1ra-568/2014 — 190 al. 2, 191 al. 5
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- 190 al. 2, 191 al. 5
- Temei legal
- 190 al. 2, 191 al. 5
1ra-568/2014 — 190 al. 2, 191 al. 5 (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-568/2014
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
19 martie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Petru Ursache,
judecători – Vladimir Timofti, Nicolae Gordilă,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul
Victor Dodon în numele inculpatei Ciubotaru Efimia și de către inculpată împotriva
sentinței judecătoriei Călărași din 03 mai 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 20 noiembrie 2013, în cauza penală în privința lui,
Ciubotaru Efimia Filip, născută la 20 februarie 1960,
originară din Orhei și domiciliată în sat. Săseni,r-nul
Călărași,
Datele referitoare la examinarea cauzei:
de la 03 noiembrie 2011 pînă la 03 mai 2013
(prima instanță)
de la 10 iunie 2013 pînă la 20 noiembrie 2013
(instanța de apel)
de la 04 februarie 2014 pînă la 19 martie 2014
(instanța de recurs).
C O N S T A T Ă :
Prin sentința judecătoriei Călărași din 03 mai 2013 Ciubotaru Efimia Filip a fost
condamnată în baza art. 190 alin. (5) Cod penal la 8 (opt) ani închisoare, cu executarea
acesteia în penitenciar pentru femei de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita
funcții ce țin de gestionarea banilor pe un termen de 3 (trei) ani. La fel, aceasta a mai fost
condamnată în baza art. 191 alin. (5) Cod penal la 8 (opt) ani închisoare, cu executarea
acesteia în penitenciar pentru femei de tip închis.
În baza art. 84 Cod penal, inculpatei i-a fost numită pedeapsa definitivă de 9 (nouă)
ani închisoare cu executarea acesteia în penitenciar pentru femei de tip închis, cu privarea
de dreptul de a exercita funcții ce țin de gestionarea banilor pe un termen de 3 (trei) ani.
La fel, s-a dispus încasarea de la inculpată în folosul părții vătămate Nicov Larisa a
prejudiciului material cauzat, în mărime de 800 (opt sute) euro.
Potrivit sentinței s-a stabilit că Efimia Ciubotaru activînd în anul 2011 în funcția
de șef al Oficiului Poștal Săseni, din cadrul Centrului de Poștă Călărași a Î.S. „Poșta
Moldovei", fiind numită în funcția dată prin Ordinul nr.2-C din 01.07.1999, era
responsabilă material și disciplinar de asigurarea integrității valorilor materiale a Oficiului
1
Poștal. Astfel, în perioada de la 17.06.2011 până la 12.07.2011, de către locuitorii sat.
Săseni, r-nul. Călărași au fost achitate în numerar la Oficiul Poștal Săseni diferite plăți
pentru serviciile prestate, care nu au fost înregistrate în evidența de casă nici la încasări și
nici la cheltuieli, în sumă de 143637,17 lei. Ca rezultat, inculpata a prejudiciat Centrul de
Poștă Călărași a Î.S. „Poșta Moldovei" în sumă totală de 143637,17 lei, prin întocmirea
incorectă a Registrelor F.130 față de informația prezentată Centrului Poștă Călărași a Î.S.
„Poșta Moldovei". Ulterior, suma de 143637,17 lei a fost restituită totalmente de către
inculpată.
Tot ea, activând în calitate de director a Asociațiației de Economii și împrumut”
“Dacia Săseni”, cu sediul s. Săseni, r-nul Călărași, care are ca activitate de bază acordarea
de împrumuturi bănești membrilor Asociației pentru investiții în agricultură, folosindu-se
de situația de serviciu, având scop cupidant de însușirea mijloacelor bănești a unor
persoane, intenționat prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul oferirii unei rate
de dobândă captivantă de la 15% lunar din suma depusă, motivând că sumele sunt depuse
pe contul Asociației de Economii și împrumut ”Dacia Săseni” în luna martie 2009 a însușit
de la Tatiana Buza-Guzun suma de 17.500 euro echivalent cu suma de 252565 lei, fară a le
depune pe contul Asociației menționate, astfel cauzîndu-i părții vătămate o pagubă
materială considerabilă.
Tot ea, folosindu-se de situația de serviciu, având scop cupidant de însușirea
mijloacelor bănești a unor persoane, intenționat, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub
pretextul oferirii unei rate de dobândă captivantă de la 5% lunar din suma depusă,
motivând că sumele sunt depuse pe contul Asociației de Economii și împrumut Dacia din
Săseni, în luna decembrie 2008, în incinta Oficiului Poștal Săseni a însușit de la Larisa
Nicov suma de 1800 Euro, echivalent a 26533lei, în schimb întocmindu-i o recipisă pe
care a aplicat ștampila Oficiului Poștal Săseni, fară a le depune pe contul Asociației
menționate astfel cauzîndu-i părții vătămate o pagubă materială considerabilă.
Sentința a fost atacată de către avocat în numele inculpatei și inculpată, care au
solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru
prima instanță, prin care inculpata să fie achitată din motivul lipsei în acțiunile sale a
elementelor infracțiunii.
În motivarea apelului înaintat s-a indicat că la pronunțarea sentinței, instanța de
fond, a dat o apreciere incorectă probelor din dosar, făcînd concluzii greșite despre
vinovăția inculpatei în faptele incriminate.
Astfel, pe capătul de acuzare al inculpatei în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, s-a
indicat că între inculpată și partea vătămată Nicov Larisa au avut loc relații civile de
împrumut, iar o parte din suma primită de către inculpată a fost restituită pînă la începerea
urmăririi penale, fapt ce denotă executarea obligațiilor ce decurgeau din relațiile de
împrumut.
Cu referire la episodul cu partea vătămată Buza-Guzun Tatiana, s-a indicat că suma
de 17500 euro a primit-o Corobcă Liudmila și aceștia nici nu au fost dați în asociație, dar
primiți de inculpată de la Corobcă L., deoarece Vaisilian Iulia îi datora inculpatei suma de
8100 euro, iar Corobcă L. suma de 12500 euro. La fel, anume Corobcă L. a declarat că
cunoaște persoane care pot da bani asociației cu procente pentru a achita datoriile și anume
ea se înțelegea cu persoanele fizice în privința banilor și procentelor.
S-a mai indicat că recipisa de împrumut a sumei de 17500 euro, scrisă de inculpată
pe numele Tatianei Buza-Guzun, în situația cînd s-a constatat că banii nu au fost primiți de
prima, urma a fi apreciată critic de către instanța de fond.
2
Pe capătul de acuzare al inculpatei în baza art. 191 alin. (5) Cod penal, s-a indicat că
nu a fost probată intenția inculpatei de însușire a banilor din casa oficiului poștal, în
realitate, intenția fiind de a folosi banii în cauză cu restituirea lor ulterioară. Intenția dată a
fost probată prin declarațiile reprezentantului părții vătămate Javerdan Natalia și martorul
Maimescu Vera, care au declarat că banii în cauză au fost restituiți pînă la începerea
urmăririi penale, fără a fi prejudiciat Centrul de poștă Călărași.
S-a mai indicat și faptul că în cazul admiterii ipotezei privind întrunirea formală a
semnelor infracțiunii prevăzute de art. 191 Cod penal, datorită faptului că pînă la pornirea
urmăririi penale sumele erau restituite de inculpată pe deplin, fapta a fost deja lipsită de
importanță, fără a prezenta gradul prejudiciabil al unei infracțiuni.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2013
apelul declarat a fost admis, fiind casată parțial sentința, inclusiv din oficiu, în baza art.
409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, prin care inculpata a fost condamnată în baza art. 190 alin.
(2) lit. c) Cod penal, la 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce
țin de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 3 (trei) ani.
Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial
al pedepselor aplicate, a fost stabilită pedeapsa definitivă de 8 (opt) ani și 2 (două) luni
închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis, pentru femei, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții ce țin de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 3 (trei)
ani.
În rest, sentința a fost menținută.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că atît la urmărirea
penală, cît și în instanța de apel a fost prezentată hotărîrea nr. 2-1385-2011 din 23.11.2011,
pronunțată de către judecătoria Călărași, prin care s-a constatat că între Buza-Guzun
Tatiana și Ciubotaru Efimia erau relații civile de împrumut și s-a hotărît încasarea sumei
de 17500 euro – datorie de împrumut, act procesual ce a căpătat puterea lucrului judecat.
Reieșind din această probă, instanța de apel a exclus din învinuirea adusă inculpatei,
episodul de escrocherie a părții vătămate Buza-Guzun Tatiana și deoarece suma de 1800
euro, echivalent a 26533 lei, dobîndită prin înșelăciune de la Nicov Larisa, constituia
1326,65 u.c. și se atribuia, potrivit art. 126 Cod penal, la proporții considerabile, s-a impus
recalificarea acțiunilor inculpatei în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal.
Totodată, analizînd probele administrate în cadrul cercetărilor judecătorești, instanța
de apel a apreciat că versiunea de apărare a inculpatei nu și-a găsit confirmare și că,
primind bani de la Nicov Larisa, prima, încă de la momentul intrării în posesia acestora,
avea drept scop de a le însuși și nu intenționa să îndeplinească angajamentul asumat, o
parte din bani fiind restituiți doar după adresarea la organele de drept și în tot acest termen
inculpata elibera părții vătămate recipise promițîndu-i întoarcerea banilor de la un termen
la altul, deci, în acțiunile sale fiind prezentă latura obiectivă a infracțiunii de escrocherie.
La fel, nu s-au sesizat motive de a nu crede celor relatate de către partea vătămată, de
vreme ce aceasta a făcut declarații sub jurămînt și avertizare de răspundere penală în baza
art. 312-313 Cod penal și probe că s-ar urmări scopul incriminării pe nedrept al unei
persoane nevinovate nu au fost administrate.
3
Instanța de apel a considerat că suma de 26533 lei (1800 euro), pentru Nicov Larisa,
constituia proporții considerabile, deoarece atît aceasta, cît și soțul ei sunt invalizi de
gradul II.
Cu referire la episodul de delapidare a averii străine, instanța de apel a considerat că
nu sunt aplicabile prevederile art. 14 Cod penal, odată ce suma de 143637 lei, este
echivalentul a 7181,85 u.c. de amendă, constituind proporții deosebit de mari.
De asemenea nu puteau fi recalificate acțiunile în baza infracțiunii de abuz de putere
sau serviciu, de vreme ce acțiunile inculpatei au fost îndreptate spre însușirea ilegală a
bunurilor date în administrarea vinovatului în legătură cu funcția exercitată, provocînd
pagube materiale ÎS „Poșta Moldovei”. La fel, s-a constatat că instanța de fond a
individualizat corect pedeapsa în baza art. 191 alin. (5) Cod penal, neexistînd temeiuri de
casare a sentinței în această parte.
La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei numite inculpatei pentru comiterea
infracțiunii de escrocherie, instanța de apel a dat eficiență prevederilor art. 7, 61, 75-77
Cod penal și a reținut că inculpata a săvîrșit o infracțiune din intenție, care conform art. 16
Cod penal, se atribuie la categoria celor grave, anterior inculpata n-a comis infracțiuni, nu
și-a conștientizat pe deplin vina, se caracterizează pozitiv, la evidența medicului narcolog
și psihiatru nu se află, a restituit parțial paguba pricinuită prin infracțiune părții vătămate și
în lipsa circumstanțelor atenuante și agravante, restabilirea echității sociale, corectarea și
reeducarea inculpatei precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni puteau fi atinse doar
prin stabilirea celei mai aspre pedepse a sancțiunii art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal –
închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de
gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 3 (trei) ani.
Hotărîrile instanțelor de fond și apel sunt atacate de către avocat în numele
inculpatei și inculpată, care, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 12) Cod de
procedură penală, solicită casarea acestora, în partea recunoașterii vinovăției ei în baza art.
190 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu dispunerea achitării pe acest episod și în privința
episodului incriminat în baza art. 191 alin. (5) Cod penal, solicită rejudecarea cauzei cu
pronunțarea unei noi hotărîri ce nu ar agrava situația inculpatei, cu încadrarea acțiunilor ei
potrivit faptei săvîrșite și aplicarea unei pedepse non privative de libertate,.
În motivarea recursului declarat, avocatul și inculpata consideră corectă soluția
instanței de apel referitor la episodul cu partea vătămată Buza-Guzun T., iar pe episodul
cu partea vătămată Nicov L. aceștia indică că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor
motivelor invocate în apel, luînd la baza condamnării doar declarațiile părții vătămate date
la judecarea apelului, inclusiv recipisa de împrumut, fără să țină cont și de alte probe din
dosar, examinate în prima instanță cu respectarea procedurii și potrivit cărora se constată
că relațiile dintre inculpată și Nicov L. sunt de natură civilă, ce decurg din contractul de
împrumut potrivit recipisei eliberate de inculpată lui Nicov L., probe, care au fost apreciate
de către instanțele de judecată greșit.
Lipsa scopului de însușire de către inculpată a sumei de bani de la Nicov L. a fost
probată prin faptul că inculpata a restituit în rate această sumă, Nicov L. neavînd careva
pretenții, iar inculpata îndeplinindu-și obligațiile fără a se eschiva de la ele. Astfel, cu toate
că o parte din aceste argumente au constituit temeiul apelului, instanța de apel nu s-a
4
referit la ele, prin ce a încălcat dreptul inculpatei la un proces echitabil prevăzut de art. 6 al
CEDO.
Cu referire la episodul de delapidare a averii străine, recurenții indică că inculpata
nu a avut scopul de a însuși sumele de bani colectate la oficiul poștal Săseni, ci de a o
folosi pe termen scurt, în scopuri personale, pe care ulterior a restituit-o, astfel nefiind
prejudiciată în vreun mod ÎS „Poșta Moldovei”. Reieșind din cele expuse avocatul și
inculpata consideră că acțiunile ultimei nu formează componența de infracțiune prevăzută
de art. 191 alin. (5) Cod penal, ci o faptă care trebuie calificată potrivit normelor
corespunzătoare din Capitolele XV și XVI din partea specială a Codului penal.
Astfel, inculpata consideră că cu toate că a acționat ilegal, fapta sa nu constituie
componența de infracțiune incriminată, ea se căiește sincer de cele comise și luînd în
considerație personalitatea sa, care se caracaterizează pozitiv, lipsa condamnărilor
anterioare, solicită aplicarea unei pedepse mai blînde cu suspendarea condiționată a
executării acesteia în baza art. art. 79 și 90 Cod penal.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat
inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs decide asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că
recursul este vădit neîntemeiat.
Astfel, Colegiul penal apreciază critic argumentul recurenților, cu referire la
caracterul civil al relațiilor dintre inculpată și partea vătămată Nicov L., odată ce instanța
de apel corect a constatat că versiunea dată nu și-a găsit confirmare și că primind bani de
la Nicov L., inculpata , de la bun început avea drept scop de a le însuși și nu intenționa să
îndeplinească angajamentul asumat, o parte din bani fiind restituți doar după adresarea la
organele de drept și în tot acest termen inculpata elibera părții vătămate recipise
promițîndu-i întoarcerea banilor de la un termen la altul, în acțiunile sale fiind constatată
prezența laturii obiective a infracțiunii de escrocherie. La fel, instanța de apel corect a
constatat lipsa temeiurilor de a aprecia critic declarațiile părții vătămate sus vizate, odată
ce acestea au fost depuse sub jurămînt.
Cu referire la episodul de învinuire a inculpatei în baza art. 191 alin. (5) Cod penal,
Colegiul penal se alătură la concluziile instanței de apel, care a statuat că acțiunile
inculpatei nu pot fi recalificate în baza infracțiunii de abuz de putere sau serviciu, de
vreme ce acțiunile ei au fost îndreptate spre însușirea ilegală a bunurilor date în
administrarea vinovatului în legătură cu funcția exercitată, provocînd pagube materiale ÎS
„Poșta Moldovei”.
De asemenea se mai constată că de către instanța de apel a fost adoptată o decizie
argumentată cu respectarea criteriilor generale de individualizare a pedepsei, luînd în
considerație toate circumstanțele concrete ale cauzei, caracterul și gravitatea infracțiunii
comise, motivul și scopul celor comise, personalitatea vinovatei, de consecințele survenite
în rezultatul comiterii infracțiunii (fiind comis un atentat la una din valorile primordiale
apărate de legea penală – proprietatea persoanei), ținîndu-se cont de influența pedepsei
aplicate asupra corectării vinovatei, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît
din partea inculpatei, cît și din partea altor persoane, precum și de faptul că executarea
pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei.
5
Reieșind din cele expuse se constată că hotărîrile contestate nu au fost afectate de
erori de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, motiv pentru care
recursul înaintat urmează a fi declarat inadmisibil ca vădit neîntemeiat.
Față de considerentele arătate, în conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și
(2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Victor Dodon în
numele inculpatei Ciubotaru Efimia și de către inculpată împotriva sentinței judecătoriei
Călărași din 03 mai 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20
noiembrie 2013, în cauza penală în privința lui, Ciubotaru Efimia Filip, din motiv că este
vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 09 aprilie 2014.
Președinte Petru Ursache
Judecători Vladimir Timofti
Nicolae Gordilă
6