - 432 ore de muncă, cu depășirea normei didactice aprobate cu 24 ore academice, pentru anul de studii 2009 de studii și-a atribuit din 408 ore de muncă - 521,2 ore de muncă, depășind norma didactică aprobată cu 113,2 ore academice, iar pentru perioada de studii ianuarie iunie 2010 din volumul total de ore de muncă în număr de 217 ore și-a atribuit 412,3 ore de muncă, depășind norma didactică aprobată cu 196, 3 ore academice. Astfel, directorul-adjunct pentru activitatea didactică al Colegiului Agroindustrial Ungheni Grigoriu Andrei Gheorghe intenționat nu și-a îndeplinit obligațiunile de serviciu de bază în perioada de timp menționată, pentru care a fost remunerat cu un surplus de 333,5 ore academice ceea ce este echivalent a 250,13 ore astronomice, în rezultatul cărui fapt i-a fost calculat și achitat ilegal un salariu în sumă totală de 6451,93 lei, cauzînd astfel Colegiului Agroindustrial Ungheni un prejudiciu material în proporții considerabile. Instanța a considerat dovedită vinovăția inculpatului prin probele administrate și a încadrat acțiunile lui în baza art. 327 alin. (1) Cod penal – ca abuz de putere sau abuz de serviciu, adică, adică folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de răspundere a situațiilor de serviciu, în interes material și în alte interese personale, dacă acestea au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.

Inculpatul și avocatul Anatol Bobu au declarat apeluri, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie achitat. Apelanții au invocat că în ședința de judecată fostul director al Colegiului Industrial Cibotari V. și prezentul Colin V. au declarat că inculpatul, în postura de director adjunct educativ, de drepturi și obligațiuni organizatorico-economice nu dispunea, el nu avea drept la gestionarea bunurilor materiale ale instituției, nu averea drept de a gestiona fondurile bănești și nu avea drept la semnătură în bancă pentru efectuarea operațiunilor bancare. Principala obligațiune era dirijarea procesului educațional în colegiu. Referitor la învinuirea de însușire a 1061.66 lei inculpatul a declarat că la colegiu schimbările în orar le efectuează dispecerul și, deoarece Hanganu N. în perioada 8 august 2008 – 8 mai 2009 se afla în concediu de boală, la cerere, soția lui, prin ordinul directorului colegiului a fost angajată pentru efectuarea acestui volum de lucru, cu achitarea salariului lunar, care era primit în baza unei procuri simple de către Grigoriu A. Instanța de judecată nu a luat în considerație declarațiile inculpatului că, avînd timp liber, reieșind din graficul de lucru la Colegiul Agroindustrial, cu acordul ambilor directori s-a angajat la Gimnaziul - Internat Ungheni citind ore de instruire 3 tehnologică, reieșind din graficul de lucru în ambele instituții, ca rezultat oarecare ore lipsă nu a admis, i-ar în calcul nu a fost luat în considerație repausul între lecții la școala – internat, în care el se deplasa înapoi la colegiu. Ulterior, graficul de lucru la gimnaziu i-a fost modificat prin ordinul directorului. La fel, sînt incorecte concluziile instanței referitor la depășirea normei didactice de 05 cu depășirea cu 196.3 ore în anul 2009 și cu 217 ore în anul 2010, prin ce a prejudiciat statul cu 6541 lei 93 bani, deoarece norma didactică în această perioadă a fost de 12 ore săptămînal, iar pentru gimnaziile de profil anul de învățîmînt este cu o săptămîna mai mult decît în instituțiile cu profil real. Pagubele au fost apreciate de către revizorul Serviciului de Control și Revizie DTIF Ungheni Roman Gr.. fără a fi luat în considerație specificul sistemului de învățămînt specializat, însăși actul de revizie a fost efectuat tendențios, cu referire doar la persoana inculpatului. De către instanța de judecată a fost ignorat faptul că planul de învățămînt și dările de samă referitor la salarizare erau confirmate de către ministerul de resort, care verifica veridicitatea informației prezentate în această instituție de învățămînt, și, reeșind din specificul lucrului, nu a avut oarecare dubii referitor la orele suplimentare, care constituie anume 520 ore, după cum a fost stabilit prin actul prezentat organelor de anchetă. Modalitatea întocmirii listelor tarifare și statelor de personal și confirmarea lor de către minister a fost expusă detailat de către contabilul șef al colegiului, în ședința de judecată. Instanța incorect a aplicat și pedeapsa complimentară sub formă de privarea de dreptul de a exercita activități didactice esența învinuirii pe art. 327 Cod penal referind-se la relații de altă natură și nu încălcarea normelor legate de activitatea didactică.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 aprilie 2012, apelurile au fost admise, din alte motive decît cele invocate, casată sentința inclusiv din oficiu rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță. Procesul penal intentat în privința lui Grigoriu Andrei pe art. 327 alin. (1) Cod penal a fost încetat, pentru că există alte circumstanțe care condiționează tragerea lui la răspundere penală. Instanța de apel a reținut că prin ordonanța din 08.09.2010 procurorul a dispus înlăturarea de la procesul penal a avocatului Bîrcă Galina, la dorința bănuitului, prezența acesteia fiind confirmată prin mandatul anexat la dosar. Ulterior, fiind pus sub învinuire la 08.12.2010 și 12.05.2011, învinuitul Grigoriu A. n-a fost asigurat cu apărător în modul prevăzut de lege. În lipsa apărătorului, învinuitului i-au fost prezentate spre luare de cunoștință materialele de urmărire penală, fapt ce 1-a împiedicat să-și exercite efectiv dreptul la apărare, nefiind invocate erorile de ordin procedural, care-i afectează dreptul la apărare. În instanța de apel inculpatul a confirmat că în calitate de bănuit a refuzat de la apărare fiind convins de faptul că urmărirea penală în privința sa va înceta, însă la etapa punerii sub învinuire el avea nevoie de apărător, fapt ce l-a determinat ulterior să se adreseze după asistența juridică. 4 În atare împrejurări, prin nerespectarea de către organul de urmărire penală a drepturilor garantate de Convenție la apărare, respectiv lipsa în cadrul procesului penal al părții apărării, prezența cărei era obligatorie potrivit normelor procesual- penale, s-a neglijat principiul contradictorialității procesului penal și legalității armelor în proces. În învinuirea finală, Grigoriu Andrei a fost pus sub învinuire pe art. 33, 327 alin. (1) Cod de procedură penală, volumul învinuirii din rechizitoriu fiind mărit cu sintagma „Concurs de infracțiuni”, deși agravanta „concursului de infracțiuni” nu i-a fost formulată de învinuire. Prin necorespunderea conținutului învinuirii formulate lui V. Grigoriu în ordonanța de punere sub învinuire celei incluse în rechizitoriu, au fost neglijate prevederile art. 281 și 296 Cod de procedură penală. Instanța de fond 1-a recunoscut pe Grigoriu A. culpabil de comiterea infracțiunii, prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal, fără a se expune asupra agravantei „concurs de infracțiuni”, prevăzută de art. 33 Cod penal, imputată inculpatului ca calificativ. Nerespectarea dreptului garantat la apărare și formularea unei învinuiri neconcrete, învinuirea formulată este lovită de nulitate absolută ce nu poate fi înlăturată nici într-un mod decît prin anularea respectivului act, fapt ce duce la nulitatea celorlalte acțiuni și acte procesuale.

Procurorul a declarat recurs ordinar, în care a solicitat casarea acestei decizii și menținerea sentinței. Recurentul a menționat că procesul penal a fost încetat neîntemeiat, că neconcordanța dintre ordonanța de punere sub învinuire și datele din rechizitoriu referitor la sintagma „concursul de infracțiuni”, și refuzul bănuitului de la avocat, nu au nici o importanță pentru încadrarea juridică a faptei. 5.1 Avocatul A. Bobu și inculpatul la fel au declarat recursuri ordinare, cerînd casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri noi, prin care ultimul să fie de achitat. Recurenții au indicat că instanța de apel încetînd procesul penal, neîntemeiat a conchis că nu este necesar a fi cercetate probele administrate în cauză și a se expune asupra argumentelor invocate în apel referitor la achitarea inculpatului.

Potrivit deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 06 noiembrie 2012, recursurile au fost admise, casată decizia contestată și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Instanța de recurs a reținut că concluziile instanței de apel nu sunt confirmate și prezintă erori de drept procedural, care au condus la încălcarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, și a drepturilor procesuale ale inculpatului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 august 2013, apelurile au fost admise, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre. Grigoriu Andrei a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Instanța de apel a reținut că, deținând la momentul când i se incriminează săvârșirea acțiunilor de abuz de putere sau de serviciu funcția de director-adjunct pentru activitatea didactică, A. Grigoriu nu poate fi considerat ca subiect al 5 infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, deoarece el, potrivit declarațiilor reprezentanților părții vătămate și a martorilor audiați, nu exercita acțiuni administrative de dispoziție sau acțiuni de ordin organizatorico-economic. La adoptarea sentinței de condamnare instanța de fond n-a ținut cont de art. 123 Cod penal, conform cărui inculpatul nu poate fi considerat ca subiect al infracțiunii incriminate, deoarece nu se atribuie la persoanele cu funcție de răspundere. Or, potrivit dispoziției normei vizate, prin persoană cu funcție de răspundere se înțelegea persoana căreia, într-o întreprindere, instituție, organizație de stat sau a administrației publice locale ori într-o subdiviziune a lor, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin stipularea legii, prin numire, alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice sau a acțiunilor administrative de dispoziție ori organizatorico- economice, drepturi și obligații de care inculpatul nu dispunea. În acțiunile inculpatului lipsește și latura obiectivă a infracțiunii imputate, ce se realizează prin folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de răspundere a situației de serviciu, care constă în acțiunea sau inacțiunea, contrar intereselor publice sau drepturilor și intereselor, ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Or, ultimul nu poate fi considerat o persoană cu funcție de răspundere și organul de urmărire penală nu a demonstrat cînd anume inculpatul ar fi comis acțiunile prin care se pretinde că a fost realizată în speță latura obiectivă. Astfel, nu poate fi reținută învinuirea adusă inculpatului că el a înaintat din numele soției sale Grigoriu Lidia cereri false de angajare în serviciu în funcția de dispecer al Secției de învățămînt al Colegiului Agroindustrial Ungheni și, prin prezentarea unei procure false din numele soției sale contabilitatea instituției, a ridicat salariile lunare pentru munca fictivă prestată de ea,or, în atribuțiile inculpatului nu era emiterea ordinelor de primire la lucru. Totodată, acuzarea i-a formulat o învinuire declarativă, invocând că cererile din numele soției și procura sunt false, neaducând nici un argument în acest sens. Potrivit celor stabilite în ședința instanței de apel, inculpatul a avut a avut ore prin cumul de funcții la gimnaziul internat or. Ungheni loc cu acordul directorului V. Cebotari, cu permisiunea căruia a fost modificat și programul de lucru al inculpatului, fapt confirmat prin declarațiile lui V. Cebotari, cât și prin ordinul privind programul de lucru a lui A. Grigoriu. În ședință s-a constatat că inculpatul nu poate fi considerat vinovat nici pe episodul ce ține de faptul că și-a atribuit și a fost remunerat ilegal pentru ore suplimentare, or, listele tarifare au fost întocmite corect, semnate în teritoriu de către contabilul șef și director, verificate de economistul ministerului pentru a fi semnate de către șeful secției pe știință și formarea profesională, în final fiind aprobate de către vice-ministru, în baza cărora a și fost efectuată salarizarea, fapt confirmat prin declarațiile reprezentanților părții vătămate, a martorilor audiați, cât și prin probele scrise.

Procurorul a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Recurentul a invocat că instanța de apel a făcut concluzii care nu se racordă la ansamblul probatoriu acumulat pe cauză, n-a dat apreciere depozițiilor 6 martorilor audiați în instanța de fond, cercetate în instanța de apel, nu a indicat din care cauză a exclus probele acuzării. Declarațiile martorilor Dermanschi R. (șef secție economie a Colegiului Agroindustrial Ungheni), Cebotari V. (ex-director la Colegiul Agroindustrial din Ungheni în perioada anilor 2006-2010 - perioadă supusă controlului de către Direcția Teritorială Inspectare Financiară Ungheni), Bodiu T. (reprezentanta Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare), care au indicat la nedepășirea numărului de ore profesate de inculpat, așa cum acest lucru a fost coordonat cu ministerul sus-menționat, nu numai că sunt contrare legislației în domeniul învățămîntului, ci și nu are careva suport juridic. Instanța de apel eronat a concluzionat că inculpatul nu este subiect al infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (l) Cod penal. Or, conform art. 123 alin. (l) Cod penal, prin persoană cu funcție de răspundere se înțelege persoana căreia, într- o întreprindere, instituție, organizație de stat sau a administrației publice locale ori într-o subdiviziune a lor, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin stipularea legii, prin numire, alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice sau a acțiunilor administrative de dispoziție ori organizatorico-economice. Totodată, conform pct. 7.3 din Statutul instituției de învățămînt mediu de specialitate „Colegiul Agroindustrial din Ungheni", dirijarea activității educaționale de administrare și de producție este realizată de directorul-adjunct al instituției, ceea ce indică la o poziție greșit formată în acest sens. La fel, instanța de apel eronat a reținut și faptul lipsei laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (l) Cod penal. Or, conform actelor departamentale, cercetate în instanța de judecată, în funcția sa de director-adjunct al instituției de învățămînt, fiind responsabil de întocmirea orarului orelor de curs pentru munca didactică, inculpatul și-a atribuit un număr mai mare de ore, stabilit pentru funcția sa de 0,5 din norma didactică, nefiind vreun ordin al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare în acest sens. Iar, în complex cu poziția de profesare a orelor prin cumul și la gimnaziul-internat din Ungheni (contrară legislației), precum și efectuarea activității de dispecer al secției de învățămînt al colegiului dat (secție aflată în subordinea directă a directorului-adjunct) în locul soției sale Grigoriu Lidia, care la locul de muncă, din declarațiile martorilor Răileanu I., Horea G., Botnaru E., Racoviță L., Cebotari V., Doina L., Guleaeva M. și Șalaru G. nu a fost văzută, inculpatul a folosit intenționat situația de serviciu în interes material și personal, cu cauzare de daune în proporții considerabile intereselor publice și anume bugetului național de la care nominalizatul a primit salariul pentru orele, stabilite prin actul de revizie ca neprofesate, așa cum nu numai că au fost calculate cu încălcări esențiale, dar și real imposibil de realizat, însă, în pofida funcției sale, directorul-adjunct al colegiului Grigoriu A. și le-a inclus ca ore tabelate, fiind responsabil de aceasta, iar directorul doar le-a aprobat. Astfel, comiterea infracțiunii incriminate inculpatului se confirmă prin cumulul de probe veridice, utile, concludente, care se află într-o coroborare reciprocă, administrate de către organul de urmărire penală în prezenta cauză, cercetate și reținute de instanța de fond. 7 Probele prezentate de acuzare cu certitudine dovedesc vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii incriminate, iar instanța de apel doar formal a indicat că acestea urmează a fi respinse fără a da o motivare în acest sens, bazîndu-se eronat pe declarațiile inculpatului, care sunt contradictorii și nu au careva suport logic și juridic, precum și martorilor, care, activînd în continuare împreună cu ultimul, s-au prezentat în instanța de apel pentru a-1 susține, neinvocînd ceva esențial ce ar fi condus la luare unei hotărîri de achitare. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Judecînd recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a comis următoarele erori de drept. Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Articolul 327 alin. (1) Cod penal, în redacția incriminată inculpatului, prevede răspundere penală penru folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de rîspundere a situației de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. În corespundere cu art. 123 alin. (1) Cod penal, prin persoană cu funcție de răspundere se înțelege persoana căreia, într-o instituție de stat, i se acordă, permanent sau provizoriu, în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi și obligații în vederea exercitării acțiunilor administrative de dispoziție ori organizatorico- economice. Conform art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Potrivit art. 394 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă motivele pentru care instanța a respins probele aduse în sprijinul acuzării. În pofida acestor prevederi legale, în descriptivul deciziei adoptate instanța de apel nu a verificat, apreciat și argumentat de ce a respins probele acuzării, invocate în rechizitoriu și administrate pe caz, cum sunt: a) Regulamentul – tip al instituției de învățămînt mediu de specialitate din R. Moldova, din 04 martie 2004, art. 4. 7, 6.6. din care prescriu că dirijarea activității educaționale și de administrare este realizată de către directorii adjuncți. 8 Orarul orelor de curs este întocmit de către directorul-adjunct pentru munca didactică (f.d. 118 vol.II); b) Fișa postului Directorului-adjunct pentru munca didactică a Colegiului Agroindustrial Ungehi, a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimnetare a R. Moldova, care prevede că acesta participă nemijlocit la elaborarea planurilor lucrului instructive-educativ, împărțirea șarjei pedagogice și întocmirii listelor tarifare, aprobă planurile de lucru a cadrelor didactice, organizează, conduce și efectuiază controlul activității acestora și a șefilor de secții etc., poartă răspundere de corectitudinea prezentării în instanțele ierarhice a datelor despre evidența orelor, etc. (f.d. 81 vol.I); c) Hotărîrea Guvernului nr. 381 din 13.04.2006 Cu privire la condițiile de salarizare a personalului din unitățile bugetare, anexa 1 pct. 5, în care este stipulate că se permite cadrelor didactice cu funcție de conducere să desfășoare activitate didactică, însă retribuția, în acest caz, nu trebuie să depășească 0,5 din norma didactică. Aprobarea volumului suplimentar de ore se va efectua prin emiterea unui ordin de către ministerele de resort și direcțiile generale de învățămînt raționale și orășenești, în care se va indica obiectul, numărul suplimentar de ore și perioada pentru care este valabil ordinul (f.d. 6-8 vol.I). Or, aceste probe dovedesc în mod concludent că inculpatul, în perioada indicată în rechizitoriu, a deținut funcția de director – adjunct într-o instituție de stat și a exercitat acțiuni administrative de dispoziție și organizatorico-economice, adică este subiect al infracțiunii incriminate, prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal. În același timp, din rechizitoriu și probele nominalizate rezultă că inculpatul, folosind situația de serviciu, și-a atribuit ore de muncă cu depășirea normei didactice, obținînd în rezultat 6451,93 lei, în lipsa ordinului emis de către ministerul de resort și direcția generală de învățămînt raională și orășănească, în care să fie aprobat volumului suplimentar de ore, să fie indicat obiectul, numărul suplimentar de ore și perioada pentru care este valabil acest ordin, În descriptivul deciziei contestate, însă, lipsește concluzia instanței de apel privind aceste împrejurări. Circumstanțele expuse denotă foarte clar că instanța de apel nu a judecat apelurile declarate în condițiile legii, nu a soluționat fondul cauzei penale în raport cu circumstanțele imputate inculpatului prin rechizitoriu și probele administrate pe caz, incorect a concluzionat că inculpatul nu este subiect al infracțiunii incriminate, adică a adoptat o hotărîre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanța de recurs casează total hotărîrea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, deoarece recurentul solicită doar rejudecarea cauzei și în acest caz instanța de recurs nu este în drept să depășească limitele recursului în defavoarea persoanei achitate, fapt ce 9 ar leza efectul devolutiv al recursului stipulat în art. 424 Cod de procedură penală, se impune soluția admiterii recursului declarat, casării totale a deciziei atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărîre legală și întemeiată. 7. În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit D E C I D E : Admite recursul ordinar declarat de procuror, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 august 2013, în privința inculpatului Grigoriu Andrei Gheorghe, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată în ședința publică din 29 aprilie 2014, ora 09.50. Președinte Constantin Gurschi Judecători Iurie Diaconu Ghenadie Nicolaev Liliana Catan Ion Guzun 10 Dosarul nr. 1ra-262/14 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E D I S P O Z I T I V 01 aprilie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Constantin Gurschi, Judecători Iurie Diaconu, Ghenadie Nicolaev, Liliana Catan, Ion Guzun, cu participarea: procurorului Dumitru Graur, inculpatului Grigoriu Andrei, avocatului Vasilisa Zaporojan, a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de procuror, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 august 2013, în privința inculpatului Grigoriu Andrei Gheorghe, născut la 15 decembrie 1951 în r-nul Ungheni, s. Gherman, domiciliat or. Ungheni, str. Decebal 38„a”, ap. 29, cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale. În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit D E C I D E : Admite recursul ordinar declarat de procuror, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 august 2013, în privința inculpatului Grigoriu Andrei Gheorghe, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată va fi pronunțată în ședința publică din 29 aprilie 2014, ora 09.50. Președinte Constantin Gurschi Judecători Iurie Diaconu Ghenadie Nicolaev Liliana Catan Ion Guzun 11