1ra-638/2014 — art. 145 al. 2, 188 al. 3, 84, 79 CP

1ra-638/2014 — art. 145 al. 2, 188 al. 3, 84, 79 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-638/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 martie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte –Constantin Gurschi,

judecători – Ion Guzun și Elena Covalenco,

în camera de consiliu, fără citarea părților, a examinat admisibilitatea în principiu a

recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel

Chișinău, Sergiu Brigai, de avocatul Teodor Bordei în numele inculpatului Foșnea

Anatolie și de inculpatul Barbăneagră Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie 2013 în privința lui

Barbăneagră Andrei Grigore, născut la 11 octombrie 1981,

originar mun. Chișinău și domiciliat în r. Criuleni, s. Ciopleni,

str. D.Cantemir 17;

și

Foșnea Anatolie Anatolie, născut la 01.03.1983, originar și

domiciliat în mun. Chișinău, str. Fierarilor 6, ap.7.

Termenul examinării cauzei:

1.Instanța de fond de la 17.05.2012 pînă la 04.07.2012;

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor în cauză în baza

actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

Barbăneagră Andrei au fost achitați de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor

prevăzute de art. 145 alin.(2) lit.b), i), j), k) și art. 188 alin.(3) lit. c), d) Cod penal din

motiv că faptele nu au fost săvîrșite de inculpați.

Anatolie și Barbăneagră Andrei, precum că ei, la 09 decembrie 1999, la orele 23:00,

împreună și în urma înțelegerii prealabile cu Arnaut Veaceslav și Cebotari Ruslan,

aflîndu-se în mun. Chișinău, avînd scopul sustragerii deschise a bunurilor materiale

ale altei persoane, cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea

persoanei agresate, cunoscînd faptul că Coliban Mihail deține o sumă de bani pentru

procurarea unui automobil, la 10 decembrie 1999, aproximativ la orele 01:30, s-au

deplasat cu automobilul de model ,,Moskvici”, care aparținea tatălui lui Ruslan

Cebotari, în s. Ciopleni, r-nul Criuleni, repartizînd rolurile între ei, fiind mascați, au

pătruns în gospodăria lui Coliban Mihail, din s. Ciopleni, r-nul Criuleni, știind cu

certitudine că ultimul locuiește de unul singur, conform planului elaborat,

Barbăneagră Andrei a rămas de pază la intrarea în casă acestuia, iar Foșnea Anatolie,

Arnaut Veaceslav și Cebotari Ruslan au pătruns în odaia în care se afla proprietarul

casei și l-au atacat solicitînd de la el mijloace bănești, aplicîndu-i multiple lovituri cu

pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, legîndu-i mîinile și picioarele cu

1

peliculă lipicioasă și strangulîndu-l de gît cu un cablu din două fire împletite,

cauzîndu-i leziuni corporale grave, periculoase pentru viață și în mod deschis au

sustras din casă bani în sumă de 100 lei și bunuri personale în mărime de 1000 lei,

cauzîndu-i proprietarului o daună materială considerabilă în mărime de 1100 lei.

Tot ei, în aceleași circumstanțe, urmărind scopul omorului lui Coliban Mihail

din interes material și în scopul înlesnirii săvîrșirii unei alte infracțiuni, cu o deosebită

cruzime i-au aplicat acestuia multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite

părți ale corpului, legîndu-i mîinile și picioarele cu peliculă lipicioasă și strangulîndu-

l de gît cu un cablu din două fire împletite și cu un fular din lînă, au incendiat

domiciliul din interiorul odăii unde se afla acesta și cu banii și bunurile sustrase au

părăsit locul infracțiunii, cauzîndu-i lui Mihail Coliban vătămări corporale grave,

periculoase pentru viață, în urma cărora a survenit decesul acestuia.

Potrivit învinuirii, acțiunile lui Andrei Barbăneagră și Anatolie Foșnea au fost

încadrate în art. 188 alin. (3) lit. c) și d) Cod penal tâlhărie, adică atacul săvârșit

asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă

pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșit de patru persoane mascate, prin

pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, cu vătămarea

gravă a integrității corporale și a sănătății, prin schingiuire, tortură, tratament inuman

și degradant; art. 145 alin. (2) lit. lit. b), i), j) și k) Cod penal - omorul, adică omorul

săvârșit din interes material, de către patru persoane, cu o deosebită cruzime, cu

scopul de a înlesni săvârșirea unei alte infracțiuni.

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpații Foșnea Anatolie

și Barbăneagră Andrei să fie condamnați în baza art. 145 alin. (2) lit. b), i), j), k) și

art. 188 alin.(3) lit. c) și d) Cod penal. Apelantul a indicat, că instanța de fond a dat o

apreciere unilaterală probelor administrate în cauza dată și nu a luat în considerare

probele acuzării, care dovedesc incontestabil că anume persoanele date au comis

infracțiunea dată. Cît privesc probele prezentate de către partea apărării, ele urmează

a fi apreciate critic, având în vedere că au fost audiați părinții și rudele lui Foșnea

Anatolie, care au comunicat cu amănunte detaliile ce au avut loc cu 10 ani în urmă și

că Foșnea Anatolie anume în noaptea când a avut loc infracțiunea se afla acasă.

2012, apelul procurorului a fost admis, a fost casată parțial sentința și pronunțată o

nouă hotărîre prin care: Barbăneagră Andrei și Foșnea Anatolie au fost condamnați

în baza art. 188 alin.(2) lit. b), c), d), f) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 79

Cod penal și stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani 10

luni fiecăruia, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

În fapt, instanța de apel, pe baza probelor administrate a constatat, că Foșnea

Anatolie și Barbăneagră Andrei, la 09 decembrie 1999, la orele 23:00, împreună și în

urma înțelegerii prealabile cu două persoane în privința cărora materialele cauzei

penale au fost disjungate în procedură separată, împărțind rolurile între ei,

deghizîndu-se, au pătruns în gospodăria lui Coliban Mihail, din s. Ciopleni, r-nul

Criuleni, unde l-au atacat pe acesta și au pretins de la el mijloace bănești, aplicîndu-i

multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, sustrăgînd de

la acesta bani și bunuri personale, cu cauzarea unei pagube materiale considerabile în

mărime totală de 1100 lei.

2

În motivarea deciziei sale, instanța de apel a menționat faptul că, reieșind din

declarațiile incriminatoare depuse de Barbăneagră Andrei în calitate de învinuit și

inițiale ca bănuit, care coroborează și se completează cu depozițiile martorului

Barbăneagră Tamara, depuse la urmărirea penală, cît și depozițiile martorului Sergiu

Canțer, Colegul penal a considerat că vinovăția inculpaților în săvîrșirea tîlhăriei,

însoțită de violența periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvîrșită

de mai multe persoane mascate, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile, a fost dovedită pe deplin.

Afirmațiile inculpatului Barbăneagră Andrei, date în instanță, precum că

declarațiile din timpul urmăririi penale au fost depuse ca rezultat al maltratării lui de

către colaboratorii de poliție și de procuror, au fost verificate de instanță și sunt

considerate ca neîntemeiate.

- procurorul, invocînd ca temei de declarare a recursului art. 427 alin.(1) pct.6)

Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei instanței de apel, în

partea menținerii sentinței de achitare a inculpaților de sub învinuirea de comitere a

infracțiunii prevăzute de art. 145 alin.(2) lit.b), i), j), k) Cod penal, cu remiterea

cauzei la rejudecare.

Recurentul a menționat faptul, că instanța de apel, nefiind de acord cu aprecierea

probelor de procuror și ajungînd la concluzia menținerii sentinței instanței de fond în

partea achitării inculpaților de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de

art. 145 alin. (2) lit. b), i), j), k) Cod penal, urma să dezvăluie această concluzie,

expunîndu-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii

și puse la baza sentinței de achitare, fapt ce nu a avut loc, fiind efectuată o apreciere

eronată și formală a probelor și circumstanțelor cauzei.

La fel, instanțele de judecată incorect au concluzionat că organul de urmărire

penală nu a adus probe suficiente pentru demonstrarea vinovăției inculpaților în

comiterea omorului, or, instanță de apel a admis aceleași probe administrate în cadrul

urmăririi penale și cercetate în instanțele de judecată, recunoscîndu-i culpabili pe

inculpați doar de comiterea tîlhăriei.

Vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit.

b), i), j), k) Cod penal a fost dovedită prin declarațiile martorului Barbăneagră

Tamara, căreia fiindu-i explicate drepturile procesuale și a dreptului de a nu depune

declarații împotriva rudelor apropiate, fapt confirmat prin semnătură, a declarat, că în

toamna anului 2011, feciorul Barbăneagră Andrei i-a comunicat că a participat la

omorului nașului lor, Mihail Coliban.

Martorul Canțîr Serghei în ședințele instanței de fond și de apel a declarat că pe

inculpați i-a cunoscut din lucru operativ, iar după parvenirea informației operative

precum, că Barbăneagră Andrei, în cercul său de prieteni a afirmat, că a participat la

omorul lui Coliban Mihail, mai apoi la interogarea acestuia, el a explicat despre

omorul menționat cît și despre inelul sustras de la partea vătămată, despre care pînă la

acel moment nu se cunoștea nimic.

Astfel, la materialele cauzei penale există probe suficiente care dovedesc

vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, fapt ignorat de instanța de

apel, astfel nefiind rezolvat fondul cauzei, fapt se impune casarea deciziei contestate;

-inculpatul Foșnea Anatolie și avocatul Teodor Bordei, care invocînd ca temei

de declarare a recursului art. 427 alin.(1) pct.8 ) Cod de procedură penală, au solicitat

casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței instanței de fond, prin care

3

inculpatul a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de

art. 145 alin.(2) lit. b), i), j), k) și art. 188 alin.(3) lit. c) și d) Cod penal din motiv că

cumulul de probe administrate în instanța de fond și de apel nu confirmă în nici un fel

și sub nici o formă vinovăția inculpatului, la materialele cauzei neexistînd declarații,

corpuri delicte sau un raport de expertiză care să confirme vinovăția acestuia;

- inculpatul Barbăneagră Andrei, care neinvocînd nici un temei de declarare a

recursului, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței ca

legală și întemeiată și cu eliberarea sa din locurile de detenție.

au fost admise recursurile ordinare declarate de procuror, de inculpații Barbăneagră

Andrei și Foșnea Anatolie, de avocatul Bordei Teodor în numele inculpatului Foșnea

Anatolie, casată decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie

2012 în cauza penală în privința lui Barbăneagră Andrei Grigori și Foșnea Anatolie

Anatolie, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel în alt

complet de judecători.

Instanța de recurs a statuat, că instanța de apel nu a analizat toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, astfel nefiind apreciate declarațiile

inculpatului Barbăneagră Andrei în cumul cu raportul de expertiză medico-legală a

cadavrului lui Coliban Mihail nr. 82 D din 16 martie 2012 (vol. II, f.d.56), din care

rezultă modul de maltratare a victimei, leziunile corporale cauzate și cauza decesului

acestuia și în cumul cu procesul - verbal de cercetare la fața locului.

Instanța de apel în decizia sa nu s-a expus la admisibilitatea procesului-verbal de

reconstituire a faptei din 05 martie 2012 (vol. I, f.d.171), efectuat în lipsa avocatului

cît și a declarațiilor martorului Barbăneagră Tamara din 05 martie 2012 (vol. I, f.d.

170), prin prisma prevederilor art. 371 alin.(3) Cod de procedură penală.

Deci, instanța de apel nu a apreciat probele acumulate în ansamblu, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării acestora, prin

ce a comis eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură

penală.

2013 a fost admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre,

prin care:

Barbăneagră Andrei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, cu aplicarea art.79 Cod penal,

a fost stabilită pedeapsa de 4 ani închisoare, cu ispășirea în penitenciar de tip

semiînchis.

Foșnea Anatolie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. 145 alin. (2) lit. b), i), j), k) Cod penal și art.188 alin. (3) lit. c), d) Cod penal și

în baza art.145 alin. (2) lit. b), i), j), k) Cod penal, cu aplicarea art.79 Cod penal, a

fost stabilită pedeapsa de 6 ani închisoare, în baza art.188 alin. (3) lit. c), d) Cod

penal, cu aplicarea art.79 Cod penal, a fost aplicată pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art.84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial al pedepselor aplicate, a fost stabilită lui Foșnea Anatolie o pedeapsă definitivă

de 8 ani închisoare, cu ispășirea într-un penitenciar de tip închis.

În motivarea deciziei sale, instanța de apel a menționat faptul că, argumentele

invocate în sentința de achitare sunt eronate și lipsite de suport probator, instanța de

judecată nu a dat o apreciere justă tuturor probelor prin coroborarea acestora.

4

La această concluzie instanța de apel a ajuns reieșind din declarațiile

incriminatoare depuse de Barbăneagră Andrei în calitate de bănuit și inițiale ca

învinuit, care coroborează și se completează cu depozițiile martorului Barbăneagră

Tamara, depuse la urmărirea penală, cât și depozițiile martorului Sergiu Canțer.

Întru confirmarea vinovăției inculpaților, instanța de apel a menționat și faptul

că, toate acțiunile organului de urmărire penală au fost efectuate în strictă

conformitate cu prevederile Codul de procedură penală, mai mult, aceste acțiuni nu

au fost atacate în modul stabilit, în momentul în care s-ar fi presupus că au fost

efectuate cu încălcări, ceea ce indică la legalitatea acestora, mai mult, inculpații nu au

solicitat schimbarea avocaților pe parcursul urmăririi penale din motivul acordării

unei asistențe juridice necalificate.

Astfel, reieșind din cele relatate instanța de apel consideră că, vinovăția

inculpaților Barbăneagră Andrei și Foșnea Anatolie este dovedită pe deplin.

La stabilirea categoriei pedepsei inculpaților Barbăneagră Andrei și Foșnea

Anatolie, instanța de apel, călăuzindu-se de prevederile art.75 Cod penal, a ținut cont

de gravitatea infracțiunilor săvârșite, care conform art. 16 Cod penal se atribuie la

categoria celor grave, de motivul acestora, de personalitatea inculpaților: care la

momentul comiterii faptei prejudiciabile nu aveau antecedente penale, iar inculpatul

Foșnea Anatolie era minor, în prezent are un copil minor la întreținere, de rolul

fiecărui inculpat la comiterea infracțiunii ce li se impută, de caracteristica pozitivă de

la locul de trai a ambilor inculpați și contribuirea activă a inculpatului Barbăneagră

Andrei (participantul atacului tâlhăresc săvârșit în grup, la descoperirea infracțiunii în

cadrul urmăririi penale).

Astfel, instanța de apel consideră întemeiat, legal și corect a aplica în privința

inculpaților pedepse reale cu executare, în limitele sancțiunilor prevăzute.

Totodată, la stabilirea termenului pedepsei inculpaților Barbăneagră Andrei și

Foșnea Anatolie cu închisoare, instanța de apel a considerat întemeiat de a aplica

prevederile art. 79 Cod penal, luând în considerație ca circumstanță excepțională

contribuirea activă a participantului unei infracțiuni săvârșite în grup la descoperirea

acesteia și minoratul, care se rețin în seama inculpaților nominalizați.

- procurorul, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei instanței de apel referitor la

aplicarea pedepsei inculpaților, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel

motivînd ,că instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale. Recurentul invocă, că instanța de apel neîntemeiat a aplicat prevederile art. 79

Cod penal inculpatului Barbăneagră Andrei deoarece la aplicarea acestei norme

trebuie să persiste împrejurări în care s-a derulat fapta infracțională ori în datele

privind personalitatea infractorului, careva circumstanțe, împrejurări, particularități,

situații sau stări a lucrurilor, care constituie excepție din starea obișnuită a lor ori a

personalității inculpatului, nu exista.

Faptul că, inculpatul pe parcursul urmăririi penale a recunoscut vinovăția nu este

o circumstanță excepțională deoarece acesta în fața instanței de judecată, radical și-a

modificat poziția, negând săvîrșirea faptelor recunoscute anterior, încercând să se

eschiveze de la atragerea la răspundere penală pentru faptele comise.

Referitor la pedeapsa stabilită inculpatului Foșnea Anatolie, acuzarea nu

contestă aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, deoarece la momentul comiterii

5

infracțiunii inculpatul era minor, însă consideră că pedeapsa aplicată este prea blândă

în raport cu faptele comise;

- inculpatul Barbăneagră Andrei, la 19 noiembrie 2013 și 04 decembrie 2013 a

solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare motivînd că,

instanța de apel nu s-a expus asupra încălcărilor procedurale comise de organul de

urmărire penală;

- avocatul Teodor Bordei în numele inculpatului Foșnea Anatolie, făcînd

trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare motivînd că, acțiunile lui

Foșnea Anatolie nu îndeplinesc elementele infracțiunii incriminate lui la urmărirea

penală. Recurentul consideră, că cumulul de probe administrate în instanța de fond și

de apel nu confirmă în nici un fel și sub nici o formă vinovăția lui Foșnea Anatolie,

nu există nici o mărturie, nici un corp delict, nici un raport de expertiză, care să

confirme vinovăția lui Foșnea Anatolie.

Pe parcursul urmării penale „proba principală” a acuzării - declarațiile lui

Barbăneagră Andrei s-au spulberat. Astfel, la confruntarea din 26 martie 2012

Barbăneagră Andrei a renunțat la declarațiile depuse anterior și, fiind interogat

suplimentar (f.d. 95-96 vol. II) a negat cu desăvârșire participarea la comiterea

tâlhăriei și omorului și a explicat că a fost impus să dea declarații de frică să nu fie

bătut, că a fost bătut și intimidat. Astfel, probele acuzării s-au spulberat.

La fel, în cadrul interogatoriului au ieșit la iveală niște neconcordanțe între

declarațiile lui Barbăneagră Andrei date la urmărirea penală și cele date de către

martori în ședința de judecată. Astfel, la urmărirea penală Barbaneagă Andrei a

declarat că făptașii au stins lumina, pe când martorii au declarat că lumina a ars toată

noaptea în gospodăria lui Coliban. Cam toți martorii interogați în ședință, precum și

Barbăneagră Andrei au declarat că știau că Coliban nu ținea bani acasă. În aceste

condiții nu și-a găsit confirmare motivul infracțiunii – interesul acaparator, fiindcă nu

putea Barbăneagră Andrei să meargă să comită o tâlhărie, știind că banii se păstrează

nu la victimă, ci în altă parte. La fel, pe parcursul atacului tâlhăresc făptașii au forțat

și au smuls ușa, pe când Barbăneagră Andrei știa unde-s cheile de la casă.

Declarațiile lui Canțer (șeful poliției criminale de la Criuleni) nu pot fi puse la

baza sentinței de condamnare deoarece, în primul rând el a aflat despre

„circumstanțele comiterii infracțiunii” din „spusele” lui Barbăneagră Andrei, iar în al

doilea rând, din motiv că el trebuie să-și justifice cumva acțiunile. În al treilea rând,

art. 90 alin (3) Cod de procedură penală invocă, că reprezentantul organului de

urmărire penală nu poate fi interogat ca martor.

Prin decizia instanței de apel din 31 octombrie 2013 nu se explică prin care

probe se confirmă vinovăția lui Foșnea Anatolie și conține doar o enumerare a

probelor administrate în dosar. Mai mult ca atât, chiar din descrierea probelor rezultă

clar că aceste nu confirmă în nici un fel vinovăția lui Foșnea Anatolie.

materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

consideră inadmisibilitatea acestora, deoarece sunt vădit neîntemeiate, din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, doar în condițiile stipulate în acest articol.

6

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

de către organul de urmărire penală și verificate în ședința instanței de apel, cu

respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o

apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu

privire la vinovăția inculpatului Barbăneagră Andrei în comiterea infracțiunilor

incriminate în baza art. 188 alin. (2) lit. b), c). d) Cod penal și inculpatului Foșnea

Anatol în comiterea infracțiunilor incriminate în baza art. 188 alin. (2) lit. c), d), art.

145 alin. (2) lit. b), i), j), k) Cod penal.

Anatol și apărătorul ultimului prin care se susține că nu se fac vinovați de săvârșirea

infracțiunilor incriminate și nu există careva probe ce ar dovedi vinovăția lor - acestea

au format obiect de discuție la judecarea cauzei în apel și cărora instanța de apel le-a

dat o motivare corespunzătoare, argumentată, soluție pe care instanța de recurs și-o

însușește pe deplin, și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că

verificând decizia atacată în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de

procedură penală, în sensul că nu se identifică existența și a altor motive analizate din

oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursurile declarate sunt vădit

neîntemeiate.

Cumulul de probe prezentate în sprijinul învinuirii dovedesc cu certitudine

vinovăția inculpaților Barbăneagră Andrei, Foșnea Anatol în comiterea

infracțiunii imputate, iar nerecunoașterea vinovăției de către aceștia nu echivalează

cu achitarea lor, de vreme ce probele pertinente și concludente care în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților

în săvârșirea infracțiunilor imputate.

La fel, instanța de recurs, menționează, că recurenții Barbăneagră Andrei și

avocatul Teodor Bordei în numele inculpatului Foșnea Anatolie își motivează

recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, or, motivele de

reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art.427 Cod de

procedură penală.

Argumentul apărării, precum că Sergiu Canțer nu putea fi audiat ca martor,

deoarece conform art. 90 alin. (3) Cod penal se interzice audierea lui, fiind

reprezentat al organului de urmărire penală - nu poate fi acceptat.

Or, în conformitate cu prevederile art. 90 alin. (3) Cod de procedură penală, nu

pot fi citați și ascultați ca martori reprezentanții organului de urmărire penală cu

privire la circumstanțele care au devenit cunoscute în legătură cu exercitarea de către

ei a atribuțiilor lor procesuale, cu excepția cazurilor de participare la reținere în

flagrant delict, cu cercetare a probelor dobândite prin intermediul lor, erorilor sau

abuzurilor la efectuarea procedurii în cauza respectivă. Sergiu Canțer este șef al

Poliției criminale al CPR Criuleni și nu are statut de ofițer de urmărire penală, iar

declarațiile lui se referă la probele care au fost dobândite prin intermediul informației

menținute de el și anume la autodenunțarea lui Barbăneagră Andrei. Astfel, prin

7

declarațiile lui Barbăneagră Andrei depuse inițial și verificate de către organul de

urmărire penală, în coroborare cu alte probe stabilite ulterior s-a dovedit vinovăția lor

în comiterea infracțiunii imputate.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat, că instanța de fond

stabilind circumstanțele de fapt a dat o apreciere incorectă probelor examinate în

cadrul ședinței de judecată, greșit ajungând la concluzia de a-i achita pe Barbăneagră

Andrei și Foșnea Anatol de comiterea infracțiunilor imputate.

Astfel, analizând obiectiv circumstanțele cauzei, în raport cu probele prezentate

instanța de apel just a concluzionat, că argumentele invocate în sentința de achitare

sunt eronate și lipsite de suport probator, instanța de judecată nu a dat o apreciere

justă tuturor probelor prin coroborarea acestora.

La această concluzie instanța de apel a ajuns reieșind din declarațiile

incriminatoare depuse de Barbăneagră Andrei în calitate de bănuit și inițiale ca

învinuit, care coroborează și se completează cu depozițiile martorului Tamara

Barbăneagră, depuse la urmărirea penală, cât și depozițiile martorului Sergiu Canțer.

Afirmațiile inculpatului Barbăneagră Andrei în instanță precum că declarațiile

din timpul urmăririi penale au fost depuse ca rezultat al maltratărilor lor de către

colaboratorii de poliție și procuror, au fost verificate de către organele procuraturii,

unde nu s-au constatat careva maltratări, prin urmare, Barbăneagră Andrei a invocat

acest fapt pentru a se îndreptăți față de complicii săi că nu el i-a divulgat la organele

de drept că ar fi comis infracțiunea de ,,omor” și ,,tâlhărie”, plus la toate, a renunțat la

recunoașterea faptelor comise pentru a se eschiva de la răspunderea penală.

Colegiul consideră că, declarațiile lui Barbăneagră Andrei date în cadrul

urmăririi penale sunt consecvente, le-a depus personal în prezența apărătorului, prin

ce a și semnat aceste declarații și la 05 martie 2012, Barbăneagră Andrei le-a

confirmat în procesul reconstituirii faptei.

Mai mult ca atât, în declarațiile sale inculpatul Barbăneagră Andrei indică la așa

circumstanțe care la acel moment nu erau cunoscute organului de urmărire penală,

dar care în procesul efectuării acțiunilor de anchetă s-au confirmat prin declarațiile

martorului Tamara Cibotareva, date în cadrul cercetării judecătorești precum că

Coliban Mihail până la deces a avut pe deget inel, care a dispărut în timpul omorului,

precum și prin procesele-verbale de ridicare și examinare a automobilului de model

„Moscvici”, care aparținea tatălui lui Cebotari Ruslan și cu care inculpatul

Barbăneagră Andrei împreună cu Foșnea Anatolie, Arnăut Veaceslav și Cebotari

Ruslan s-au deplasat în sat. Ciopleni r-ul Criuleni în gospodăria lui Mihail Coliban.

Totodată, Barbăneagră Andrei singur a declarat organului de urmărire penală

cine a propus săvârșirea crimei, cum sau deplasat în sat. Ciopleni, r-ul Criuleni, rolul

fiecăruia dintre ei.

În această privință instanța menționează că, procesul de obținere a probelor pe

parcursul urmăririi penale s-a desfășurat fără abateri de la Codul de procedură penală

și de la Legea privind activitatea operativă de investigații nr. 45 din 12 aprilie 1994,

iar probele administrate, în ansamblu, cu certitudine demonstrează vinovăția lui

Barbăneagră Andrei și Foșnea Anatolie în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.

188 alin. (3) lit. c), d) Cod penal și plus pentru Foșnea Anatolie în baza art. 145 alin.

(2) lit. b), i), j), k) Cod penal, după indicii calificativi ai omorului.

În afară de acesta, vinovăția lor se confirmă prin:

8

- raportul de expertiză medico-legală a cadavrului lui Coliban Mihail nr. 82 D s-

a concluzionat, că la examinarea medico-legale a cadavrului Coliban Mihail au fost

depistate următoarele leziuni corporale: șanțul de strangulare în porțiunea medie

inferior a gâtului, închis, fractura osului hioid și cartilajelor laringelui cu hemoragii

țesuturile moi adiacente, hemoragii în țesuturile moi ale capului, combustii termica de

gr. 2-3-4 a feții, gâtului, cutiei toracice, abdomenului, organelor genitale, membrelor

superioare și inferioare pe o suprafață de 70-75 %; moartea lui Coliban Mihail a

survenit în urma asfixiei mecanice combinai strangulare cu lațul și sugrumare cu

mâinile și se confirmă prin prezența porțiunea medie inferioară a gâtului a unui șanț

de strangulare unic, închis, fractura osului hioid și cartilajelor laringelui cu hemoragii

în țesuturile moi adiacente care conform examenului histopatologic poartă caracter

vital, fără reacție leucocitară și prezența semnelor de moarte rapidă: hemoragii

punctiforme în conjunctiv ochilor sub pleura viscerală, sub epicard, sânge fluid;

combustiile termice de gr. 2-3-4 a feții, gâtului, cutiei toracice, abdomenului,

membrelor superioare și inferioare au fost produse în urma acțiunii unei temperaturi

înalte înainte de deces și conform examenului histopatolopc poartă caracter vital

conform modificărilor de reactivitate se încadrează în termen de aproximativ 2-4 ore,

și se califică ca vătămare gravă, periculoasă pentru viață; prezența în sânge a 36%

carboxihemoglobină putea să apară și după deces-deoarece au fost depistate

combustii termice de gr. 2-3-4 a corpului pe suprafață de 70-75%; alte careva leziuni

corporale nu au fost depistate (f.d. 56, vol. II);

- raportul de expertiză psihiatrică legală ambulatorie nr.187 a-2012 precum, că

expertizatul Barbăneagră Andrei de maladii cronice nu suferă, este fără dereglări

psihice și la momentul comiterii faptei prejudiciabile a avut capacitatea de prevedere

și deliberare a acțiunilor sale, putea acționa cu discernământ și deci, este recunoscut

responsabil (f.d. 46-47, vol. II);

- raportul de expertiză psihiatrică legală ambulatorie nr. 188 a-2012 precum, că

expertizatul Foșnea Anatol de maladii cronice nu suferă, este fără dereglări psihice și

la momentul comiterii faptei prejudiciabile a avut capacitatea de prevedere și

deliberare a acțiunilor sale, putea acționa cu discernământ și deci, este recunoscut

responsabil (f.d.49-50, vol. II);

- conform ordonanței de refuz în pornirea urmăririi penale din 04 mai 2012 s-a

dispus a refuza în începerea urmăriri penale pe faptul pretinderii maltratării lui

Barbăneagră Andrei de către colaboratorii de polițe ai CPR Criuleni, deoarece s-a

constatat că în prezența apărătorului ultimul a declarat că recunoaște vina în

infracțiunea incriminată, or, la aplicarea măsurii preventive arestul, învinuitul a

declarat că declarațiile au fost depuse de buna voie fără careva presiune (f.d. 32-33,

vol. III) ș.a.

Colegiul penal remarcă, că instanța de apel a dat o apreciere corectă probelor

prezentate și cercetate multilateral și obiectiv, care în cumul dovedesc cu certitudine

vinovăția inculpatului Barbăneagră Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

188 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal și inculpatului Foșnea Anatolie în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. b), i), j), k) Cod penal și art.188 alin.

(3) lit. c), d) Cod penal.

La fel, potrivit art. 27 Cod de procedură penală, judecătorul și persoana care

efectuează urmărirea penală apreciază probele în conformitate cu propria lor

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

9

Cît privește criticile aduse de procuror, precum că instanța de apel la stabilirea

pedepsei inculpatului Barbăneagră Andrei incorect a aplicat prevederile art. 79 Cod

penal, Colegiul penal le respinge ca fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul constată, că Barbăneagră Andrei fiind audiat de organul de urmărire

penală, a depus declarații, care fiind ulterior verificate, au contribuit substanțial la

descoperirea crimelor date. Or, conform prevederilor alin. (1) art. 79 Cod penal,

contribuirea activă a participantului unei infracțiuni săvîrșite în grup la descoperirea

acesteia, constituie temei pentru instanța de judecată de aplicare a unei pedepse sub

limitele minime prevăzute de legea penală pentru infracțiunea respectivă.

La soluționarea chestiunii privind pedeapsa, Colegiul penal menționează, că s-a

acordat deplină eficiență prevederilor articolului 7, 61, 75 Cod penal, ținîndu-se cont

de criteriile generale de individualizare a pedepsei, caracterul și gradul de pericol

social al infracțiunii, datele privind personalitatea inculpaților, circumstanțele

atenuante și agravante.

Prin urmare, argumentele recurenților se combat prin materialele cauzei, iar

hotărîrea adoptată în cauza penală privindu-i pe Barbăneagră Andrei și Foșnea

Anatolie, sunt legale și întemeiate, ceea ce impune soluția inadmisibilității

recursurilor ordinare declarate de acuzatorul de stat, apărător și inculpați, fiind vădit

neîntemeiate.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Brigai, de avocatul Teodor Bordei în numele

inculpatului Foșnea Anatolie și de inculpatul Barbăneagră Andrei, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie 2013 în privința lui

Barbăneagră Andrei Grigore și Foșnea Anatolie Anatolie, fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 23 aprilie 2014, ora 930.

Președinte /semnătura/ Constantin Gurschi

Judecători /semnătura/ Ion Guzun

/semnătura/ Elena Covalenco

10