1ra-218/14 — art.42 al.3,116-60,42 al.3,88 p.4,7,9 CP

1ra-218/14 — art.42 al.3,116-60,42 al.3,88 p.4,7,9 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-218/14

Curtea Supremă de Justiție

O P I N I E S E P A R ATĂ

a judecătorului Ion Arhiliuc

(Conform art. 340 alin. (3) Cod de procedură penală pe cauza penală

în privința inculpatului Druță Ion)

18 martie 2014 mun. Chișinău

achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (3) Cod

Penal (redacția 2003), art.116 Cod Penal (redacția 1961), 42 alin.(3) Cod Penal

(redacția 2003) și art. 88 pct. 4), 7), 9) Cod Penal (redacția 1961), pe motiv că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

dispus, respingerea apelurilor declarate de către procuror și a avocatului succesorului

părții vătămate ca fiind nefondate cu menținerea sentinței contestate fără modificări.

noiembrie 2012, a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2012, în cauza penală în

privința lui Druță Ion Anton și, dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

3.1. La motivarea soluției de rejudecare a cauzei, instanța de recurs, a descris

detaliat motivele care demonstrează ilegalitatea deciziei instanței de apel privind

menținerea sentinței de achitare a inculpatului Druță Ion și, totodată în sensul art. 436

alin. (2) CPP, a dat indicații pentru instanța de rejudecare, după cum urmează:

„… instanța de apel este obligată să verifice și să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apeluri, prin prisma efectuării aprecierii personale a

materialului probator, în special, probele relevate în cuprinsul apelului procurorului,

urmau să fie verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv în raport cu

circumstanțele stabilite în cauză, lucrul care n-a fost efectuat.

Astfel, în descriptivul deciziei atacate lipsește analiza și aprecierea declarațiilor

martorului Catruc Dumitru că: „…Catruc D., aflîndu-se la o distanță de aproximativ

1-1,5 metri de ei a auzit cum Ion i-a zis lui Robert „kazniții” sau „kazliții”, făcînd un

semn cu mîina de sus în jos. Astfel, a înțeles că Ion a spus ca să-i omoare pe cei trei

din casă. După aceasta deodată a luat automatul, a intrat în casă și i-a împușcat pe

cei trei pe rînd”, instanța de apel expunîndu-se vag asupra acestui argument, folosind

doar explicația precum că Catruc D. nici nu a înțeles corect semnificația cuvintelor

„kazniții” sau „kazliții”(Vol. III, f.d.14), or în instanța de apel martorul Catruc D. cu

lux de amănunte a explicat instanței despre acțiunile tuturor participanților în

momentul săvîrșirii omorului a trei persoane( f.d. 89-91 V. 4). La fel a explicat detalii

săvîrșite de către toți coparticipanții, care au derulat după săvîrșirea omorului, fapt ce

devine indubitabil prin acțiunile ulterioare de arătare a locului îngropării cadavrelor și

dezgropării acestora. În baza acestor date au fost efectuate expertizele medico-legale

1

și identificate victimele. Astfel de a pune la îndoială asemenea date instanța de apel

urma să le facă o analiză amplă în coroborare cu materialul probant avut în cauză în

conformitate cu prevederile art.101 CPP , însă instanța a neglijat aceste prevederi

legale, dînd o soluție pripită și neargumentată.

De asemenea, instanța de apel s-a expus superficial asupra faptului, că în cadrul

ședinței instanței de fond, inculpatul Druță face unele declarații (Vol. III, f.d. 164-

164), pe cînd fiind audiat în ședința în instanța de apel a comunicat că susține pe

deplin declarații făcute în instanța de fond, iar la întrebările procurorului, apărării și

succesorului părții vătămate Mihai Plămădeală, succesorului părții vătămate Guzun

Lidia și a instanței ( p. d. 107-109) cu scopul de a duce instanța în eroare, la

întrebarea procurorului, a comunicat că, „… cunoștea despre mașina furată, de aceia s-a

deplasat l-a locul faptei ca un garant în soluționare de conturi”.

Astfel, această afirmație din start demonstrează autoritatea inculpatului Druță în

fața celorlalți făptași, ca rezultat al sustragerilor comise și neînțelegerile l-a

împărțirea sumelor ce considerau că li se revin lui Buruiană și altor participanți.

Alogică ar fi fost prezența lui Druță ca autoritate în fața unor persoane unde ar fi fost

lipsa intereselor acestui din urmă inculpat, inclusiv cel autoritar și nu în ultimul rînd

material sau alte interese de gen – conducător.

Au fost puse la îndoială de asemenea, și declarațiile inculpatului, precum că

cunoștea despre conflictul iscat ca rezultat al automobilului furat și înțelegea că ceva s-a

întîmplat acolo, însă n-a comunicat nimănui, inclusiv și la adresarea rudelor victimelor pe

motiv că să temea să nu-și pună viața în pericol, iar prezența lui la fața locului în calitate de

garant nu constituia un pericol. Însă, la întrebarea succesorului părții vătămate,

Plămădeală Mihail, a arătat că, „... nu v-am povestit nimic, eu la acel moment nu știam

nimic despre această dispariție și care ar fi locul aflării celor trei persoane”.

Astfel, instanța de apel urma să aprecieze critic declarațiile inculpatului Druță

Ion, depuse atît la urmărirea penală cît și în instanța de judecată, de asemenea

declarațiile martorului Catruc Dumitru, care mereu a declarat același lucru, că

„anume la semnalul inculpatului, au fost ucise părțile vătămate”, însă, fără a le

denatura esența lor.

Totodată, Colegiul penal lărgit, reține că instanța de apel nejustificat a admis

probele indicate în rechizitoriul întocmit la data de 22.12.2011 de către Procurorul

Șef al Biroului Criminalistică în cadrul Secției de Urmărire Penală și

Criminalistică a Parchetului de pe lângă înaltă Curte de Casației și Justiție a

Romîniei în privința lui Gîrleanu Robert și prezentat instanței de apel de acuzare ca

probă suplimentară, doar în favoarea inculpatului Druță; pe cînd aceleași probe

indicate în același rechizitoriu cu referire la acuzarea celui din urmă inculpat au fost

respinse pe motiv că, dovezile enunțate n-au fost cercetate de către instanțele

judecătorești ale Republicii Moldova.” (vol.IV, f.d.173-175).

2013, au fost admise apelurile declarate de procuror și de avocatul Sergiu Bularu în

interesele reprezentantului părții vătămate Mihail Plămădeală, casată sentința primei

instanțe, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit ordinii stabilite

pentru prima instanță, prin care:

- Druță Ion Anton a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 42 alin. 3 Cod penal (în redacția Legii din 2003, cu modificările

ulterioare), art. 116 Cod penal (în redacția Legii din 1961, cu modificările ulterioare),

2

art. 42 alin. 3 Cod penal (în redacția Legii din 2003, cu modificările ulterioare), art.

88 pct. 4, 7, 9 Cod penal (în redacția Legii din 1961, cu modificările ulterioare),

astfel:

 a fost încetat procesul penal în temeiul art. 42 alin. 3 Cod penal (în

redacția Legii din 2003, cu modificările ulterioare), art. 116 Cod penal

(în redacția Legii din 1961, cu modificările ulterioare), pe motivul

intervenirii termenului de prescripție de atragere la răspundere penală,

prevăzut la art. 60 Cod penal (2003);

 lui Druță Ion Anton în baza art. 42 alin. 3 Cod penal (2003), 88 pct. 4,

7, 9 Cod penal (red. 1961) i-a fost stabilită pedeapsa de 20 de ani

închisoare în penitenciar de tip închis.

Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat în fapt că, inculpatul Druță

Ion Anton la data de 16.12.2000, intenționat, avînd scopul privării ilegale de libertate

al cet. Buruiană Ilie Tudor, Guzun Mihai Mihai și Plămădeală Andrei Tudor,

împreună și prin înțelegere prealabilă cu Gîrleanu Robert, Vîrtos Vitalie, Banani

Serghei Ivan și Catruc Dumitru Nicolae, împărțind între ei rolurile, conform cărora, la

indicația lui Druță Ion Anton, Gîrleanu Robert și Banaru Serghei sub pretextul

clarificării unui conflict au invitat pe cet. Buruiană Ilie Tudor, Guzun Mihai Mihai și

Plămădeală Andrei Tudor să se întîlnească în apropierea or. Ialoveni.

Cunoscînd cu certitudine că Ilie Buruiană deține un pistol, sub pretextul de a-i

arăta un automobil, l-au invitat mai întîi pe el cu ei în mașină, unde cu un automat de

model nestabilit, l-au amenințat, deposedîndu-1 pe Buruiană Ilie de pistol pe care

numitul îl deținea legal, după care, Catruc Dumitru în comun cu Vîrtos Vitalie i-au

legat mîinile cet. Buruiană Ilie cu bandă adezivă de tip „scotch”, și l-au condus la o

casă din r-nul Ialoveni, adresa precisă nu a fost stabilită de organul de urmărire

penală, astfel, privîndu-1 ilegal de libertate pe cet. Buruiană Ilie Tudor.

În continuarea intențiilor sale criminale, conform planului pregătit din timp,

Gîrleanu Robert și Banaru Serghei au condus pe cet. Guzun Mihai și Plămădeală

Andrei la aceeași casă din r-nul Ialoveni, cu adresa nestabilită, unde iarăși,

amenințîndu-i cu un automat de model nestabilit i-au imobilizat, apoi Catruc

Dumitru, împreună cu Vîrtosu Vitalie le-au legat mîinile cu bandă adezivă de tip

„scotch”, astfel privîndu-i ilegal de libertate pe cet. Mihai Guzun și Andrei

Plămădeală, după care l-au telefonat pe Druță Ion Anton ca să vină pentru a se

clarifica.

Tot el, Druță Ion Anton, la data de 16.12.2000, în scopul reglării unor

conflicte, inclusiv și din interes material în scopul sustragerii unui automobil de

model „Mercedes”, intenționat, a organizat și dirijat omorul cet. Ilie Buruiană și

Mihai Guzun dînd indicația lui Gîrleanu Robert de a-i omorî pe Ilie Buruiană și

Mihai Guzun, iar pentru a ascunde săvîrșirea acestei infracțiuni a-l omorî și pe Andrei

Plămădeală. Astfel, la 16.12.2000, Gîrleanu Robert, la indicația lui Druță Ion Anton,

în comun cu Banaru Serghei și Vîrtos Vitalie, profitînd de faptul că Ilie Buruiană,

Mihai Guzun și Andrei Plămădeală sînt în imposibilitate de a se apăra deoarece erau

legați, dintr-un pistol automat de model necunoscut a efectuat mai multe împușcături

în cet. Guzun Mihai și Ilie Buruiană, provocîndu-le decesul, după aceasta în scopul

ascunderii săvîrșirii acestei infracțiuni a efectuat mai multe împușcături și în Andrei

Plămădeală, provocîndu-i decesul ultimului.

3

Ulterior, în scopul ascunderii urmelor acestei infracțiuni, Gîrleanu Robert,

Banaru Serghei, Vîrtos Vitalie și Catruc Dumitru Nicolae au transportat cadavrele

cet. Ilie Buruiană, Mihai Guzun și Andrei Plămădeală într-o fîșie forestieră din

apropierea traseului Chișinău - Hîncești, unde le-au îngropat, în prealabil

incinerându-le.

aprilie 2014, a fost admis recursul ordinar declarat de avocatul Andrei Beruceașvili,

casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2013 în

privința inculpatului Druță Ion Anton și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată. Druță Ion a fost eliberat din Penitenciar,

cu condiția dacă nu execută alte hotărîri judecătorești.

Colegiul penal lărgit și-a fundamentat această soluție de rejudecare a cauzei pe

temeiurile invocate de avocat, prevăzute la pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 CPP, însă,

cerințele avocatului și a incupatului au fost altele, - de a casa decizia instanței de apel

cu menținerea sentinței de achitare.

adoptată, astfel, avînd o altă opinie asupra soluționării recursului ordinar declarat de

partea apărării, - soluția respingerii recursului ordinar declarat de avocat ca fiind

inadmisibil cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12

iulie 2013, prin care a fost admis apelul părții acuzării, casată sentința de achitare, iar

inculpatul Druță Ion Anton fiind condamnat în baza art. 42 alin. 3 Cod penal (2003),

88 pct. 4, 7, 9 Cod penal (red. 1961) la pedeapsa cu închisoare pe termen de 20 de ani

în penitenciar de tip închis.

Soluția pentru care pledez, se sprijină pe următoarele motive.

6.1. În primul rînd, cauza a fost retrimisă la rejudecare, conform deciziei

Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție 27 noiembrie 2012, iar potrivit

alin. (2) art.436 CPP, pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sînt

obligatorii în măsura în care situația de fapt rămîne cea care a existat la soluționarea

recursului.

Deci, procedura de rejudecare și limitele acesteia, urmează a fi respectată nu

numai de către instanța de apel care rejudecă cauza, dar și de instanța de recurs, care

ulterior va examina în recurs ordinar legalitatea deiziei adoptate după rejudecarea

cauzei. Or, în speță rejudecarea cauzei s-a desfășurat în limitele acelorași apeluri

declarate de partea acuzării și aceluiași probatoriu prezentat de procuror raportat la

aceleași acuzații incriminate prin rechizitoriu.

Raportînd aceste prevederi legale la motivele invocate în recursul ordinar

declarat de avocatul Andrei Beruceașvili, se observă că recurentul în mod decisiv își

întemeiază recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor prezentate

de partea acuzării, iar argumenmtele în susținerea acestei poziții procesuale, - sunt

criticile aduse la constatările - indicațiile făcute de către instanța de recurs în decizia

de rejudecare a cauzei din 27 noiembrie 2012, a se vedea soluția de la pct.3.1 supra.

Or, motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la

alin. (1) art. 427 CPP, deci criticele formulate de recurent nu sunt motivate sub

aspectul casării hotărîrii recurate, ca fiind ilegală.

Mai mult ca atît, instanța de apel, rejudecînd cauza a îndeplinind toate

indicațiile instanței de recurs, astfel, a examinat cauza sub toate aspectele de fapt și

de drept, pronunțîndu-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate de partea

4

acuzării în apeluri, încît se poate cu certitudine de a conchide că motivele invocate de

avocatul Andrei Beruceașvili în prezentul recurs au fost deja obiect de discuție la

judecarea cauzei în instanța de apel și, cărora instanța le-a dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în decizia instanței din 12 iulie 2013,

soluție, pe care instanța de recurs urma s-o însușească pe deplin, și a cărei reluare nu

se mai impune.

În acest context, ca exemplu, reiterez constatarea Colegiul penal lărgit expusă în

decizia de rejudecare a cauzei, - „… se reține că, instanța de apel nejustificat a admis

probele indicate în rechizitoriul întocmit la data de 22.12.2011 de către Procurorul

Șef al Biroului Criminalistică în cadrul Secției de Urmărire Penală și

Criminalistică a Parchetului de pe lângă înaltă Curte de Casației și Justiție a

Romîniei în privința lui Gîrleanu Robert și prezentat instanței de apel de acuzare ca

probă suplimentară, doar în favoarea inculpatului Druță; pe cînd aceleași probe

indicate în același rechizitoriu cu referire la acuzarea celui din urmă inculpat au fost

respinse pe motiv că, dovezile enunțate n-au fost cercetate de către instanțele

judecătorești ale Republicii Moldova.” (vol.IV, f.d.173-175).

Or, în prezentul recurs declarat de avocatul Andrei Beruceașvili se invocă

motivul, precum că în acest sens, instanța de apel incorect n-a luat în considerație, -

„... probele indicate în rechizitoriul întocmit la data de 22.12.2011 de

către Procurorul Șef al Biroului Criminalistică în cadrul Secției de

Urmărire Penală și Criminalistică a Parchetului de pe lângă înaltă Curte

de Casației și Justiție a Romîniei în privința lui Gîrleanu Robert…”.

La fel, avocatul nu este de acord cu soluția instanței de apel, care îndeplinind

indicațiile instanței de recurs, la rejudecarea cauzei:

 a apreciat critic declarațiile inculpatului Druță Ion, depuse atît la

urmărirea penală cît și în instanța de judecată după cum urmează:

„…este evident faptul că declarațiile inculpatului sunt contradictorii,

incerte și lipsite de precizie. Astfel, inițial, fiind audiat în ședința instanței

de fond, acesta a comunicat instanței că a fost în luna decembrie 2008 la o

casă din s. Mileștii Mici, r-nul Ialoveni, acolo era Catruc D., Vîrtos V,

Banaru S., Guzun M., Buruiană I. și Plămădeală A. Au discutat despre o

pretenție cu privire la bani a lui Catruc către Buruiană, i-a spus lui

Gîrleanu că garantează că banii vor fi restituiți lui Catruc D., după care a

plecat în Chișinău. A mai menționat că nu a văzut ca cineva să aibă arme

de foc, nu a văzut la victime leziuni corporale, nu a observat dacă victimele

erau legate, după ce a plecat nu a auzit împușcături sau alte zgomote. La

solicitarea rudelor victimelor s-a interesat de la Gîrleanu unde sunt

victimele, acestora, acesta i-a spus că totul este normal, despre omor nu a

auzit nimic. La momentul descris, i-a spus lui Gîrleanu cuvîntul ,,kazliți” în

sensul „lamuriți-vă singuri” (vol. III, f.d. 164).

În instanța de apel a comunicat că susține pe deplin declarațiile

făcute în instanța de fond, menționînd că cunoștea despre mașina furată, de

aceea s-a deplasat la locul faptei ca un garant în soluționare de conturi.

Această afirmație din start demonstrează autoritatea inculpatului Druță în

fața celorlalți făptași, ca rezultat al sustragerilor comise și neînțelegerile l-

a împărțirea sumelor ce considerau că li se revin lui Buruiană și altor

participanți. Alogică ar fi fost prezența lui Druță ca autoritate în fața unor

5

persoane unde ar fi fost lipsa intereselor acestui din urmă inculpat,

inclusiv cel autoritar și nu în ultimul rînd material sau alt interes de gen -

conducător.

Imprecise și lipsite de logică sunt și declarațiile date de inculpatul,

vis-a-vis de faptul că cunoștea despre conflictul iscat ca rezultat al

automobilului furat și înțelegea că ceva s-a întîmplat acolo, însă n-a

comunicat nimănui, inclusiv și la adresarea rudelor victimelor pe motiv că

se temea să nu-și pună viața în pericol, iar prezența lui la fața locului în

calitate de garant nu constituia un pericol. Însă, ulterior a menționat că nu

a povestit nimic rudelor victimelor, deoarece el la acel moment nu știa

nimic despre această dispariție și care ar fi locul aflării celor trei

persoane.

În acest context, faptul existenței unui conflict între victima Buruiană

Ilie și Druță Ion legat de afaceri este confirmat atît de Druță Ion cît și din

declarațiile date de către Catruc Dumitru, totodată gestul cu mîina de sus

în jos și declarația „kazniții/kazliții”, confirmată nemijlocit de inculpat,

urmează a fi apreciată ca o indicație directă dată lui Gîrleanu Robert

pentru săvîrșirea omorului cet. Buruiană Ilie, Guzun Mihai și Plămădeală

Andrei. Mai mult decît atît, însuși inculpatul a confirmat indicația dată lui

Gîrleanu sub formă de „kazliții”, care nu poate fi tălmăcită în sensul

indicat de Druță Ion „lamuriți-vă singuri”, mai ales că imediat după

această indicație părțile vătămate au fost împușcate.

Astfel, s-a dovedit cu certitudine faptul că între autorul propriu-zis

al omorului Gîrleanu Robert și Druță Ion ar exista un raport de

subordonare, astfel, după privațiunea ilegală de libertate a cet. Buruiană

Ilie, Guzun Mihai și Plămădeală Andrei de către Gîrleanu Robert, Banaru

Serghei, Catruc Dumitru, Vîrtos Vitalie nu au fost întreprinse careva

acțiuni pînă la momentul cînd a venit Druță Ion, care a discutat numai el

cu victimele (pe un ton ridicat), inclusiv și de unul singur, alungîndu-i pe

ceilalți din încăperea unde se aflau victimele, iar ulterior a ieșit afară și

dînd indicația lui Gîrleanu Robert de a săvîrși omorul. Imediat după

aceasta (după indicație) Gîrleanu Robert a și săvîrșit omorul celor trei

persoane. Totodată, faptul că inculpatul Druță Ion ar fi avut o oarecare

autoritate asupra participanților la săvîrșirea infracțiunii date, este

confirmat și de declarațiile date de însuși Druță Ion, care a arătat că, el a

fost chemat acolo ca să garanteze prin autoritatea sa că victimele nu-i vor

denunța pe făptuitorii infracțiunii.”

 a apreciat la justa valoare declarațiile martorului Catruc Dumitru, care

consecutiv și consecvent a declarat același lucru, că „anume la semnalul

inculpatului, au fost ucise părțile vătămate”, astfel, fără a le denatura esența lor. Or,

în instanța de apel martorul Catruc D. cu lux de amănunte a explicat instanței despre

acțiunile tuturor participanților în momentul săvîrșirii omorului a trei persoane din

care rezultă că, - „…Catruc D., aflîndu-se la o distanță de aproximativ 1-1,5 metri de

ei a auzit cum Ion i-a zis lui Robert „kazniții” sau „kazliții”, făcînd un semn cu mîina

de sus în jos. Astfel, a înțeles că Ion a spus ca să-i omoare pe cei trei din casă. După

aceasta deodată a luat automatul, a intrat în casă și i-a împușcat pe cei trei pe rînd”.

6

6.2. Mai mult, luînd în considerație circumstanțele concrete ale cauzei în care

triplul omor a fost descoprerit peste 8 ani, instanța de apel, s-a referit la declarațiile

martorului Catruc D. ca la o probă decisivă, dîndu-le o apreciere în coroborare cu

probatoriul administrat în cauză, a se vedea după text:

„Declarațiile date de către Catruc Dumitru, martorul principal, au fost

coerente și consecutive pe tot parcursul urmăririi penale, și menținute în instanțele

judecătorești de fond și apel, acesta din urmă benevol a arătat locul înhumării

cadavrelor și a conlucrat cu organul de urmărire penală și a participat activ la

descoperirea infracțiunii. Martorul Catruc D. cu lux de amănunte a explicat instanței

despre acțiunile tuturor participanților în momentul săvîrșirii omorului a trei

persoane (f.d. 89-91, vol. 4). La fel, a explicat detalii săvîrșite de către toți

coparticipanții, care au derulat după săvîrșirea omorului, fapt ce devine indubitabil

prin acțiunile ulterioare de arătare a locului îngropării cadavrelor și dezgropării

acestora.

În baza acestor date și în vederea confirmării declarațiilor martorului Catruc

D. au fost efectuate expertizele medico-legale de identificare a victimelor, conform

cărora osemintele prezentate pentru examinare din pachetele nr. 1 pot să aparțină lui

Plămădeală A., din pachetele nr. 3 pot să aparțină lui Guzun Mihail și, din pachetele

nr. 2 pot să aparțină lui Buruiană Ilie.

La fel, martorul a indicat că victimele au fost omorîte tot în aceiași zi în care ei

s-au întîlnit cu ei, adică la 16.12.2000. Conform declarațiilor inculpatului Druță Ion,

el a fost chemat să se întîlnească și a venit într-un sat din raionul Ialoveni, aceste

date au fost confirmate și de către martorul Catruc Dumitru care a mai declarat că

în casa acea au fost omorîți Buruiană Ilie, Guzun Mihai și Plămădeală Andrei. Mai

mult, în cadrul cercetării judecătorești, inculpatul Druță Ion a declarat că casa cea

se afla în sat. Mileștii Mici, r-nul Ialoveni.”

În acest context, se relevă ca fiind declarative argumentele părții apărării,

precum că acuzarea și, respectiv instanța de apel n-au stabilit cu certitudine timpul,

locul comiterii infracțiunii, armă cu ajutorul căreia a fost săvîrșită infracțiunea, cauza

decesului victimilor, cînd, în ce condiții și ce acțiuni a întreprins inculpatul Druță I.

pentru a organiza omorul victimelor.

6.3. Consider că, instanța de recurs, urma să se conducă și de jursiprudența

CEDO ce ține de cazurile violării art. 2 din Convenție, deoarece acest articol –

dreptul la viață, are un character absolut, astfel în acest aspect este aplicabilă

hotărîrea Curții Europene din 30.10.2012 în cauza Gimp și alții conta Moldovei, în

care Curtea s-a referit la chestiunea aprecierii declarațiilor inculpaților care neagă

vinovăția, -

“Curtea consideră că este relevant să observe comportamentul polițiștilor în

timpul procesului penal și a modului în care instanțele de judecată naționale au

apreciat acest comportament. Curtea notează în această privință că declarațiile

polițiștilor au fost incoerente, iar uneori neplauzibile. În special, toți și-au schimbat

declarațiile.

Se pare că instanțele judecătorești naționale nu au evaluat comportamentul

inconsistent al colaboratorilor poliției și nici nu l-au pus în balanță atunci când s-

au pronunțat asupra acuzațiilor aduse împotriva lor.”

Or, în prezenta cauză penală, instanța de apel cu lux de amănunte a evaluat

comportamentul și declarațiile incoerente, neplauzibile a inculpatului Druță Ion și, în

7

coroborare cu probatoriul administrat, a conchis corect despre temeinicia acuzațiilor

aduse în privința acestuia, astfel îndeplinind indicațiile instanței de recurs expuse în

decizia de rejudecare a cauzei.

La fel, nu sunt întemeiate nici argumentele avocatului, precum că învinuirea

adusă inculpatului Druță Ion, nu este clară și concretă, lipsește motivul și scopul

infracțiunilor, fiind contrară cerințelor art. 281 CPP, or lecturînd textul ordonanței de

punere sub învinuire și a rechizitoriului, se observă că aceste acte procedurale

corespund întocmai cerinelor legii procesual penale, astfel spus acuzațiile aduse

inculpaului sunt precise și conțin:

- formularea învinuirii cu indicarea datei, locului, mijloacelor și modului de

săvîrșire a infracțiunii și consecințele ei;

- caracterului vinei, motivelor și semnelor calificative pentru încadrarea

juridică a faptei;

- mențiunea despre punerea lui Druță Ion sub învinuire în calitate de învinuit

în această cauză conform art. 42 alin. 3 Cod penal (în redacția Legii din 2003, cu

modificările ulterioare), art. 116 Cod penal (în redacția Legii din 1961, cu

modificările ulterioare), art. 42 alin. 3 Cod penal (în redacția Legii din 2003, cu

modificările ulterioare), art. 88 pct. 4, 7, 9 Cod penal (în redacția Legii din 1961, cu

modificările ulterioare).

La fel, consider că instanța de apel, în sensul art. 325 CPP, n-a depășit limitele

învinuirii formulate în rechizitoriu inculpatului Druță Ion, deoarece fraza „inclusiv și

din interes material în scopul sustragerii unui automobil de model „Mercedes”,

care lipsește în partea rezolutivă a rechizitoriului, se regăsește în partea descriptivă a

rechizitoriului (vol.2, f.d.162). Este important și faptul că, în partea pregătitoare a

ședinței de judecată în insanța de fond (vol.3, f.d.68 verso) inculpatul în prezența

apărătorului ales, după citirea rechizitoriului de către procuror, a răspuns cert

instanței că, învinuirea formulată îi este clară și înțeleasă, astfel că, ulterior partea

apărarii n-a mai invocat acest motiv nici în recursul ordinar.

De asemenea, consider ca fiind neîntemeiată și critica recurentului a deciziei

instanței de apel sub aspect procedural, precun că, -

„După o hotărîre de achitare a inculpatului pronunțată de prima instanță,

instanța de apel nu era în drept să pronunțe o hotărîre de condamnare, bazîndu-se

exclusiv pe declarațiile inculpatului și declarațiile cu caracter acuzatoriu ale

martorului Catruc Dumitru, audiați pe viu. Astfel, instanța de apel urma să

procedeze la o nouă audiere a celorlalți martori și a succesorilor victimelor, însă

procurorul s-a limitat la verificarea acestor declarații prin citirea în ședința de

judecată a instanței de apel.”

În acest context, menționez că instanța de apel la baza hotărîrii de condamnare

a inculpatului Druță Ion a luat în considerație circumstanțele concrete ale cauzei în

care triplul omor a fost descoprerit peste 8 ani, că unicul martor ocular și proba

decisivă sunt declarațiile martorului Catruc D. care a fost audiat pe viu în prima

instanță și în instanța de apel în contradicoriu asigurîndu-i inculpatului dreptul de a-l

interoga, în consecință martorul susținînd consecutiv și consecvent depozițiile sale

acuzatorii pe tot parcursul pocesului penal. În final, instanța de apel, dîndu-le o

apreciere în coroborare cu probatoriul administrat în cauză, or declarațiile celorlați

martori și a succesorilor victimelor care au fost date citirii în ședința de judecată,

derivă din declarațiile martorului principal Catruc D. Mai mult, instanța de apel

8

conform învinuirii formulate prin rechizitoriu, a constatat și l-a condamnat pe Druță

Ion și pentru săvîrșirea omorului cetățeanului Andrei Plămădeală care a fost

martor ocular la omorul cet. Ilie Buruiană și Mihai Guzun, - astfel, cu scop de a

ascunde săvîrșirea omorului ultimilor două victime.

De asemenea vina inculpatului Druță Ion a fost dovedită și prin alte probe,

care la terminarea urmăririi penale n-au fost contestate de partea apărării în sensul

art.251 CPP:

 procesul-verbal de cercetare la fața locului din 12.12.2008, potrivit căruia

într-o fîșie forestieră din apropierea km 24 al traseului Chișinău-Hîncești au fost

descoperite oseminte de origine umană care aparțineau a trei persoane;

 procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 09.08.2010,

conform căruia Catruc Dumitru a recunoscut persoanele prezentate spre recunoaștere

ca fiind Banaru Sergiu;

 procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 09.08.2010,

conform căruia Catruc Dumitru a recunoscut persoanele prezentate spre recunoaștere

ca fiind Gîrleanu Robert;

 procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 09.08.2010,

conform căruia Catruc Dumitru a recunoscut persoanele prezentate spre recunoaștere

ca fiind Druță Ion Anton;

 raportul de expertiză medico-legală nr.238 m.c./2738t din 07.10.2009,

conform căruia osemintele prezentate pentru examinare din pachetele nr. 1 sunt de

origine umană, aparțin unui schelet de gen masculin în vîrstă de 25-30 ani și talia de

circa 172 cm. Osemintele pot să aparțină lui Plămădeală A.;

 raportul de expertiză medico-legală nr.240 m.c./2740t din 07.10.2009,

conform căruia osemintele prezentate pentru examinare din pachetele nr. 3 sunt de

origine umană, aparțin unui schelet de gen masculin în vîrstă de 35-40 ani cu talia

circa 175 cm. Au fost depistate două orificii de intrare în regiunea osului parietal

stîng posterior și multiple fracturi ale craniului la nivelul părții anterioare drepte,

fracturi la trei coaste pe dreapta. Fracturile menționate puteau fi produse prin armă

de foc încărcate cu gloanțe. Dacă ele au fost produse intra vital, atunci ele puteau

fi cauza morții. Au fost observate urme de acțiune ale temperaturii înalte.

Osemintele din pachetul nr. 3 pot să aparțină lui Guzun Mihail;

 raportul de expertiză medico-legală nr.239/2739 din 07.10.2009 conform

căruia osemintele prezentate pentru examinare din pachetele nr. 2 sunt de origine

umană, aparțin unui schelet de gen masculin în vîrstă de 25-30 ani și talia circa 169

cm. Au fost depistate fracturi pe o coastă pe dreapta și trei fracturi marginale la trei

coate pe dreapta. Fracturile marginale la coastele de pe dreapta puteau fi produse

prin armă de foc încărcată cu glonte. Dacă ele au fost produse intra vital și au lezat

inima și plămînii, puteau fi cauza morții. Au fost depistate urma ale acțiunii

temperaturii înalte. Osemintele din pachetul nr. 2 pot să aparțină lui Buruiană Ilie;

 rapoartele de examinare medico-legală a corpurilor delicte nr. 523 din

02.10.2009, nr.100 din 06.02.2009, nr.400 din 05.03.2009, nr. 99 din 08.03.2009.

La examinarea cauzei penale, Colegiul penal a reținut că, la baza sentinței de

achitare în privința inculpatului Druță Ion, instanța de fond și-a bazat concluzia în

mod prioritar reieșind din declarațiile acestuia care pe întreg procesul penal vina nu

și-a recunoscut-o, or totalitatea de probe administrate în ansamblu demonstrează

incontestabil vinovăția acestuia în comiterea infracțiunilor ce i se incriminează.

9

6.4. În atare circumstanțe, consider că instanța de apel, rejudecînd cauza și

verificînd probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate

în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) CPP, le-a dat o

apreciere justă potrivit art. 101 CPP, din punct de vedere al pertinenței, utilității,

concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate

aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu privire la

vinovăția inculpatului Druță Ion în comiterea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 42 alin. 3 Cod penal (în redacția Legii din 2003, cu modificările

ulterioare);

- art. 116 Cod penal (în redacția Legii din 1961, cu modificările ulterioare);

- art. 42 alin. 3 Cod penal (în redacția Legii din 2003, cu modificările

ulterioare);

- art. 88 pct. 4, 7, 9 Cod penal (în redacția Legii din 1961, cu modificările

ulterioare).

Deci, criticile formulate de recurent, prin care se susține că inculpatul Druță

Ion nu se face vinovat de săvîrșirea infracțiunilor incriminate, - acestea au format

obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și, cărora instanța le-a dat o

motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în decizia adoptată, pe care

instanța de recurs ar fi însușitt-o pe deplin, și a cărei reluare nu s-ar fi impus, avînd în

vedere și faptul că verificînd hotărîrea atacată în raport și cu prevederile art. 424 alin.

(2) CPP, în sensul că nu se identifică existența și a altor motive care analizate din

oficiu să ducă la casare, prin nulitatea absolută a actelor procedurale.

Cu privire la măsura preventivă.

6.5. Conform prevederilor art. 435 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs soluționînd recursul, rezolvă și chestiunile complementare prevăzute în

art.416 Cod de procedură penală.

Articolul 416 Cod de procedură penală prevede dreptul instanței de a soluționa

unele chestiuni complementare care nu se referă la fondul cauzei, inclusiv dreptul să

dispună aplicarea măsurii preventive inculpatului, conducîndu-se de prevederile

art.329 Cod de procedură penală.

Potrivit art. 329 Cod de procedură penală, instanța din oficiu este în drept să

dispună aplicarea măsurii preventive inculpatului.

În conformitate cu prevederile art. 176 Cod de procedură penală, măsurile

preventive pot fi aplicate de către instanța de judecată numai în cazurile în care există

suficiente temeiuri rezonabile de a presupune că inculpatul ar putea să se ascundă de

instanță, să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal ori să săvîrșească alte

infracțiuni, de asemenea ele pot fi aplicate de instanță pentru asigurarea executării

sentinței în cazurile săvîrșirii unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa

privativă de libertate pe un termen mai mare de 2 ani.

Din materialele cauzei rezultă că inculpatul Druță Ion, s-a eschivat de la

urmărirea penală, a fost anunțat în căutare și, ulterior extrădat din România, mai mult

dînsul este învinuit și pentru săvîrșirea omorului cetățeanului Andrei Plămădeală,

care a fost martor ocular la omorul cet. Ilie Buruiană și Mihai Guzun, - astfel, cu scop

de a ascunde săvîrșirea omorului ultimilor două victime.

Astfel, instanța de recurs dispunînd rejudecarea cauzei, urma să ia în

considerație că lăsarea inculpatului Druță Ion în libertate indică la riscul sporit al

posibilității eschivării acestuia de la prezentarea în ședința de judecată și derularea

10

normală a procesului, în cazul în care acesta este învinuit în săvîrșirea unei infracțiuni

excepțional de grave prevăzute de art. 88 pct. 4, 7, 9 Cod penal (red. 1961), pentru

care legea prevede o pedeapsă privativă de libertate, inclusiv detențiune pe viață.

Așa fiind, în viziunea mea, în speță, erau întrunite toate condițiile pentru

aplicarea în privința lui Druță Ion a măsurii preventive – arestul preventiv, or

circumstanțele invocate mai sus se circumscriu cerințelor Curții Europene care,

verificînd temeiurile de arestare din dreptul intern în respectarea art. 5 §1 din

Convenție, a apreciat asupra caracterului rezonabil al detenției preventive, arătînd că

detenția este justificată doar dacă se face dovadă că asupra procesului penal planează

cel puțin unul dintre următoarele pericole care trebuie apreciate la concret pentru

fiecare caz în parte:

- pericolul de săvîrșire a unor noi infracțiuni;

- pericolul de distrugere a probelor;

- riscul presiunii asupra martorilor;

- pericolul de dispariție a inculpatului.

Astfel, reieșind din cele expuse, consider că odată ce instanța de recurs a dispus

rejudecarea cauzei, era necesar și oportun de a alege în privința lui Druță Ion măsura

preventivă – arestul preventiv. Poziția mea este justificată prin existența unei practici

judiciare a Curții Supreme de Justiție, inclusiv cauza penală nr. 1ra-93/2012, decizia

din 07 februarie 2012, în privința lui Moscalu Roman Eugen, prin care s-a dispus

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, inculpatului fiindu-i aleasă măsura

preventivă - arestul preventiv pe un termen de 60 zile.

decizia instanței de recurs, totuși nu sunt în situația de a împărtăși opinia majorității

completului de judecată privind admiterea recursului ordinar declarat de partea

apărării, exprimînd convingerea că în speță se impunea soluția prevăzută de art. 435

alin. (1) pct. 1) CPP - respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii

atacate.

În consecință, potrivit art. 340 alin. (3) CPP, expun opinia separată în cauza

privindu-l pe Druța Ion.

Judecător Ion Arhiliuc

Semnată la data de 04 aprilie 2014.

11